Home / A fost azi în lume / 2023 / A fost 2 februarie în lume – Uniunea Europeană intenționează să impună Rusiei al zecelea set de sancțiuni, Columbia Britanică începe un program de dezincriminalizare a cantităților mici din anumite categorii de droguri, iar Guvernul canadian a decis că persoanele ce suferă exclusiv de boli mintale nu vor avea acces la moarte asistată
Sursa foto: Le Monde
European Commission President Ursula von der Leyen with a Ukrainian flag and Ukrainian President Volodymyr Zelenskyy during the EU-Ukraine summit in Kyiv, Ukraine, Thursday, Feb. 2, 2023. ((Ukrainian Presidential Press Office via AP)

A fost 2 februarie în lume – Uniunea Europeană intenționează să impună Rusiei al zecelea set de sancțiuni, Columbia Britanică începe un program de dezincriminalizare a cantităților mici din anumite categorii de droguri, iar Guvernul canadian a decis că persoanele ce suferă exclusiv de boli mintale nu vor avea acces la moarte asistată

Material realizat de Gabriela Bujenița și Mădălina Robu

Forțele israeliene au efectuat atacuri aeriene în Gaza, după ce au interceptat un atac cu rachete din enclava de coastă, relatează CNN. Într-o postare pe Twitter, Forțele de Apărare ale Israelului (IDF) au declarat că avioanele de luptă israeliene au vizat un loc de producție chimică și o instalație de producție de arme deținute de Hamas, gruparea militantă palestiniană ce se află în poziție de conducere în Gaza. Autoritățile israeliene au făcut publice două videoclipuri ce au surprins atacurile aeriene, filmate în alb și negru, ce prezentau cantități substanțiale de fum în aer și rămășițe ce cădeau la pământ. Încă nu se cunoaște dacă au existat victime. Agenția oficială palestiniană de știri și informații a raportat că avioanele de război F-16 au lansat cel puțin cinci rachete într-un „sit” din centrul Fâșiei Gaza, distrugând și casele din apropiere. De asemenea, conform comunicatului, două rachete au lovit terenurile agricole din zona centrală. Evenimentul a survenit după o perioadă caracterizată prin multe acte de violență pentru ambele tabere. 

Președintele rus Vladimir Putin a marcat cea de-a 80-a aniversare a victoriei sovietice asupra forțelor germane naziste în bătălia de la Stalingrad, invocând lupta ca justificare a conflictului din Ucraina, informează ABC News. Președintele a depus o coroană de flori la flacăra eternă a memorialului pentru soldații Armatei Roșii căzuți la Volgograd, numele actual al orașului, care se întinde pe partea de vest al râului Volga. Memorialul cuprinde și o sculptură de 85 de metri, cea mai înaltă statuie din Europa. Ulterior, Putin a declarat: „Acum, din păcate, vedem că ideologia nazismului, în forma sa modernă, în manifestarea sa modernă, reprezintă din nou amenințări directe la adresa securității țării noastre”. Atât Vladimir Putin, cât și alți oficiali ruși, au descris frecvent Ucraina ca fiind un focar de credințe neonaziste, deși președintele ucrainean Volodimir Zelenski este de origine evreiască. Referindu-se la recenta decizie a reprezentanților Germaniei de a furniza tancuri de luptă Leopard Ucrainei, președintele rus a avertizat că „un război modern cu Rusia va fi cu totul diferit pentru ei”.

Reprezentanții provinciei canadiene Columbia Britanică au declarat că au început un program de dezincriminalizare a cantităților mici din anumite categorii de droguri pentru a ajuta la combaterea numărului de decese prin supradoză, conform ABC News. În timpul programului pilot de trei ani, nicio persoană ce a împlinit vârsta de 18 ani nu va fi acuzată dacă se află în posesia a 2,5 grame din anumite categorii de droguri ilegale, inclusiv heroină, metamfetamină și ecstasy pentru uz personal. Cel puțin 2.272 de persoane au murit din cauza unei supradoze în provincia canadiană în 2022, iar cel puțin 2.306 de persoane au decedat din aceeași cauză în 2021. Conform autorităților, numărul deceselor cauzate de toxicitatea drogurilor ilicite a fost de aproximativ 6,4 decese pe zi în luna noiembrie și decembrie anul trecut. Deținerea oricărui tip de droguri va continua să fie o infracțiune pe terenurile școlilor și în instituțiile de îngrijire a copiilor, au declarat oficialii.

