Material realizat de Răzvan Rocaș
Yahya Jammeh, preşedintele Gambiei din ultimii 22 de ani, şi-a admis înfrângerea în faţa lui Adama Barrow, liderul opoziţiei, acceptând că poporul „a decis că ar trebui să stau în umbră.”, relatează Al Jazeera. Fostul lider, care a câştigat alte 4 alegeri anterioare, a ajuns la putere în anul 1994, pe când avea 29 şi era ofiţer în armată, ca urmare a unei lovituri de stat militare. Vorbind pentru televiziunea naţională, acesta l-a felicitat pe Barrow pentru „victoria clară”, declarând: „Îi doresc lui şi tuturor gambienilor tot binele.” Victoria lui Adama Barrow din alegerile electorale a pus capăt conducerii lui Jammeh de 22 de ani, cel din urmă câştigând cu 263.515 voturi, pe când fostul preşedinte a primit doar 212.099 de voturi. Veştile privind victoria lui Barrow au îndemnat mii de locuitori să asalteze străzile capitalei Banjul pentru a sărbători. Un agent imobiliar, care a lucrat ca agent de securitate în Marea Britanie, Adama Barrow a fost ales candidatul opoziţiei de un grup de partide politice care s-au alăturat în unirea forţelor pentru prima oară, obţinând un sprijin substanțial din partea alegătorilor.
Preşedintele ales al Statelor Unite, Donald Trump, a vorbit cu preşedintele Taiwanului, Tsai Ing-wen, producând o breşă în politica Washingtonului şi declanşând un protest dinspre Beijing, potrivit Al Jazeera. Pe parcusul discuţiei, cei doi lideri au remarcat „legăturile economice, politice şi de securitate apropiate” dintre Taiwan şi SUA. Ministrul Afacerilor Externe din China a declarat că a înaintat un protest „părţii relevante” din State. Acesta a fost primul contact cu Taiwanul al unui preşedinte american de când Jimmy Carter a adoptat politica prin care statul Taiwan era considerat ca parte integrată a Chinei, în anul 1979. De asemenea, ministrul a mai menţionat că acest principiu reprezintă baza politică a relaţiei China-Statele Unite, îndemnând să se menţină această politică şi a se manevra cu grijă această problemă pentru eludarea vreunui deranj inutil. Prin această politică, Statele Unite recunosc Beijingul ca reprezentant al Chinei, dar menţin legături neoficiale cu Taiwanul. Washingtonul este cel mai important aliat politic al micului stat şi unicul furnizor de arme, în ciuda lipsei unor legături politice formale. Pentru a se apăra, viitorul lider de la Casa Albă a declarat că el a fost primul contactat. Totuşi, purtătorul de cuvânt al lderului asiatic a declarat: „Desigur că ambele părţi au acceptat din timp acest contact.”
O criză a apei în oraşul Mosul care este în creştere afectează până la 650.000 de locuitori, relatează Al Jazeera. De asemenea, aceasta împiedică mii de familii să se întoarcă la casele lor şi îngreunează eforturile de a curăţa complet oraşul de trupele ISIS. La începutul săptămânii, apa curentă a fost întreruptă pentru aproximativ 40 de procente din populaţia Mosulului, când o conductă importantă a fost lovită pe parcursul luptei dintre forţele teroriste şi forţele guvernului irakian. UNICEF a declarat că breşa a avut loc într-o zonă inaccesibilă a oraşului, fiind controlată de ISIS. Deficitul apei a forţat mii de irakieni strămutaţi, care ar fi trebuit să se întoarcă la casele lor după ce oraşele şi satele lor au fost recucerite de forţele irakiene, să rămână în tabere. Dar din cauza spaţiului limitat existent în taberele supraaglomerate, multe famili se văd obligate să trăiască în mahalalele de nelocuit ale Mosulului, fără apă potabilă.
