Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Mihai Turcu.
Mii de argentinieni au protestat pe străzile din Buenos Aires împotriva propunerii de reformă economică și dereglementare a noului președinte ales, Javier Milei, informează Euronews. Demonstranții, susținuți de sindicatele muncitorești, contestă mega-decretul care amenință să erodeze protecțiile lucrătorilor și ale consumatorilor. Congresul a convocat o sesiune specială, la cererea lui Milei, pentru a examina planul controversat ce ar elimina peste 350 de reglementări economice. Aceste schimbări includ abolirea plafonului de chirie, reducerea protecțiilor pentru lucrători și eliminarea legilor ce apără consumatorii de creșterile abuzive de prețuri. Într-o țară afectată de inflație și sărăcie în creștere, grupuri civice au inițiat acțiuni legale împotriva decretului, iar protestatarii au cerut respectarea separării puterilor și apărarea drepturilor muncitorești. Milei și partidul său, Avansurile Libertății, se confruntă cu o opoziție puternică în tentativa lor de a implementa acest plan.
Grupul rus Uranium One a semnat un contract pentru investiții de 450 de milioane de dolari în producția de litiu în Bolivia, declară Deutsche Welle. Momentul a marcat o mișcare strategică pentru țara sud-americană, având în vedere criza economică persistentă în regiune. Bolivia are potențialul de a găsi 23 de milioane de tone de litiu, devenind astfel o sursă majoră la nivel mondial. Această resursă este esențială pentru producția de baterii pentru vehicule electrice, fiind un factor cheie în tranziția către mobilitatea electrică. Deși inițial Germania părea interesată, politicile interne agitate din Bolivia au dus la întreruperea unui proiect german de colaborare. Astfel, statul sud-american explorează parteneriate cu Rusia, China și alte țări pentru valorificarea depozitelor de litiu, marcând o schimbare în dinamica internațională a resurselor.
România și Bulgaria vor intra în zona Schengen pentru călătoriile cu avionul și pe mare din martie 2024, conform anunțului făcut de prim ministrul României, Marcel Ciolacu, publică Politico. Acest acord politic permite accesul fără pașaport între România, Bulgaria și țările Schengen, însă deschiderea granițelor terestre va fi discutată ulterior în 2024. Inițial, autoritățile din Austria au fost reticente din cauza preocupărilor legate de imigrația ilegală, dar au acceptat călătoriile aeriene fără pașaport în schimbul unor măsuri de securitate sporite la frontieră. Autoritățile române, austriece și bulgare au convenit să permită accesul parțial în zona Schengen. Această decizie va implica implementarea strictă a regulilor Schengen la frontiera terestră românească, alături de măsuri compensate pentru întărirea controlului și aplicarea Acordului Dublin. Dezbaterile anterioare au sugerat că opoziția Austriei a fost influențată de politica internă și au ridicat îngrijorări cu privire la slăbirea Uniunii Europene și creșterea scepticismului în Europa de Est.
Reprezentanții Mexicului și ai Statelor Unite ale Americii au convenit să intensifice eforturile de reglementare a migrației în urma unei întâlniri oficiale, relatează Deutsche Welle. Președintele mexican, Andrés López Obrador, a discutat cu oficiali de rang înalt din SUA, printre care secretarul de stat Antony Blinken și secretarul pentru Securitate Internă, Alejandro Mayorkas. Cu o focusare pe menținerea deschisă a traversărilor de frontieră, Obrador a declarat că SUA sunt de acord să permită accesul pe calea ferată și poduri pentru a normaliza situația. Ambele țări au convenit să organizeze întâlniri regulate pentru a aborda problema migrației. În paralel, autoritățile americane au închis temporar traversările de poduri feroviare și au suspendat unele puncte de intrare în încercarea de a controla sosirile neregulate. În aceeași zi, oficialii mexicani au evacuat corturile dintr-o tabără informală pentru imigranți din Matamoros, Tamaulipas, în timp ce unii imigranți au relatat presiuni din partea autorităților de a părăsi zona.
Dong Jun, fost șef al marinei, a fost numit în funcția de ministru al apărării în China , înlocuindu-l pe Li Shangfu, ale cărui motive de destituire rămân necunoscute, anunță Al Jazeera. Xinhua, agenția de știri de stat, nu a oferit explicații pentru schimbare sau locația actuală a lui Li Shangfu. Dong, în vârstă de 62 de ani, va avea un rol în mare parte ceremonial, având puțină influență în politica de apărare sau managementul militar, aceste domenii fiind sub incidența Comisiei Militare Centrale conduse de Xi Jinping. El va fi crucial în interacțiunile cu armata americană pentru a reduce tensiunile legate de Taiwan și Marea Chinei de Sud. Speculațiile cu privire la destituirea lui Li și a altor oficiali au variat de la corupție la dispute cu figuri influente, iar lipsa informațiilor a stârnit întrebări privind motivele reale din spatele schimbărilor.