Liderii Uniunii Europene s-au angajat să dubleze suportul oferut unui program de ajutor militar pentru Ucraina, prin antrenarea a încă 15.000 de soldați, relatează The Guardian. În colaborare cu procurorii ucraineni, oficialii UE intenționează, de asemenea, să înființeze un centru internațional pentru urmărirea penală a crimei de agresiune din Ucraina, cu sediul la Haga. Scopul acestui centru este de a colecta și stoca probe, pentru orice proces viitor, indiferent dacă acesta are loc printr-un tribunal special sau într-un alt mod. În aceeași măsură, Josep Borrell a anunțat intenția statelor membre UE de a antrena încă 15.000 de soldați ucraineni în 2023, dublând programul existent de 15.000 de trupe lansat în octombrie anul trecut. Ursula von der Leyen și Josep Borrell, împreună cu alți 14 comisari UE, au sosit la Kiev pentru a se întâlni cu reprezentanții guvernului Ucrainei. Recent, două rachete rusești au lovit orașul Kramatorsk provocând victime civile încă necunoscute, au declarat oficialii locali. De asemenea, două persoane au fost ucise de bombardamentele rusești în sudul regiunii Herson. 

Un fost ofițer militar rus a recunoscut că soldații ucraineni sunt torturați de trupele rusești, informează BBC. Konstantin Yefremov a descris interogațiile brutale, în care mai mulți bărbați ucraineni au fost împușcați și amenințați. În momentul de față, liderii ruși îl consideră un trădător și un dezertor. Yefremov a încercat de mai multe ori să demisioneze din armată, dar a ajuns să fie demis pentru că a refuzat să se întoarcă în Ucraina. Ulterior, a fugit din țară. Detașat în Ucraina anul trecut, fostul locotenent a povestit despre crimele la care a fost martor, inclusiv tortura și maltratarea prizonierilor ucraineni. Folosind fotografii și documente militare furnizate de Yefremov, jurnaliștii BBC au confirmat prezența acestuia pe frontul din Ucraina la începutul războiului, în regiunea Zaporizhzhia, inclusiv în orașul Melitopol. Acesta a vorbit despre colegii săi din armată care jefuiau zonele ocupate ale Ucrainei și a descris sesiunile brutale de interogatoriu, conduse de un colonel rus, în care bărbații ucraineni au fost împușcați și amenințați cu actul violului. 

Poliția norvegiană a interzis un protest ce urma să aibă loc în fața ambasadei Turciei din Oslo, invocând motive de securitate, informează Al Jazeera. În timpul demonstrației din capitala Norvegiei, un grup de protestatari intenționau să ardă o copie a Coranului. Într-un comunicat de presă, inspectorul de poliție din Oslo, Martin Strand, a declarat că ,,în Norvegia arderea Coranului este o declarație politică legală, dar protestul nu poate avea loc din motive de securitate”. Aflând despre organizarea acestui protest, reprezentanții ministerului de externe turc l-au convocat pe ambasadorul norvegian, Erling Skjonsberg, să ofere explicații.   Un protest asemănător a avut loc recent în Suedia, unde  politicianul de extremă dreaptă, Rasmus Paludan, a ars o copie a Coranului. Oficialii turci au condamnat acest incident și au anulat vizita ministrului suedez al apărării la Ankara, menită să faciliteze aderarea Suediei la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO). Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a declarat că poziția Turciei față de aderarea Finlandei la NATO este „pozitivă”, dar „nu este pozitivă” față de aderarea Suediei. 

