Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Anca-Maria Barbu și Miruna Toma
Camera Reprezentanților din Statele Unite ale Americii a votat pentru anularea veto-ului prezidențial al lui Donald Trump asupra pachetului legislativ cu privire la politicile militare și de securitate națională, cu o majoritate de 322 la 87, conform the New York Times. Efortul bipartizan din camera inferioară a Congresului a permis pachetului legislativ să se apropie de aprobare, trecând acum la Senat, unde experții estimează că va primi un vot pozitiv. Pachetul legislativ cuprinde prevederi precum creșterea salariilor personalului militar, o măsură favorabilă pentru electoratul republican, poziționat în mod tradițional în favoarea forțelor armate. Unul dintre motivele citate de Donald Trump pentru veto-ul de săptămâna trecută este prevederea conform căreia bazele militare nu vor mai purta numele liderilor Confederației, o inițiativă democrată. Ultima dată când Congresul american a anulat un veto prezidențial a fost în 2016, atunci când fostul președintele Barack Obama își exprimase refuzul cu privire la o lege care ar fi permis familiilor victimelor atacurilor de la 11 septembrie 2001 să dea în judecată guvernul Arabiei Saudite.
Opozantul rus Aleksei Navalnîi a primit un ultimatum de la Autoritatea Federală a Închisorilor (FSIN), solicitându-i-se să se întoarcă în Rusia până marți dimineață și să raporteze la Inspectoratul Penal din Moscova, conform Reuters. În cazul în care Navalnîi nu respectă condiția impusă, acesta ar putea fi condamnat la închisoare cu executare la întoarcerea să ulterioară în țara de origine. Acuzațiile aduse opozantului rus de către Autoritatea Federală a Închisorilor se bazează pe ,,nerespectarea unei sentințe de închisoare cu suspendare’’, generată de o condamnare din 2014, și ,,sustragerea de sub supervizarea autorității inspectoratului penal.’’ În declarația emisă luni, FSIN a citat sursa britanică The Lancet, care oferea informații conform cărora Navalnîi ar fi fost externat din spitalul din Berlin pe data de 20 septembrie, iar toate simptomele afecțiunii sale ar fi dispărut la 12 octombrie. Purtătoarea de cuvânt a lui Aleksei Navalnîi, Kira Yarmysh, a declarat pe Twitter că ,,este imposibil ca Navalnîi să se prezinte la Inspectoratul Penal din Moscova în dimineața de marți’’, pe motiv că încă se reface de la ceea ce se crede că a fost o tentativă de asasinare, la care s-a folosit substanța noviciok. Mai mult, aceasta a acuzat FSIN de ,,respectarea unui ordin’’ dat de Kremlin.
Conturile de e-mail ale mai multor parlamentari finlandezi au fost compromise în timpul unui atac cibernetic asupra parlamentului țării în toamna acestui an, relatează Euronews. Informațiile ies la iveală în timp ce organele de poliție din Finlanda afirmă că investighează presupusele tentative de piraterie și de spionaj, însă momentan nu au fost dezvăluite public detalii despre informațiile care au fost obținute prin intermediul hacking-ului. ,, Acest atac nu a avut loc întâmplător!”, a declarat comisarul pentru crime, Tero Muurman, dezvăluind incidentul într-un comunicat din data de 28 decembrie. Finlanda s-a confruntat cu o serie de astfel de atacuri asupra organelor de stat în ultimii ani, aceste scurgeri de informații afectând un număr mare de persoane. ,,Acest atac cibernetic asupra parlamentului constituie, totodată, un atac grav la adresa democrației noastre și asupra societății finlandeze”, a declarat Anu Vehvilainen, președintele parlamentului finlandez.