Forţele guvernului sirian au capturat 60% din teritoriul deținut anterior de rebeli în partea estică a oraşului Alep, după ce au câştigat mai mult teritoriu în extremitatea estică a oraşului, potrivit Reuters. Cel puţin 7 nori de fum au putut fi văzuţi înălţându-se din zona deţinută de rebeli, pe fondul raidurilor aeriene ale aviației ruse. Armata siriană, ajutată de miliţia aliată, a capturat zone semnificative în estul oraşului Alep în săptămâna precedentă, într-o campanie feroce care ameninţă să rezulte într-o mare înfrângere a rebeliunii care luptă împotriva preşedintelui Bashar al-Assad. Cel puţin trei persoane au fost ucise în atacurile aeriene asupra cartierului al-Shaer din zona estică a Alepului. De asemenea, un grup de oameni strămutaţi au fost şi ei loviţi, ridicând cifra victimelor la cel puțin şase persoane. Cu toate acestea, armată neagă că ar fi ţintit spre civili.
Partidul Piraţilor din Islanda a fost invitat să formeze o coaliție guvernamentală după ce a obținut locuri în Parlament anul acesta, iar alte două partide cu mai multe mandate au eşuat în acest demers, scrie Russia Today. Radicalului Partid al Piraţilor, condus de Birgitta Jonsdottir, i s-a cerut să formeze un guvern alături de alte partide politice, cererea venind din partea preşedintelui ţării, Gudni Johannesson. Cele două partide care au ieşit pe primul, respectiv pe al doilea loc la alegerile parlamentare din octombrie, Partidul Independent şi Partidul Verde de stânga, au iniţiat deja discuţii pentru formarea unui guvern, însă fără vreun rezultat. Niciun partid nu a reuşit să câştige o majoritate clară în alegerile recente din Islanda. Partidul Piraţilor a fost înfiinţat acum 4 ani de către un grup de activişti internauţi şi hackeri, reuşind să câştige 10 dintre cele 63 de locuri din Parlament. Acum, vor trebui să negocieze cu alte 4 partide, atât de centru, cât şi de stânga. Principalele probleme, conform liderului Jonsdottir, ale ţării insulare le reprezintă reformele pentru asistenţă medicală şi drepturile asupra pescuitului, care au devenit puncte sensibile ale legiuitorilor care încearcă formarea unei coaliţii.
O poartă din fier cu sloganul „Arbeit macht frei” (”Munca vă va elibera”) care a fost furată din fostul lagăr de concetrare nazist de la Dachau acum 2 ani a fost găsită în Norvegia, informează The Guardian. Poliţia statală din Bavaria a declarat că: „Datorită unui pont anonim, poliţia din Bergen a obţinut o poartă din fier cu arhicunoscutul text. Din poza trimisă, poliţia bănuieşte că există o probabilitate foarte mare ca aceasta să fie poarta de fier furată din Dachau.” Furtul porţii de 100 de kilograme a fost raportat în data de 2 noiembrie 2014, conducând astfel la un mare vacarm, cancelarul Germaniei, Angela Merkel, considerând faptul ca fiind „îngrozitor.” Lagărul Dachau, care se află la doar câţiva kilometri de Munchen, a fost deschis în anul 1933, după mai puţin de 2 luni după ce Adolf Hitler fusese ales cancelar. La început, a fost folosit pentru a încarcera prizonieri politici, dar pe parcursul celui de-al Doilea Război Mondial a devenit un lagăr al morţii, unde 41 de mii de evrei şi-au găsit pieirea înainte ca trupele aliate să-l elibereze în 29 aprilie 1945.
Alegătorii italieni se pregătesc să voteze duminică pentru un referendum istoric asupra schimbării constituţiei şi reformării republicii din ultimii 70 de ani, scrie Al Jazeera. Aflaţi în mijlocul unei lupte grele care a împărţit statul peninsular în două, italienilor li se va cere să aleagă dacă vor un sistem politic simplificat care va îmbunătăţi guvernarea sau să rămână fideli documentului introdus de părinţii fondatori ai Italiei în 1948, care a transformat ţara într-un stat modern, dar care acum împiedică reforme structurale. Promotorii referendumului, conduşi de prim-ministrul Matteo Renzi, declară că aceasta este o oportunitate ivită o dată în viaţă de a reforma în mod radical instituţiile defecte ale Italiei. Oponenţii săi politici avertizează că această reformă ar reprezenta un salt în necunoscut, ceea ce ar putea conduce la şi mai multă instabilitate pe termen lung. Dacă poporul va vota „da”, va fi o schimbare asupra Parlamentului bicameral al Italiei, Camera Deputaţilor şi Senatul. În prezent, ambele au putere egală şi sunt ocupate prin vot direct. Dacă reforma va trece, Senatul îşi va pierde mult din puterea sa. În loc de 315 senatori, câţi exită în prezent, numărul lor va scădea la 100, iar aceştia vor fi mai degrabă selectaţi de adunări regionale, nemaifiind aleşi în mod direct. De asemenea, reforma ar urma să dizolve cele 110 regiuni, acesta fiind considerat un sistem scump şi redundant.