Guvernul canadian a decis că persoanele ce suferă exclusiv de boli mintale nu vor avea acces la moarte asistată, informează Reuters. Legislația adoptată în 2021 a interzis temporar accesul la moarte asistată persoanelor ce sunt diagnosticate doar cu boli mintale, neavând și alte afecțiuni. Această excludere urma să expire pe data de 17 martie 2023, însă guvernul canadian a venit cu un proiect de lege prin care solicită prelungirea acestei reguli pentru încă un an. Reprezentanții guvernului susțin că extinderea este necesară pentru a asigura că furnizorii de astfel de servicii sunt informați și au resursele necesare. Legalizarea eutanasiei în Canada a fost criticată de oameni cetățeni pe motiv că autoritățile facilitează accesul la moarte asistată în loc să faciliteze accesul la resurse și sprijin pentru persoanele în dificultate.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat că Uniunea Europeană intenționează să impună Rusiei un nou set de sancțiuni, informează Le Monde. „Până la 24 februarie, la exact un an de la invazia Rusiei în Ucraina, intenționăm să punem în aplicare al zecelea pachet de sancțiuni”, a declarat Ursula von der Leyen la o conferință de presă comună cu președintele ucrainean, Volodimir Zelenski. Președintele Comisiei Europene consideră că unele dintre cele mai importante măsuri de până acum sunt plafonarea prețului petrolului rusesc la 60 de dolari pe baril și implementarea unui embargo asupra țițeiului rusesc. În plus, Consiliul European a anunțat un al șaptelea pachet de ajutor militar pentru Ucraina, în valoare de aproximativ 500 de milioane de euro. „Noile măsuri transmit un mesaj clar într-un moment crucial: vom continua să sprijinim Ucraina atât timp cât va fi nevoie și cât va fi necesar”, a declarat șeful diplomației europene, Josep Borrell, care se afla în Ucraina alături de Ursula von der Leyen și de alți oficiali.

Autoritățile din Filipine și din Statele Unite ale Americii au ajuns la un acord ce va permite accesul trupelor americane la patru baze suplimentare din statul din Asia de Sud-Est, informează Al Jazeera. Aflat într-o vizită la Manila, secretarul american al apărării, Lloyd Austin, a discutat cu președintele filipinez, Ferdinand Marcos Jr, despre extinderea unui acord existent din 2014 (EDCA) pentru a include patru baze noi ,,în zone strategice ale ţării”. EDCA permite accesul Statelor Unite ale Americii la bazele militare filipineze pentru antrenamente comune, poziţionare de echipamente şi construirea de facilităţi precum piste de aterizare, depozite de combustibil şi locuinţe militare. Deocamdată nu au fost menționate bazele militare la care trupele americane vor avea acces. Scopul extinderii acordului este de a contracara puterea militară în creştere a Chinei. 

Prim-ministrul din Burkina Faso a propus crearea unei ,,federaţii” între statul său şi Mali, ambele confruntându-se cu violenţa jihadistă şi conduse de militari pucişti care au cerut plecarea soldaţilor francezi de pe teritoriile statelor lor, informează Le Monde. Într-un comunicat de presă, prim-ministrul din Burkina Faso, Apollinaire Kyelem de Tambela, a declarat că ,,împreună putem constitui o federaţie care poate funcţiona întărindu-se şi respectând aspiraţiile unora şi ale celorlalţi la ei acasă”. ,,Predecesorii noştri au încercat formarea unor grupări precum Federaţia din Mali, care, din nefericire, nu a durat. Însă ei au arătat calea”, a adăugat el, cu referire la o tentativă de a pune bazele unei federaţii între Mali, Senegal, Burkina Faso şi Benin în 1959-1960, când aceste foste colonii franceze au devenit independente. Nu a fost raportată nicio reacție oficială din partea autorităților din Mali la ideea alcătuirii unei federații. Fostul prim-ministru din Mali, Choguel Kokalla Maiga, l-a încurajat pe omologul său să urmeze exemplul ţării sale, respectând principiile după care se conduc autoritățile din Mali: apărarea suveranităţii, libertatea de a-şi alege partenerii externi şi interesele naţionale.

Despre Ana Miruna Toma

Vezi și

Au fost 11 și 12 mai în lume – Vladimir Putin l-a demis din funcția de ministru al apărării pe Serghei Șoigu, Au avut loc alegerile prezidențiale în Lituania, iar Președintele Turciei a declarat că SUA și statele europene nu au pus suficientă presiune pe liderii din Israel să ajungă la un armistițiu în Fâșia Gaza

Material realizat de Andrei Rus Emirul Kuweitului a numit un nou guvern sub conducerea unui …