Material realizat de Beatrice Vieru și Eduardo Hanes
Liderii europeni au participat la primul summit Uniunea Europeană – Ucraina de la declanșarea războiului ruso-ucrainean, informează BBC. Cei doi oficiali ai Uniunii Europene, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen și președintele Consiliului European, Charles Michel, precum și comisari ai UE s-au aflat la Kiev pentru a discuta cu președintele ucrainean, Volodimir Zelenski. În cadrul summitului, liderii au discutat despre probleme precum procesul de aderare al Ucrainei la UE și răspunsul blocului NATO la invazia Rusiei. Inițiativele de pace ale oficialilor din Kiev au fost, de asemenea, negociate, la fel ca și cooperarea privind strategia de redresare, energie și securitate globală. Înaintea întâlnirii, premierul ucrainean, Denys Shmyhal a declarat că Ucraina și-a stabilit un „obiectiv ambițios” de aderare la UE în doar doi ani, însă, cu toate acestea, întregul procesul ar putea să mai dureze, alte state candidate fiind în așteptare de mai mulți ani. În iunie anul trecut, Ucraina a câștigat statutul de candidat la UE într-un timp record, iar în primăvară acestui an se așteaptă o actualizare cu privire la progresul țării în procesul de aderare.
Miniștrii de externe ai Asociației Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN), s-au întrunit în Myanmar, capitala Indoneziei, pentru a discuta despre criza politico-militară cu care se confruntă țara gazdă, relatează Deutsche Welle. Cei zece miniștri au abordat problema crizei alimentare, securității energetice și cooperării în domeniul finanțelor și sănătății. O altă problemă care a dominat dialogul diplomatic a fost reprezentată de criza din Myanmarul condus de forțele militare, de când armata a preluat puterea asupra statului în 2021. Ministrul de externe al Myanmar, Than Swe, numit chiar în această săptămână, nu a fost prezent la întrunire, iar membrii blocului ASEAN au refuzat să invite un membru al juntei, solicitând doar un „reprezentant non-politic”, ofertă care a fost respinsă. Lipsa de cooperare a oficialilor din Myanmar a dus, de asemenea, la excluderea acesteia de la întâlnirea ASEAN din noiembrie 2022 de la Phnom Penh, Cambodgia, după ce unui reprezentant nu i s-a permis să se întâlnească cu Aung San Suu Kyi, fostul lider și laureat al Premiului Nobel pentru Pace.
Oficialii chinezi au declarat că analizează rapoartele conform cărora un balon spion chinezesc a zburat în spațiul aerian al Statelor Unite ale Americii, menționează AP News. Conform declarațiilor acestora, China „nu are nicio intenție de a încălca teritoriul și spațiul aerian al vreunei țări suverane”. Totodată, în cadrul unei conferințe de presă a Ministrului de Externe, Mao Ning, a menționat că politicienii și publicul ar trebui să nu judece „înainte de a avea o înțelegere clară a faptelor” despre rapoartele baloanelor spion. În același timp, membrii Departamentului Apărării al SUA au asigurat cetățenii de pe teritoriul american susținând că „balonul călătorește în prezent la o altitudine mult peste traficul aerian comercial și nu reprezintă o amenințare militară sau fizică pentru oamenii de la sol. Și, odată ce balonul a fost detectat, guvernul SUA a acționat imediat pentru a se proteja împotriva colectării de informații sensibile.” Cu toate acestea, incidentul ar putea afecta vizita în China a secretarului de stat american Antony Blinken, planificată săptămâna viitoare, unde vor fi discutate probleme legate de politica comercială și schimbările climatice. Deși călătoria lui Blinken nu a fost anunțată oficial, atât reprezentanții din Beijing, cât și cei de la Washington au vorbit despre sosirea sa iminentă.
Papa Francisc și-a încheiat vizita oficială în Republica Democrată Congo, pregătindu-se pentru noua vizită de trei zile în Sudanul de Sud, unde va promova pacea și reconcilierea, informează Rai News. În discursul său către episcopi, Papa a vorbit despre exploatarea minelor din Congo, despre corupția și violența oamenilor de afaceri, care exploatează de ani de zile resursele teritoriului african.Totodată, acesta le-a amintit locuitorilor cât este de importantă protecția mediului și a ceea ce el a numit „căminul nostru comun”: „A fost frumos să-mi petrec aceste zile pe pământul vostru, care prin pădurea sa mare reprezintă «inima verde» a Africii, un plămân pentru întreaga lume, un plămân care dă suflu Bisericii universale”, a adăugat Papa Francisc. Suveranul pontif, în vârstă de 86 de ani, se află la cea de-a treia sa vizită în Africa subsahariană, iar acesta speră că va reuși să impulsioneze un proces pacificator pentru a pune capăt conflictelor interminabile și sângeroase din regiune.
