Home / A fost azi în lume / 2023 / A fost 2 iunie în lume – Mai mulți lideri de stat s-au întrunit la Singapore în cadrul unui summit major, Președintele italian a transmis un mesaj de felicitare cu ocazia împlinirii a 77 de ani de la proclamarea republicii, iar Grupul de state BRICS a solicitat o reechilibrare a ordinii globale care să nu mai fie orientată spre occident
Sursă foto: Deutsche Welle

A fost 2 iunie în lume – Mai mulți lideri de stat s-au întrunit la Singapore în cadrul unui summit major, Președintele italian a transmis un mesaj de felicitare cu ocazia împlinirii a 77 de ani de la proclamarea republicii, iar Grupul de state BRICS a solicitat o reechilibrare a ordinii globale care să nu mai fie orientată spre occident

Material realizat de Beatrice Vieru și Eduardo Hanes

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a vizitat baza aeriană de securitate civilă din Nîmes-Garons pentru a discuta cu personalul de intervenție despre noul plan de prevenire a viitoarelor incendii, menționează Le Monde. Vizita oficială a președintelui francez survine în contextul în care peste 21.000 de hectare au ars în Franța la începutul lunii mai, iar anul trecut, în timpul sezonului estival, au avut loc mai multe incendii, soldate cu arderea a aproximativ 72.000 de hectare de teren. Macron a discutat cu piloții și cu oficiali de securitate civilă despre noile soluții pentru protejarea terenurilor. Printre propuneri se numără o hartă interactivă care va furniza informații în timp real despre condițiile meteo, riscul de incendiu și recomandări pentru cetățeni privind comportamentul responsabil în zonele forestiere. Președintele a discutat, de asemenea, cu oficiali din guvern despre strategiile de prevenire a incendiilor și întărirea mijloacelor de combatere a acestora, despre investiții în resurse materiale și umane, inclusiv despre cele 150 de milioane de euro care vor fi investite în țară până în 2030 pentru reîmpădurirea zonelor dezastruoase.

Mai mulți lideri de stat și oficiali militari s-au întrunit la Singapore, în cadrul unui summit major, pentru a discuta despre situația securității internaționale, dar și despre sprijinul oferit Ucrainei, informează Deutsche Welle. Agenda summitului a inclus discuții privind cooperarea în domeniul securității, amenințările cibernetice, combaterea terorismului și consolidarea capacităților de apărare. Participanții au discutat despre modalități de a îmbunătăți cooperarea regională și de a consolida parteneriatele existente pentru a răspunde provocărilor actuale și viitoare. În deschiderea evenimentului, prim-ministrul australian Anthony Albanese a susținut un discurs pentru a aminti că „tăcerea, alternativa înghețului diplomatic nu face decât să nască suspiciuni, face ca națiunile să atribuie un motiv al neînțelegerii, să-și asume ce e mai rău una despre cealaltă”. Totodată, în contextul unor relații tensionate între Statele Unite ale Americii și China, care se află în plină negociere la summitul de la Singapore, Albanese a menționat că Australia sprijină eforturile președintelui american, Joe Biden, „de a stabili canale de comunicare fiabile și deschise” între ambele guverne. Summitul de la Singapore se desfășoară în perioada 2-4 iunie, concentrându-se în special pe angajamentul european față de regiunea Asiei, deoarece creșterea asertivității guvernului Chinei ridică îngrijorări în rândul statelor vecine. Experții politici susțin că rezultatele negocierilor de la summitul de la Singapore vor avea un impact semnificativ asupra relațiilor SUA-China și vor modela evoluția situației de securitate în regiunea Asia-Pacific.

Președintele italian, Sergio Mattarella, a transmis un mesaj de felicitare cetățenilor, cu ocazia împlinirii a 77 de ani de la proclamarea Republicii Italiene, relatează Rai News. În discursul său Mattarella a menționat că cel mai important aspect al Republicii Italiene o reprezintă constituția, împreună cu valorile și principiile pe care se bazează statul italian modern. „Centrarea pe persoană, recunoașterea integrității și inviolabilității sale, primatul egalității între oameni, demnitatea, libertatea, solidaritatea, drepturile și îndatoririle caracterizează structura democratică a noului stat născut prin eliberare. Sunt valori care aparțin tuturor cetățenilor”, a specificat președintele. Totodată, pe parcursul întregii zile, au avut loc mai multe evenimente ceremoniale – parade militare și manifestări culturale, organizate în diverse orașe din țară. De asemenea, în toate provinciile și municipiile din Italia au participat integral mai multe categorii cetățenești de stat, de la personal militar și civil, corpuri înarmate și neînarmate, la trupe și fanfare militare. Republica Italiană a fost proclamată pe 2 iunie 1946, după căderea monarhiei și în urma unui referendum național în care poporul italian a ales să adopte un sistem republican. Această schimbare semnificativă a consolidat democrația și a marcat o nouă eră în istoria Italiei.