Una dintre cele mai vocale activiste pentru drepturile femeilor din Arabia Saudită, Loujain al-Hathloul, a fost condamnată la cinci ani și opt luni de închisoare cu executare, după un proces ce a atras atenția internațională, relatează Reuters. Loujain al-Hathloul, reținută încă din 2018, a fost condamnată pe baza acuzațiilor de punere în pericol a securității naționale și încercare de a schimba sistemul politic saudit, conform publicațiilor locale Sabq și al-Shark al-Awsat. Mai mult, tribunalul din Riyadh a suspendat doi ani și zece luni din condamnarea acesteia, perioada deja executată parțial de la încarcerarea sa din 2018. Condamnarea lui Loujain, precum și alte acțiuni de represiune a disidenților din Arabia Saudită, este așteptat să reprezinte un impediment pentru colaborarea dintre prințul saudit Mohammed bin Salman și președintele ales al Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, după ce Jake Sullivan, viitorul consilier al lui Biden pentru securitate națională a condamnat acțiunile tribunalului pe Twitter: condamnarea lui Loujain ,,pentru simplul exercițiu al drepturilor sale universale este nedreaptă și tulburătoare. Așa cum am mai afirmat, administrația Biden-Harris se va exprima împotriva încălcărilor drepturilor omului, oriunde apar acestea.’’
În urma unor vaste cercetări desfășurate în străfundurile Atlanticului, oamenii de știință au descoperit 12 noi specii în rândul viețuitoarelor marine, relatează BBC. După mai bine de 5 ani de cercetări, oamenii de știință au descoperit existența a 12 noi specii de mușchi de mare, moluște și corali, în condițiile în care o suprafață uriașă a bazinului atlantic rămâne încă neexplorată. Cercetătorii avertizează că viețuitoarele, deși nou descoperite, ar putea fi deja amenințate de schimbările climatice, întrucât dioxidul de carbon absorbit de ocean determină corodarea accelerată a scheletelor de corali. Pe lângă cele 12 specii de adâncime nou descoperite de oamenii de știință, echipele de cercetători marini au identificat aproximativ 35 de noi specii care se aflau în zone în care acestea nu au fost regăsite anterior. Totodată, oamenii de știință au descoperit un câmp de izvoare termale de pe fundul mării, în regiunea Azore. Aceste câmpuri hidrotermale sunt zone importante de productivitate biologică, ce găzduiesc comunități complexe de viețuitoare marine.
Spania va permite libera circulație a muncitorilor din Peninsula Gibraltar, chiar și după finalizarea procesului Brexit. Ministrul spaniol de externe, Arancha Gonzalez Laya, a afirmat că această facilitate de mobilitate nu va fi afectată, indiferent dacă se va ajunge la un acord cu Marea Britanie sau nu, informează Al Jazeera. Lucrătorii transfrontalieri care sunt nevoiți să facă naveta între Gibraltar și Spania vor fi scutiți de controalele de frontieră după încheierea Brexit-ului, chiar dacă un acord privind libera circulație cu Regatul Unit nu va fi încheiat. Oficialii din Madrid și din Londra negociază în prezent pentru a stabili strategia de monitorizare a frontierei terestre dintre Spania și Gibraltar, un teritoriu britanic aflat în vârful sudic al Peninsulei Iberice, întrucât acesta a fost exclus din acordul încheiat între Marea Britanie și Uniunea Europeană săptămâna trecută. ,,Lucrătorii transfrontalieri care și-au înregistrat statutul înainte de 1 ianuarie 2021 vor putea trece granița identificându-se printr-un document special pregătit în acest scop”, a mai adăugat ministrul de externe. Peste 15.000 de persoane trăiesc în Spania și lucrează în Gibraltar, reprezentând aproximativ 50% din forța de muncă a Gibraltarului.
Președintele Africii de Sud, Cyril Ramaphosa, a anunțat impunerea unor restricții mai severe pentru combaterea răspândirii coronavirusului, la o zi după ce țara a depășit pragul de peste un milion de cazuri de Covid-19, conform BBC. Atât întâlnirile în interior, cât și cele în exterior vor fi interzise, va fi introdusă o perioadă de restricții de circulație între orele 21:00 și 06:00, iar vânzările de alcool vor fi, de asemenea, interzise. Recent, autoritățile din Africa de Sud au confirmat că o nouă tulpină a coronavirusului a fost detectată în Africa de Sud, iar numeroase spitale și centre medicale au raportat o creștere uriașă a internărilor, punând sub presiune disponibilitatea resurselor medicale. Președintele statului a mai declarat că noile măsuri împotriva răspândirii virusului Sars-Cov-2 vor intra în vigoare luni, la miezul nopții, și vor fi implementate cel puțin până la data de 15 ianuarie.