Organizatorii Jocurilor Olimpice de la Paris au anunțat că torța olimpică urmează să fie adusă din Grecia, în portul francez de la Marsilia, menționează France 24. Potrivit tradiției, torța va fi aprinsă de razele soarelui la o ceremonie din Olimpia Antică. Apoi va fi transportată din Atena până în faimosul oraș-port Marsilia, unde vor avea loc Jocurile Olimpice de la Paris din aprilie 2024. Anunțul de vineri a venit în momentul în care Adunarea Generală a Comitetului Național Olimpic al Ucrainei se întrunea la Kiev pentru a obiecta împotriva deciziei de a le permite sportivilor ruși să concureze la Jocurile Olimpice. Circa 40 de state ar putea boicota următoara ediție a Jocurilor Olimpice, făcând întregul eveniment inutil, după ce Polonia, Lituania, Estonia și Letonia au respins împreună un plan al Comitetului Olimpic Internațional (CIO) de a permite rușilor și belarușilor să concureze în 2024.
Cel puțin patruzeci de persoane și-au pierdut viața ca urmare a unor conflicte violente între grupuri de cetățeni justițiari și bande de infractori care au inițiat o serie de atacuri în regiunea Katsina din Nigeria, relatează Al-Jazeera. Un grup de justițiari locali au înfruntat un atac din partea unor bandiți asupra satului acestora. Purtătorul de cuvânt al poliției din Katsina a declarat că ,,o operațiune tactică de securizare a zonei de către poliție este în derulare, cu scopul de a trage la răspundere atacatorii. Katsina este una dintre cele mai afectate regiuni ale Nigeriei din cauza criminalității ridicate. Aici, grupuri armate de infractori atacă și răpesc locuitori ai satelor din zonă. Violența a devenit un punct focal de dezbatere și îngrijorare, în special în apropierea alegerilor, când cetățenii Nigeriei vor vota un nou parlament și un nou președinte care îl va succeda pe Muhammadu Buhari, un fost lider militar care a ajuns la putere în Nigeria în urmă cu 8 ani, promițând populației că va pune capăt nesiguranței și instabilității statului.
Gibraltarul a acuzat Spania de încălcarea suveranității britanice, relatează Reuters. În urma pătrunderii pe teritoriul Gibraltarului a unor agenți vamali ai Spaniei, în timpul unei operațiuni de combatere a contrabandei cu țigări, doi oficiali spanioli au fost răniți după ce localnicii au azvârlit cu bolovani în aceștia. Agenții au intrat în apele teritoriale ale Gibraltarului în timp ce urmăreau un grup de contrabandiști. Guvernul Gibraltarului a condamnat pătrunderea ilegală pe teritoriul său de către funcționarii spanioli, și, împreună cu Regatul Unit, consideră faptele drept represalii de ordin diplomatic. Ministrul de externe al Spaniei a condamnat atacul asupra agenților vamali și a respins faptul că Regatul Unit ar avea suveranitate asupra Gibraltarului, toate acestea în vreme ce Gibraltarul încearcă să negocieze un tratat pentru a clarifica atât statutul acestuia post-Brexit, cât și regimul vamal de la granița cu Spania, care a devenit un subiect tensionat încă de la ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană în 2016.
Primul ministru al Etiopiei a organizat o întrunire cu liderii din Tigray pentru prima oară de la semnarea acordului de pace de anul trecut, menționează France24. Discuțiile au vizat, printre altele, continuarea procesului de pace, redeschiderea sectorului bancar și a rutelor de transport rutier și aerian în Tigray. În 2020, un conflict devastator care a generat un exod masiv și a o criză umanitară de proporții a avut loc în Tigray. Liderii frontului eliberării populare din Tigray (FEPT) au semnat un acord de pace după 2 ani de război brutal, prin care aceștia a căzut de acord cu guvernul din Addis Ababa să renunțe la luptă și să accepte autoritatea guvernului etiopian. Războiul a fost declanșat de Abiy Ahmed, liderul guvernului etiopian, și câștigător al premiului Nobel pentru pace în 2019, când acesta a trimis trupe în Tigray, acuzând FEPT-ul că a lansat atacuri asupra bazelor militare ale Etiopiei.
Guvernul Hong Kong-ului a anunțat că va oferi 500.000 de bilete de avion gratuit celor care vor să viziteze, relatează The Washington Post. După 4 ani de declin al industriei de turism, anunțul face parte din schema de redresare a economiei Hong Kong-ului, parte dintr-o campanie turistică intitulată ,,Hello Hong Kong” care va promova orașul în rândul cetățenilor Asiei de sud-est în martie, chinezilor de pe continent în aprilie, și restului lumii în mai. Costul unui bilet de avion la clasa economică va fi suportat de Autoritatea Aeroportuară din Hong Kong. Finanțarea provine în parte dintr-o subvenție în valoare de 250 de milioane de dolari din partea Chinei, pentru revitalizarea sectoarelor economice ale Hong Kongului în urma pandemiei, în special industria de turism. Orașul și-a deschis deja granițele Chinei, dar vizitatorii trebuie să facă dovada vaccinării și a unui test covid negativ la intrarea în oraș, iar purtarea măștii în public este încă obligatorie.