Secretarul de stat din SUA, Antony Blinken, și-a anunțat vizita oficială în Arabia Saudită în scopul reînnoirii parteneriatului strategic și îmbunătățirea relațiilor bilaterale, relatează France24. Vizita oficială de stat a lui Blinken survine în contextul în care atât oficialii Statelor Unite ale Americii, cât și cei din Arabia Saudită încearcă să negocieze încetarea focului armat dintre generalii implicați în războiul din Sudan. În același timp, se preconizează ca secretarul de stat american să aibă întâlniri cu oficiali de rang înalt din Arabia Saudită, inclusiv cu Prințul Moștenitor, Mohammed bin Salman, și Ministrul Afacerilor Externe, cu care va discuta despre diverse aspecte ale cooperării bilaterale. Printre subiectele de pe agenda negocierilor se vor regăsi: problema securității regionale, combaterea terorismului, menținerea stabilității economice și dezvoltarea relațiilor comerciale. De asemenea, Blinken își dorește să convingă oficialii saudiți să recunoască oficial Israelul, ca parte a Acordurilor Avraam. Acordurile Avraam sunt o serie de acorduri de pace semnate între Israel și mai multe țări arabe în perioada 2020-2021. Acestea au fost negociate și intermediate de Administrația SUA sub conducerea președintelui Donald Trump și au marcat o schimbare semnificativă în relațiile regionale din Orientul Mijlociu.

Autoritățile din Iran au eliberat un cetățean danez și doi cetățeni austro-iranieni în urma medierii care a avut loc în Oman, conform BBC. Cetățenii austro-iranieni, Kamran Ghaderi și Massud Mossaheb, au fost eliberați în cadrul unui schimb de prizonieri care a implicat un cetățean belgian și un diplomat iranian. Această acțiune a stârnit critici la nivel internațional, întrucât cei doi învinuiți erau acuzați de spionaj și, respectiv, de încălcarea securității. Eliberarea acestor cetățeni are o importanță deosebită în contextul consolidării relațiilor dintre Iran și alte state europene. În postarea sa pe rețelele de socializare, ministrul de externe austriac, Alexander Schallenberg, s-a declarat „foarte uşurat” că Kamran Ghaderi şi Massud Mossaheb au fost aduşi acasă după „ani de detenţie grea în Iran”. În același timp, ministrul de externe al Danemarcei, Lars Løkke Rasmussen, a menționat că se simte „fericit și uşurat că un cetăţean danez se întoarce acasă la familia sa din Danemarca”. De-a lungul timpului, autoritățile din Iran au reținut străini și cetățeni cu dublă cetățenie, acuzându-i de spionaj sau alte infracțiuni și condamnându-i în urma unor procese secrete și refuzându-le un proces echitabil. Mai mulți critici au acuzat în repetate rânduri guvernul iranian că recurge la această practică pentru a folosi prizonieri ca pe o monedă de schimb cu Occidentul.

Consiliul de Securitate al ONU a solicitat încetarea ostilităților între facțiunile beligerante ale conflictului din Sudan, raportează Reuters. În Khartoum, capitala Sudanului, luptele au continuat în urma eșecului negocierilor de a încheia un armistițiu durabil între armată și RSF. Într-o declarație de presă aprobată de Consiliul de Securitate al ONU au fost condamnate atacurile asupra civililor, personalului ONU și agențiilor umanitare care activează pe teritoriul Sudanului. De asemenea, consiliul a solicitat încetarea ostilităților și a convenit să prelungească mandatul Misiunii integrate de asistență pentru tranziție a Națiunilor Unite în Sudan, dar numai pentru o perioadă de șase luni. De câteva luni Sudanul se confruntă cu o criză umanitară fără precedent, generată de conflictul armat dintre gruparea RSF și armata sudaneză. În pofida eforturilor comunității internaționale de mediere a păcii, confruntările s-au intensificat, periclitând stabilitatea și tranziția democratică a Sudanului.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski a declarat că aderarea Ucrainei la NATO nu va fi posibilă decât odată cu finalizarea războiului, informează France24. Deși Ucraina este stat candidat pentru aderarea la NATO și la Uniunea Europeană, o parte dintre statele europene sunt reticente cu privire la o potențială aderare. „Suntem oameni rezonabili și înțelegem că putem trage statele NATO într-un război”, a declarat Zelenski în timpul unei conferințe de presă alături de președintele estonian Alar Karis. Aderarea la NATO ar însemna că Ucraina ar fi acoperită de clauza de apărare colectivă prevăzută de articolul 5 al alianței, care obligă toți membrii să contribuie la apărarea acesteia în cazul unui atac. Comentariile de vineri au fost o concesiune rară din partea președintelui ucrainean, care a intensificat presiunile asupra NATO și Uniunii Europene pentru a-și deschide porțile pentru Ucraina de la începutul invaziei rusești în februarie 2022.

