- OPEC+ a decis să mărească cotele de producție fără a adăuga comentarii la plecarea Emiratelor Arabe Unite
- Noile lovituri aeriene ale armatei Israelului în sudul Lebanon, în ciuda unui armistițiu aflat încă în vigoare
- Cancelarul german, Friedrich Merz a încercat să minimalizeze tensiunile cu administrația americană după decizia de a retrage 5.000 de soldați de pe teritoriul țări
Material realizat de Florentina Dumitrașcu și Carmen Toader
Președintele Taiwanului și-a vizitat ultimul său aliat diplomatic în Africa, la Eswatini, potrivit Le Monde. La zece zile după ce a trebuit să-și anuleze o vizită din cauza unor aprobări de survolare a spațiului aerian , președintele Taiwanului, Lai Ching-Te s-a întâlnit cu regele Mswati al III-lea. Conform declarației președintelui taiwanez de pe pagina sa de Facebook această vizită a necesitat o planificare meticuloasă, iar poporul său nu a căutat confruntare cu niciun stat și a afirmat totodată aspirația de a se deschide către lume. Președintele Lai Ching-Te a fost ales în fruntea Partidului Democrat Progresist în ianuarie 2024, iar prin declarațiile sale și-a arătat poziția de rezistă în fața presiunilor chineze.
Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC+) a decis să mărească cotele de producție fără a adăuga comentarii la plecarea Emiratelor Arabe Unite, potrivit Le Monde. Arabia Saudită, Rusia, Irak, Kuweit, Kazahstan, Algeria și Oman și-au mărit cotele cu 188.000 de barili pe zi pentru luna iunie. Sursele spun că această creștere pe hârtie nu se va materializa în producție suplimentară, blocada din Strâmtoarea Hormuz fiind principalul obstacol pentru exporturile de petrol din țările din Golf. Șocul de producție a fost împărțit între Arabia Saudită, Irak, Kuweit și Emiratele Arabe Unite. Abu Dhabi este al patrulea cel mai mare producător de petrol din OPEC+ și a ales să părăsească organizația.Țara a investit masiv în infrastructură, iar până în 2027 compania națională de petrol, Adnoc, a decis să-și mărească producția la 5 milioane de barili pe zi.
Activiștii flotei de ajutor umanitar pentru Gaza au apărut în fața instanței israeliene după răpire, potrivit Al Jazeera. Spaniolul Saif Abu Keshek și brazilianul Thiago Avila au participat la procesul din Ashkelon. Cei doi s-au numărat printre zecile de persoane care au plecat spre Gaza în cadrul Flotei Global Sumud, care a fost interceptată de forțele israeliene în apele internaționale din largul Greciei joi. Ministerul Afacerilor Externe israelian a declarat că aceștia făceau parte defapt din Conferința Națională Palestiniană din Străinătate, despre care Statele Unite a spus că funcționează la „cererea” grupării palestiniene Hamas. Cei doi au fost vizitați în închisoare de către avocații Adalah și au depus mărturie despre abuzurile fizice pe care le-au suportat.
Guvernul de la Beijing a blocat sancțiunile Statelor Unite împotriva a cinci rafinării de tip ,,ceainic” din China, potrivit Al Jazeera. Ministerul Comerțului a afirmat blocarea sancțiunilor americane impuse asupra a cinci rafinării chineze acuzate că au cumpărat petrol din Iran și a declarat că măsura Statelor Unite încalcă dreptul internațional și normele fundamentale care guvernează relațiile internaționale. Totodată, Guvernul chinez s-a opus în mod constant sancțiunilor unilaterale care nu au avut autorizația Organizației Națiunilor Unite. Un ordin de interdicție care nu recunoaște sancțiunile a fost emis de către guvernul chinez, numind măsura drept protecție a suveranității naționale.
Sistemul judiciar iranian a anunțat executarea lui Mehrab Abdollahzadeh, un bărbat arestat în timpul mișcării protestatare din 2022, potrivit Euronews. Mehrab Abdollahzadeh, un tânăr de 29 de ani din orașul Urmia, a fost executat, la mai bine de trei ani după ce a fost reținut în timpul unor proteste majore ale mișcării „Femeie, Viață, Libertate” din Iran. Acesta a fost condamnat la moarte sub acuzația de „corupție pe pământ” (Mofsed-e-filarz) în legătură cu uciderea lui Abbas Fatemiyeh, membru al forței paramilitare Basij. Grupurile pentru drepturile omului au susținut că Mehrab a fost supus torturii fizice și psihologice în închisoare pentru a-și mărturisi implicarea în ucidrea ofițerului.
