Material realizat de Yvonne Andreiaș și Meda Dragomir
China s-a alăturat Rusiei în opoziția unei viitoare expansiuni NATO, relatează BBC. Cele două state au emis o declarație comună care dezvăluie acordul bilateral cu privire la o serie de probleme printre care și extinderea NATO. În timpul vizitei președintelui Putin la Beijing cu ocazia jocurilor olimpice de iarnă, acesta a avut o discuție „foarte călduroasă” cu președintele Xi Jinping. În declarația comună, cei doi au acuzat NATO de menținerea unei ideologii asemănătoare celei din Războiul Rece, fiind de asemenea „profund îngrijorați” de pactul de securitate Aukus dintre SUA, Marea Britanie și Australia care prevede construcția unor submarine nucleare de către statul australian. Cele două state au arătat susținere reciprocă privind elemente-cheie ale politicii externe: Rusia a susținut că Taiwanul este o parte inalienabilă a Chinei, opunându-se oricărei forme de independență, în timp ce China a reiterat poziția Kremlinului cu privire la NATO: conform acestora, extinderea Alianței Nord Atlantice reprezintă un pericol, iar garanțiile de securitate solicitate de Moscova sunt justificate. În plus, comunicatul a abordat relația „de prietenie” dintre Rusia și China, proclamând că aceasta nu are limite și nu cunoaște „domenii de cooperare interzise.”
Rusia a închis biroul Deutsche Welle de la Moscova ca urmare a deciziei Germaniei de a interzice postul Russia Today, conform Deutsche Welle. Ministerul de externe din Rusia a ordonat joi atât inchiderea agenției Deutsche Welle din Moscova, cat și retragerea acreditarilor tuturor angajatilor. Aceasta decizie a reprezentat un șoc pentru jurnaliștii care lucrau în cadrul redacției. „Cu toții ne așteptam ca anumite măsuri să fie luate ca urmare a închiderii Russia Today, dar nimeni nu se aștepta ca aceste sancțiuni să fie atât de dure” a afirmat Irina Filatova, jurnalistă în cadrul Deutsche Welle Moscova. De asemenea, autoritățile ruse iau în considerare declararea redacției drept un „agent străin”, un prerogativ folosit de autorități pentru posturile de știri care aduc critici la adresa Kremlinului.
Mandatul propus de autoritățile austriece cu privire la vaccinarea obligatorie a intrat în vigoare, informează Deutsche Welle. Președintele Austriei, Alexander Van der Bellen, a semnat aprobarea vaccinării universale împotriva virusului COVID-19 pentru toate persoanele cu varsta de peste 18 ani. Această nouă lege, care necesită vaccinarea tuturor adulților, este prima de acest fel din Europa. Cu toate acestea, o sa dureze ceva timp pana când această dispoziție va fi pusă în practică. Cetățenii vor avea ocazia să prezinte autorităților certificatul verde până în luna martie, urmând ca, după aceasta perioadă, persoanele nevaccinate să primească o amendă stabilită de guvern.
Administrația președintelui Joe Biden a restabilit vineri scutirile de sancțiuni acordate Iranului pentru a permite proiecte internaționale de cooperare nucleară, conform Reuters. Această decizie a fost adoptată în contextul negocierilor indirecte americano-iraniene privind relansarea acordului nuclear internațional încheiat cu Teheranul în 2015, care intră în ultima etapă. Derogările au permis companiilor rusești, chineze și europene să desfășoare activități de neproliferare pentru a îngreuna în mod eficient utilizarea siturilor nucleare iraniene pentru dezvoltarea de arme. Derogările au fost anulate de către Statele Unite în 2019 și 2020, sub conducerea fostului președinte Donald Trump, care s-a retras din acordul nuclear. Discuțiile indirecte au drept scop ca Statele Unite să revină la acord, iar Iranul să reia conformitatea.
Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) a recomandat vineri detașarea unei echipe de observatori în vederea monitorizării viitoarelor alegeri parlamentare din Ungaria, conform Euronews. Această decizie a fost adoptată în contextul politic delicat din Ungaria, unde partidul conservator de dreapta Fidesz, condus de premierul Viktor Orban, are în prezent o majoritate de două treimi. Șase partide de opoziție și-au unit forțele și s-au aliat în spatele unui candidat comun, Peter Marki-Zay, în speranța de a-l înlătura pe Orban. De asemenea, alegătorii vor fi chemați să participe la un referendum privind o legislație controversată anti-LGBT – numită oficial Legea privind protecția copiilor – care ar urma să interzică reprezentarea homosexualității și a transsexualității atât în programa școlară, cât și în orice mass-media destinată minorilor. De altfel, această lege asimilează homosexualitatea cu pedofilia.
Președintele suedez al Partidului Moderat, Ulf Kristersson, a declarat că Suedia va adera la NATO în termen de cinci ani, relatează Euractiv. În 2018, Kristersson a oferit un calendar de zece ani pentru aderarea Suediei la NATO. Cu toate acestea, actualul guvern minoritar social-democrat nu s-a arătat încântat de aderare și a confirmat nealinierea țării. Potrivit unor sondaje recente din 20 ianuarie, 31% dintre alegători au susținut Partidul Social-Democrat, în timp ce 21% și-au exprimat opțiunea pentru Moderați. Democrații suedezi – care s-au opus aderării la NATO, dar care dau semne de schimbare a poziției sunt în procent de 19%. Alegerile generale din Suedia sunt programate pentru luna septembrie a acestui an.
Specialiștii britanici în domeniul evoluției pandemiei au afirmat că sunt posibile viitoare valuri mari de COVID, conform Reuters. Premierul britanic Boris Johnson a renunțat la restricțiile legale în Anglia, spunând că, deși pandemia nu s-a încheiat, Marea Britanie trebuie să învețe să trăiască cu COVID. Acesta a decis reluarea completă a activității economice, citând programul național de vaccinuri de rapel, disponibilitatea antiviralelor și gravitatea mai mică a variantei Omicron, ca rupere a legăturii dintre infecții și decese.
Trupele ucrainene au organizat exerciții militare în toiul crizei de securitate de la granițele țării, raporteaza Reuters. Soldații s-au antrenat la baza militara Yavoriv, din vestul Ucrainei, folosind rachete, proiectile și alte muniții trimise de Statele Unite ale Americii, conform pactului de securitate dintre cele două țări. Ucraina a primit numeroase încărcături de armament în cazul unui posibil atac din partea celor peste 10 mii de trupe rusești stationate la granițele țării. „Aceste arme ne vor ajuta la oprirea și deteriorarea vehiculelor militare, iar în zonele urbane vor ajuta la distrugerea clădirilor în care se adapostesc inamicii” a declarat Andriy Best Uk, purtător de cuvânt al Statului Major al armatei ucrainene.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, va deveni noul șef al băncii centrale a Norvegiei, în ciuda opoziției privind independența Norges Bank și a tensiunilor actuale de la granița Rusiei cu Ucraina, relatează Euractiv. Stoltenberg îl va înlocui pe guvernatorul demisionar Øystein Olsen. El va fi însărcinat cu stabilirea ratelor dobânzilor și cu gestionarea stabilității financiare, precum și cu supravegherea fondului suveran de investiții al Norvegiei, cel mai mare din lume, cu active de 1.400 de miliarde de dolari.