
Material realizat de Cristian Baciu și Carmen Toader
Mark Carney, prim-ministrul Canadei, a fost primul lider non-european care a participat la Comunitatea Politică Europeană. Acesta a declarat că Europa poate deveni fundamentul unei noi ordini internaționale, refuzând să se supună unei lumi „brutale și tranzacționale”. Premierul canadian a sugerat că era leadership-ului american s-ar putea încheia, afirmând că reconstrucția ordinii globale se va face „dinspre Europa”. El a criticat folosirea integrării economice ca „armă” și eșecul regulilor internaționale în a constrânge marile puteri. Summitul are loc într-un moment critic, după decizia surpriză a lui Donald Trump de a retrage peste 5.000 de soldați din Germania. Trump a sugerat retrageri similare din Italia și Spania, pedepsind statele care nu susțin suficient operațiunile americano-israeliene împotriva Iranului.
Ambasadorii europeni au avut discuții confidențiale despre clauza de apărare reciprocă a Uniunii Europene, relatează Euronews. Dezbaterea a fost accelerată de tensiunile globale, inclusiv amenințările lui Donald Trump privind Groenlanda și atacul cu o dronă iraniană asupra unei baze britanice din Cipru. Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a subliniat că această clauză UE nu contravine obligațiilor NATO, ci întărește „pilonul european” al apărării comune. Până în prezent, Articolul 42.7 a fost invocat o singură dată, de către Franța în 2015, în urma atacurilor teroriste de la Paris, statele membre răspunzând atunci prin schimb de informații și sprijin logistic.
Patru migranți au fost găsiți decedați în apropierea graniței dintre Croația și Slovenia, relatează Euronews. Alți doi migranți au fost spitalizați în stare gravă, după ce au fost transportați în „condiții inumane” cu un camion până în apropierea graniței slovene. Un grup de 13 supraviețuitori a fost reținut de poliție. Se suspectează că aceștia au fost abandonați la frontieră de un traficant de persoane care a fugit de la fața locului. Conform Frontex, peste 12.500 de persoane au folosit „ruta balcanică” în 2025. Organizația Internațională pentru Migrație raportează că peste 400 de persoane au murit sau au dispărut pe acest traseu din 2014 până în prezent.
Vladimir Putin și Volodomir Zelenski au anunțat încetări ale focului separate, relatează Euronews. Moscova a declarat un armistițiu unilateral pentru perioada în care sărbătorește Ziua Victoriei. Vladimir Putin a propus această măsură în urma unei discuții cu președintele SUA, Donald Trump. Președintele Volodimir Zelenski a anunțat propria încetare a focului, care ar trebui să înceapă mai devreme. El a declarat că viața umană este mai prețioasă decât orice aniversare și a subliniat că Rusia a recurs la acest gest deoarece se teme de atacurile ucrainene cu drone asupra paradei militare din Moscova, care anul acesta nu va include tehnică militară.
Jean-Luc Mélenchon și-a anunțat a patra candidatură la președinția Franței, relatează The Guardian. Liderul stângii radicale și-a justificat decizia prin necesitatea experienței sale în fața unor crize majore, precum riscul unui război extins în Orientul Mijlociu, schimbările climatice și problemele economice. Deși este o figură centrală a stângii, el este considerat extrem de diviziv. Sondajele recente indică faptul că este politicianul care atrage cel mai mare grad de antipatie din partea alegătorilor, ceea ce i-ar putea bloca drumul către victorie într-un tur secund.
Guvernul austriac a expulzat trei diplomați ruși suspectați de spionaj, potrivit POLITICO. Autoritățile au descoperit că aceștia ar fi folosit echipamente satelitare instalate pe clădirile diplomatice din capitala țării, Viena, pentru a putea monitoriza diverse ținte strategice. După ce ambasadorul Federației Ruse, Andrey Yuryevich Grozov, a refuzat să le retragă imunitatea diplomatică, oficialii austrieci au decis expulzarea lor, marcând o poziție mai dură față de activitățile de spionaj. Ministrul de externe Beate Meinl-Reisinger a subliniat că astfel de acțiuni sunt inacceptabile și a anunțat înăsprirea legislației. Această decizie a venit în contextul în care Viena rămâne un punct sensibil pentru operațiuni ale seriviciilor de informații, inclusiv după invazia armatei ruse în Ucraina.
Autoritățile din Emiratele Arabe Unite au anunțat că sistemele lor de apărare aeriană au interceptat mai multe rachete balistice, de croazieră și drone lansate din Iran, potrivit Al Jazeera. Oficialii de la Abu Dhabi au confirmat interceptarea a cel puțin trei rachete, în timp ce o alta a căzut în mare. De asemenea, un atac cu dronă a provocat un incendiu la o instalație petrolieră din Fujairah, soldat cu răniți, dar fără victime. Incidentul vine pe fondul blocajului din strâmtoarea Ormuz și al eșecului negocierilor dintre autoritățile Statele Unite și Iran pentru un acord de pace durabil, în ciuda unui armistițiu fragil mediat de Pakistan. Comunitatea internațională, inclusiv lideri europeni precum Ursula von der Leyen, a condamnat atacurile, considerându-le o escaladare periculoasă care amenință stabilitatea regională.
Victoria partidului Bharatiya Janata (BJP) condus de Narendra Modi în Bengalul de Vest a marcat un moment politic major, conform BBC. Astfel, acest tur electoral a pus capăt celor 15 ani de guvernare ai lui Mamata Banerjee și a reprezentat una dintre cele mai importante extinderi ale influenței BJP în estul Indiei. Rezultatul reflectă o combinație dintre nemulțumirile față de guvernarea locală, promisiunile economice mai atractive și o mobilizare electorală bazată pe polarizare religioasă, care a permis partidului lui Narendra Modi să depășească un adversar tradițional puternic. Această victorie nu doar că schimbă echilibrul politic regional, dar întărește poziția liderului indian la nivel național și consolidează ascensiunea partidului său ca forță dominantă în aproape întreaga țară.
Un tribunal din Bagdad a condamnat patru persoane la câte șase ani de închisoare pentru promovarea ideologiei partidului Baath, formațiunea condusă de fostul dictator Saddam Hussein, conform Associated Press. Autoritățile din Irak au precizat că cei condamnați dețineau materiale pro-Baath pe telefoanele lor mobile, când au fost descoperiți în provincia Kirkuk. Decizia reflectă continuarea politicii de „de-baathificare” introdusă după invazia condusă de guvernul din Statele Unite din 2003, menită să elimine influența fostului regim din instituțiile statului. Deși astfel de cazuri sunt mai rare în ultimii ani, subiectul rămâne sensibil, mai ales în rândul comunității musulmane sunnite, unde măsurile au generat tensiuni și dezbateri privind reconcilierea la nivel național.
Diplomați din Statele Unite și din mai multe țări europene au vizitat regiunea Karabakh pentru a evalua progresul reconstrucției după războiul de lungă durată dintre Azerbaidjan și Armenia, conform Euronews. Oficialii s-au declarat mulțumiți de avansul procesului de pace și și-au exprimat sprijinul pentru inițiativele de reconciliere și dezvoltare economică, inclusiv pentru investiții în infrastructură și conectivitatea dintre cele două state. De asemenea, această vizită a reflectat interesul comunității internaționale de a susține stabilizarea regiunii, considerată un exemplu demn de urmat în ceea ce privește soluționarea unui conflict îndelungat prin mijloace diplomatice și respectarea dreptului internațional. Cu toate acestea, problemele legate de respectarea integrală acordului de pace par să fie, în continuare, un aspect important.
