Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Beatrice Vieru
Ziua internațională a comemorării victimelor Holocaustului a fost marcată la nivel global, liderii statelor reafirmându-și angajamentul față de drepturile omului și toleranța religioasă, relatează Wion News. Mai multe state au organizat diverse ceremonii și activități educaționale, pe lângă actele individuale de comemorare, cum ar fi aprinderea lumânărilor sau așezarea florilor la memorialele Holocaustului. Tema centrală a zilei internaționale a comemorării Holocaustului de anul acesta s-a numit „Acasă și apartenență”, pentru a face publicul să conștientizeze datoria de a stopa viitoarele genocide. În mesajul său dedicat , secretarul general al Organizației Națiunilor Unite, António Guterres, a menționat că Holocaustul a fost punctul culminant a mii de ani de ură antisemită, în care atât de mulți nu au făcut nimic pentru a-i opri pe naziști. „Tăcerea asurzitoare – atât în țară, cât și în străinătate – i-a încurajat. Aproximativ un milion de victime rămân neidentificate și luptăm contra cronometrului. Este o chemare la amintire: pe măsură ce din ce în ce mai puțini pot depune mărturie directă, va trebui să găsim noi modalități de a duce mai departe făclia amintirii”, a mai adăugat el. Ziua internațională de comemorare a victimelor Holocaustului este sărbătorită anual pe data de 27 ianuarie pentru a comemora victimele genocidului evreiesc din timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
Zeci de adolescenți ruși au participat la ceremonia de alăturare în mișcarea patriotică a Armatei Tineretului în orașul Volgograd din sudul Rusiei, relatează France24. Îmbrăcați în pantaloni bej și purtând berete roșii, copiii au stat în rânduri în emblematica sală a Muzeului Bătăliei de la Stalingrad din orașul Volgograd. Ceremonia de depunere a jurământului a avut loc înaintea aniversării a 80 de ani de la bătălia de la Stalingrad. Mai mulți adolescenți au depus jurământul în prezența oficialităților, a veteranilor de război și a liderilor locali ai grupului de tineret militarist. Educația patriotică este în creștere în Rusia de ani de zile, dar a ocupat centrul atenției de când oficialii Kremlinului au trimis trupe militare în Ucraina în urmă cu aproape un an. Potrivit site-ului web al Armatei Tineretului, peste 1.2 milioane de copii s-au alăturat organizației militare de când mișcarea a fost lansată în 2016, criteriul fiind ca voluntarii să aibă între 8 și 18 ani.
Comisia Națională pentru Conturile de Campanie a publicat în monitorul oficial explicația conform căreia nu există la momentul actual informații relevante și formularele necesare pentru a semnala o fraudă din partea președintelui francez, Emmanuel Macron, informează BFMTV. Decizia survine ca urmare a celor două cercetări judiciare intentate pe 20 și 21 octombrie 2022, de către Parchetul Financiar Național, împotriva modului în care președintele francez a cheltuit banii pentru campania sa prezidențială din 2017-2022. Principalele întrebări suspiciuni au vizat colaborarea cu firma americană McKinsey, cu care fusese semnat un contract de 12,3 milioane de euro în perioada crizei pandemice Covid-19 și un altul de 3,88 milioane de euro pentru gestionarea implementării reformei APL (Asistență personalizată pentru locuințe). Ancheta se află încă în desfășurare, comisia încercând să stabilească dacă aceste contracte sunt legale sau dacă au fost semnate prin sfidarea regulilor de concurență impuse de stat. Astfel, dacă comisia va semnala presupusele nereguli ca fiind suficient de grave, partidul Renaștere a lui Emmanuel Macron va trebui să plătească o penalizare de 100.000 de euro.