Cei doi candidaţi aflaţi în cursa electorală din Austria au aruncat cu afirmaţii legate de spionaj, incompetenţă economică şi răspândirea de minciuni în ultima dezbatere TV înainte de reluarea alegerilor electorale, informează The Guardian. Sondajele de până acum arată că extremistul de dreapta Norbert Hofer şi ecologistul Alexander van der Bellen, care candidează ca independent, sunt într-o luptă ”umăr la umăr”. O eventuală victorie a lui Hofer l-ar face pe acesta primul preşedinte extremist de dreapta din Uniunea Europeană de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace. Van der Bellen a fost aproape să câştige cursa electorală din mai, dar voturile au fost anulate din cauza unor neregularităţi găsite la procesul de numărare. Hofer l-a batjocorit pe fostul profesor de economie, lăudându-se cu puternicile legături diplomatice pe care le are atât cu Casa Albă, cât şi cu Kremlinul, de asemenea făcând apel la încetarea sancţionării Rusiei. Conform unui sondaj Gallup, majoritatea austriecilor sunt de părere că succesul surprinzător al lui Trump i-ar fi de un mai mare folos lui Hofer. Au fost intervievaţi 800 de austrieci, dintre care 53% dintre ei cred că victoria lui Trump ar fi în avantajul candidatului din partea Partidului Libertăţii.
Militanţii talibani au spânzurat în public un student într-un sat aflat la vest de oraşul Kabul, după ce l-au acuzat că ar fi fost implicat în mortea unui înalt oficial taliban, relatează Reuters. Faiz um Rahman Wardak, un student din anul IV de la Universitatea Tehnică din Kabul, a fost spânzurat în satul Sewaka, din districtul Chak, aflat la 60 de kilometri de capitala afgană. Acesta ar fi fost acuzat de implicare în asasinarea lui Mullah Mirwais, un ofiţer de informaţii taliban. Principalul purtător de cuvânt al talibanilor, Zabidullah Mujahid, a declarat că acest caz se află sub investigaţie: „Odată ce ne vom termina investigaţia şi constatarea faptelor, vom împărtăşi mai multe detalii.” Talibanii, care controlează o treime din teritoriul Afganistanului, au o prezenţă extinsă în provincia Maidan Wardak, aflată la vest de Kabul, subminând autoritatea guvernului susţinut de Occident.
Autorităţile federale din Los Angeles au arestat vineri o persoană care după semnalmente părea să fie Marlon Jones, unul dintre cei aflaţi pe lista celor 10 cele mai căutate persoane de către FBI, la doar o zi distanţă după ce a acesta fusese inclus pe listă pentru un schimb de focuri de armă la o petrecere în luna octombrie, scrie Reuters. Acesta ar fi avut legătură cu un schimb de focuri petrecut în dimineaţa zilei de 15 octombrie, împotriva unei bande rivale, care a provocat moartea a 4 persoane și rănirea altor 10 într-o casă din Los Angeles utilizată ca restaurant. Biroul de teren al agenţiei din Los Angeles a declarat pe Twitter că suspectul a fost prins în timpul unei urmăriri, fără a oferi alte detalii despre arestare. De altfel, nici reprezentanţii FBI nu au fost disponibili pentru a oferi comentarii. Jones, care are un cazier lung în spate, s-ar fi născut în Jamaica şi se află pe teritoriul Statelor Unite în mod ilegal, însă a folosit mai multe nume false, date şi locuri de naştere.