Președintele ucrainean, Volodimir Zelensky a declarat că Robert Fico, omologul său slovac, și-ar fi exprimat sprijinul pentru aderarea Ucrainei la UE în urma unei convorbiri telefonice recente, potrivit Euronews. Această discuție a semnalat o posibilă schimbare de ton față de pozițiile anterioare mai rezervate ale oficialilor Bratislavei. Cei doi lideri s-au invitat reciproc pentru vizite oficiale și urmează să se întâlnească la summitul Comunității Politice Europene din Yerevan. Deși Robert Fico nu a confirmat public sprijinul explicit pentru aderarea Ucrainei, el a subliniat dorința guvernului Slovaciei de a menține relații constructive cu reprezentanții de la Kiev. Această poziție a venit într-un context în care politica sa încearcă să echilibreze angajamentele europene cu presiunile interne și apropierea anterioară de retorica promovată de Viktor Orbán.
Noile lovituri aeriene ale oficialilor armatei Israelului în sudul Lebanon au ucis cel puțin șapte persoane și au rănit alte câteva, în ciuda unui armistițiu fragil aflat încă în vigoare, conform Euronews. Armata israeliană a susținut că cele aproximativ 50 de atacuri din ultimele 24 de ore vizitase exclusiv infrastructura grupării Hezbollah, ca răspuns la tirurile de rachete și atacurile cu drone lansate asupra trupelor sale. Totuși, presa de stat libaneză și martorii locali afirmă că mai multe sate și cartiere au fost grav afectate, unele fiind practic rase de pe fața pământului. Reprezentanții Israelului au emis noi ordine de evacuare și iau în calcul menținerea unei zone tampon în interiorul teritoriului libanez. Situația evidențiază cât de instabil rămâne armistițiul, ambele părți acuzându-se reciproc de încălcări ale acestuia.
Jean-Luc Mélenchon și-a anunțat candidatura pentru alegerile prezidențiale din Franța din anul 2027, conform POLITICO. Aceasta reprezintă a patra încercare a politicianului de a ajunge la Palatul Élysée, după ce a ratat la limită turul doi în scrutinele anterioare. Liderul stângii radicale, cunoscut pentru pozițiile sale ferme și controversate, vrea să-l înlocuiască pe Emmanuel Macron, actualul președinte, care nu mai poate candida. Deși rămâne unul dintre cei mai influenți politicieni de stânga, sondajele actuale îl plasează la aproximativ 10–13% din intențiile de vot ale cetățenilor francezi. De asemenea, mulți analiști politici consideră că polarizarea pe care o generează îi poate limita șansele de a opri ascensiunea extremei drepte, reprezentată de rivali precum Marine Le Pen.
Cancelarul german, Friedrich Merz a încercat să minimalizeze tensiunile cu administrația americană după decizia oficialilor de la Washington de a retrage aproximativ 5.000 de soldați de pe teritoriul țării, potrivit Al Jazeera. Liderul german a insistat că măsura nu este legată de criticile sale la adresa strategiei președintelui american Donald Trump în războiul împotriva Iranului. Totuși, relațiile s-au răcit după ce Frederich Merz a pus sub semnul întrebării direcția conflictului, iar Trump a reacționat dur, sugerând inclusiv reducerea prezenței militare americane. Decizia de retragere, care ar diminua cu aproximativ 14% efectivele reprezentanților armatei americane din Germania, vine într-un moment în care alianța NATO este sub presiune, iar liderii europeni sunt forțați să își asume un rol mai mare în propria securitate a țării lor.
Guvernatorul statului Sinaloa, Rubén Rocha Moya, și primarul capitalei Culiacán, Juan de Dios Gámez Mendívil, au demisionat după ce au fost gasiți vinovați de autorități pentru presupuse legături cu cartelul de droguri Sinaloa, potrivit Associated Press. Cei doi, membri ai partidului de guvernământ condus de președinta Claudia Sheinbaum, neagă acuzațiile, dar și-au suspendat temporar mandatele pentru a se apăra în cadrul anchetei. Astfel, cei doi lideri politici și-au pierdut imunitatea. Cazul, care implică în total 10 oficiali mexicani și agenți de securitate, a provocat un șoc politic major în țară, ridicând semne de întrebare despre infiltrarea crimei organizate în instituțiile statului. Reprezentanții guvernului insistă ca eventualele procese să aibă loc pe teritoriul mexican, nu în Statele Unite.