Guvernul japonez a anunțat că va renunța la restricțiile pandemice, privind obligativitatea de a purta măști în interior și va declara infecția cu Covid-19, la același nivel cu gripa, informează France24. „Vom face noi pași către «viața cu corona» și vom face progrese constante în revenirea la normalitate – acasă, la școală, la locurile de muncă, în cartiere și în toate domeniile vieții”, a declarat prim-ministrul japonez, Fumio Kishida. Noile modificări ale guvernului vor intra în vigoare la începutul lunii mai, după perioada de vacanță a „Săptămânii de Aur” din Japonia. Astfel, pacienții cu Covid-19 și contactele lor apropiate nu vor mai trebui să se izoleze, întrucât infecția cu Covid-19 se va afla în scădere față de starea sa actuală, la egalitate cu gripa, tuberculoza și sindromul respirator acut sever (SARS). În ciuda faptului că guvernul a declarat deja că nu mai este necesară purtarea măștilor, mai multe sondaje ale instituțiilor de presă din Japonia indică că majoritatea oamenilor vor continua să poarte măști în scopuri de sănătate publică, chiar dacă guvernul își ridică cererea.
Parlamentul din Germania a organizat o sesiune specială pentru comemorarea victimelor Holocaustului, menționează Anadolu Agency News. Adresându-se parlamentarilor și oaspeților, președinta parlamentului, Baerbel Bas a amintit că Holocaustul este o crimă „fără comparație” în istoria omenirii, iar germanii poartă responsabilitatea pentru aceasta. „Astăzi ne amintim de toți oamenii care au fost persecutați, jefuiți, umiliți, marginalizați, lipsiți de drepturile lor, torturați și uciși de naziști. Sunt îngrozită că supraviețuitorii Holocaustului s-au numărat printre cei uciși în actualele atacuri rusești asupra Ucrainei”, a declarat aceasta. Totodată, Bas i-a criticat pe oficialii ruși pentru că au comparat războiul din Ucraina cu eliberarea Germaniei de sub naziști. Parlamentul german ține anual un serviciu comemorativ cu ocazia aniversării eliberării lagărului de concentrare de la Auschwitz de către armata sovietică la 27 ianuarie 1945. Anul acesta, în centrul evenimentului de comemorare de la parlamentul german au fost cei persecutați de naziști din cauza orientării lor sexuale sau a identității de gen.
Forțele americane au ucis un lider al Statului Islamic, Bilal Al-Sudani, și zece dintre agenții săi în nordul Somaliei, după ce au atacat un complex de peșteri muntoase, informează BBC. Operațiunea vine după ce președintele american, Joe Biden, a cerut redistribuirea a sute de trupe americane în țară după ce predecesorul său, Donald Trump, le-a cerut retragerea. Mai mulți experți politici menționează că trupele americane au fost trimise sub ordinul președintelui Joe Biden, ca să-l ucidă sau să-l captureze pe Sudani, în locul unei operațiuni militare, mai puțin riscante care implica drone. Sudani a devenit „o figură importantă a Statului Islamic de a construi o rețea transnațională care se întinde pe Africa Centrală și Africa de Est și care are legături până la Mozambic”, a declarat cercetătorul de securitate, Dino Mahtani. În ultimii ani, gruparea Statului Islamic și-a extins activitățile în mai multe țări africane, inclusiv Mozambic și Republica Democrată Congo. Cu toate acestea, Statul Islamic este un grup relativ mic în Somalia, întrucât grupul Al-Qaeda Al-Shabab controlează multe zone sudice.
Presa mexicană a făcut noi dezvăluiri șocante în legătură cu cazul lui Genaro Garcia Luna, un fost ministru al guvernului mexican, care a fost acuzat că a primit mită pentru a permite notoriului cartel de la Sinaloa să facă contrabandă cu cocaină, relatează France24. Întregul proces al fostului șef al securității Genaro Garcia Luna se află de ceva timp în atenția publicului și este un subiect constant în agenda zilei, astfel că președintele Mexicului, Andres Manuel Lopez Obrador, a promis actualizări zilnice de la conferințele sale de presă de dimineață. Totodată, Lopez Obrador a numit acuzațiile „rușinoase”, în timp ce guvernul său încearcă să recupereze 700 de milioane de dolari despre care se presupune că ar fi fost delapidați de Garcia Luna. „Din 2001 până în 2012, în timp ce ocupa funcții de rang înalt în forțele de ordine ale guvernului mexican, Garcia Luna a primit mită de milioane de dolari de la cartelul de la Sinaloa în schimbul asigurării protecției activităților sale de trafic de droguri”, a spus Departamentul de Justiție. Procesul este de așteptat să dureze câteva săptămâni și, dacă va fi găsit vinovat, Garcia Luna ar putea risca la închisoare pe viață.