O jurnalistă din China a fost condamnată la 4 ani de închisoare, după ce a raportat evenimentele ce aveau loc în Wuhan la apogeul cazurilor de coronavirus din acest an, relatează Reuters. Zhang Zhan, în vârstă de 37 de ani, a fost printre primii cetățeni care au prezentat situația din Wuhan într-o manieră mai realistă decât varianta oficială a guvernului, descriind spitalele supraaglomerate și străzile pustii. Avocata lui Zhang Zhan a declarat că probabil va contesta decizia curții de judecată, adăugând că Zhang consideră că este judecată pentru și-a exercitat dreptul la liberă exprimare. Biroul pentru drepturile omului al Națiunilor Unite a condamnat decizia curții chineze, într-o reacție pe Twitter: ,,Considerăm că felul în care autoritățile au tratat-o (n.r. pe Zhang Zhan) este un exemplu veridic al felului în care libertatea de exprimare a fost îngrădită ca reacție a fenomenului Covid-19 și continuăm să îi solicităm eliberarea.’’
Administrația președintelui Donald Trump a contestat luni ordinul unui judecător federal de a bloca restricțiile ce aveau ca scop interzicerea utilizării aplicației TikTok în Statele Unite, conform publicației Al Jazeera. Guvernul american și-a expus îngrijorările cu privire la propria securitate națională, atacată de această dată prin intermediul aplicației chinezești, TikTok, argumentând că datele personale ale utilizatorilor americani ar putea fi obținute de guvernul Chinei. TikTok, care are peste 100 de milioane de utilizatori în SUA, a negat această acuzație. Într-o hotărâre judecătorească datând de pe 7 decembrie, judecătorul Carl Nichols al Curții Districtuale din Washington DC a emis un ordin care împiedica Departamentul Comerțului să interzică găzduirea bazelor de date și a serviciilor de livrare a conținutului pentru TikTok pe teritoriul SUA. Oficialii americani au declarat că este puțin probabil ca guvernul să rezolve problemele generate de utilizarea celebrei aplicații în SUA, până când Trump nu va părăsi funcția de președinte pe 20 ianuarie, însă există șanse ca un acord în acest sens să fie încheiat până în luna ianuarie.
Un ofițer din armata indiană a fost acuzat de uciderea a trei civili din regiunea Kashmir și de înscenarea unei lupte armate pentru a mușamaliza uciderea acestora, relatează the Guardian. Ofițerul făcea parte din divizia 62 Rashtriya Rifles a armatei indiene, dedicată acțiunilor de contrainsurgență în regiunea Kashmir, mult disputată între India și Pakistan, și care a generat izbucnirea a două războaie, care nu au dus, însă, la rezolvarea conflictului din Kashmir. Ambele țări, puteri nucleare, pretind că regiunea Kashmirului le aparține, motivând fie prin populația majoritar musulmană sau prin includerea Kashmirului în constituția indiană, fapt ce a menținut regiunea într-o stare constantă de instabilitate, marcată de conflicte armate, radicalizare a insurgenților și măsuri violente ale armatei indiene de reprimare a acestora. Investigația poliției indiene, considerată o raritate în astfel de contexte, a dezvăluit detalii despre felul în care căpitanul Bhoopendra Singh a comis crimele: alături de doi informatori ai săi, i-a răpit pe cei trei bărbați, i-a ucis, și, apoi, le-a plantat arme pentru a mușamaliza crima sub pretextul unei lupte armate. Mai mult de atât, căpitanul Bhoopendra Singh și-a mințit colegii și superiorii, după ce reținut documentele de identificare ale victimelor și i-a numit ,,teroriști înrăiți’’.