Consiliului radiologic din Australia de Vest a atenționat publicul să fie atent la obiectele minuscule, după ce o mini capsulă care conținea o substanță radioactivă a dispărut, menționează BBC. Directorul Institutului de Sănătate din Australia de Vest, Andrew Robertson, și președintele Consiliului Radiologic, au declarat că obiectul emite o cantitate „rezonabilă” de radiații și că oricine vede obiectul este rugat să sune și să solicite asistență medicală de urgență dacă consideră că a intrat în contact cu acesta. În același timp, Departamentul de Pompieri și Servicii de Urgență (DFES) a menționat că această capsulă nu poate fi utilizată ca armă, dar ar putea provoca arsuri și poate prezenta alte riscuri pe termen lung, cum ar fi cancerul. Obiectul urma să fie transportat cu un camion către o mină din nord-estul Perthului, în perioada 10-16 ianuarie, însă a fost rătăcit. Capsula conținea cesiu 137 radioactiv, o substanță utilizată în mod obișnuit în operațiunile miniere, care poate provoca boli grave dacă este atinsă.
Ministerul Afacerilor Externe al Azerbaidjanului l-a convocat pe ambasadorul Iranului, Abbas Mousavi, la Baku, în urma unui atac armat din partea teroriștilor iranieni asupra ambasadei Azerbaidjanului la Teheran, informează Anadolu Agency News. Ministerul l-a atenționat pe omologul său că astfel de atacuri intervin asupra misiunilor diplomatice și sunt „inacceptabile”. Totodată, acesta a mai adăugat că a cerut autorităților iraniene „să aducă imediat în fața justiției persoana responsabilă pentru actul terorist, să investigheze în detaliu atacul, să identifice și să-i pedepsească pe cei implicați în organizarea și comiterea crimei. La rândul său, iranianul Mousavi și-a exprimat regretul profund pentru incident, transmițând condoleanțe familiilor personalului ambasadei, guvernului și poporului Azerbaidjanului. Ambasadorul iranian a promis că o investigație este în curs de desfășurare de către agențiile relevante de aplicare a legii și că mai multe informații vor fi dezvăluite public după finalizarea anchetei.” Atacul terorist a avut loc în jurul orei 8:30 dimineața, când un bărbat înarmat a atacat paznicii ambasadei din nordul Teheranului. Atacatorul a fost arestat imediat de forțele de securitate, autoritățile confirmând decesul unei singure persoane.
Autoritățile spaniole au plasat în arest preventiv presupusul suspect care ar fi trimis scrisorile cu bombă prim-ministrului Spaniei, pe motiv că acesta ar putea fugi în Rusia, relatează France24. În hotărârea sa, judecătorul a menționat că suspectul a încercat să „forțeze” autoritățile spaniole de a se abține de la sprijinirea Ucrainei în fața agresiunii Rusiei și că acțiunile sale violente au fost folosite ca un mijloc de propagandă. “La domiciliul său, anchetatorii au găsit un atelier care conținea echipamente de lipit, unelte, piese metalice și șuruburi compatibile cu scrisorile-bombă trimise și indicii privind lucrările predecesoare”, a adăugat ministrul de interne pentru un comunicat de presă. Suspectul în vârstă de 74 de ani a fost arestat la locuința sa din apropierea orașului Burgos, acesta prezentându-se în fața unui judecător de la Audiența Națională, cea mai înaltă instanță penală din Spania, unde a fost acuzat de terorism. Dacă va fi găsit vinovat, el riscă până la 20 de ani de închisoare pentru infracțiuni teroriste. Cu toate acestea, judecătorul a spus că nu există indicii privind implicarea sa „cu o altă grupare teroristă”.