Un oficial de rang înalt din partidul fostului premier pakistanez Imran Khan a promis că va rămâne alături de partid, la o zi după ce a fost arestat în orașul Lahore, raportează Al-Jazeera. Chaudhry Parvez Elahi, fost guvernator al provinciei Punjab, a fost arestat la reședința sa, fiind acuzat de corupție. Elahi a declarat că arestarea sa este motivată politic și că face parte dintr-o campanie de represiune guvernamentală în curs de desfășurare, în urma căreia zeci dintre colegii săi de partid au fost arestați și aproape 90 au părăsit partidul. Fost premier, Khan, a cărui arestare din 9 mai a declanșat proteste masive din partea susținătorilor săi, a condamnat arestarea lui Elahi și a afirmat că politicianul a fost maltratat de autorități. Khan, care a fost, de asemenea, acuzat de corupție de către Agenția Națională de Responsabilitate (ANR) din Pakistan, a anunțat că a intentat un proces de defăimare de 53 de milioane de dolari împotriva agenției. Khan l-a citat legal pe Nazir Ahmad Butt, un general militar în retragere care conduce acum ANR. De când a fost înlăturat de la putere, peste 100 de cazuri, inclusiv acuzații de ,,terorism” și incitare la violență, au fost intentate împotriva lui Khan, care pune totul pe seama unei  conspirații a actualului guvern pentru a-l împiedica să participe la alegerile naționale prevăzute pentru luna octombrie. Miniștri de rang înalt din guvernul pakistanez au declarat că intenționează să interzică partidul lui Khan și să îl judece pe șeful partidului într-un tribunal militar. Difuzarea discursurilor sau a conferințelor de presă ale lui Khan a fost interzisă în Pakistan din martie.

Rebeli extremiști din estul Congo au ucis cel puțin nouă persoane folosind cuțite și pistoale, potrivit declarațiilor unei organizații a societății civile, informează ABC News. Meleki Mulala, coordonatorul grupului societății civile congoleze pentru sectorul Ruwenzori a declarat că mai mulți civili au fost răpiți cu forța din casele lor și uciși, iar mai multe case au fost jefuite. Bilanțul morților este preliminar, deoarece unele persoane sunt date dispărute, a menționat Mulala. El a declarat că membrii Forțelor Democrate Aliate (FDA), o organizație rebelă despre care se crede că are legături cu ISIS au comis atacul. Un conflict mocnește de zeci de ani în estul Congo, unde activează peste 120 de grupuri armate. Cele mai multe dintre ele se luptă pentru pământ și pentru controlul comerțului cu pietre și metale prețioase, în timp ce unele grupuri încearcă să își protejeze comunitățile. Din aprilie anul trecut, atacurile FDA au ucis cel puțin 370 de civili, iar grupul a răpit câteva sute de persoane, inclusiv un număr semnificativ de copii, potrivit ONU.

Grupul de state BRICS a solicitat o reechilibrare a ordinii globale care să nu mai fie orientată spre occident, în cadrul discuțiilor preliminare pregătirii summitului de la Johannesburg, relatează BBC News. Ministrul sud-african de externe, Naledi Pandor, a declarat că viziunea BRICS este aceea de a asigura conducerea globală într-o lume fracturată de tensiuni geopolitice, inegalitate și insecuritate globală. Ministrul brazilian de externe, Mauro Vieira, a descris BRICS ca fiind “un mecanism indispensabil pentru construirea unei ordini mondiale multipolare care să reflecte nevoile statelor în curs de dezvoltare”. Viceministrul chinez de externe, Ma Zhaoxu, a declarat că grupul BRICS ar putea fi extins pentru a oferi asistență statelor în curs de dezvoltare și economiilor de piață emergente. În completarea lui Zhaoxu, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a anunțat că un număr semnificativ de state printre care și Arabia Saudită, și-au exprimat interesul de a se alătura grupului BRICS. Prezența lui Lavrov la eveniment a fost întâmpinată cu proteste, demonstranții ținând în mână o fotografie a dlui Lavrov pe care scria “ucigaș de copii”. Congresul Național African (ANC), aflat la guvernare în Africa de Sud, are legături de lungă durată cu Rusia, iar statul a refuzat să critice invazia Moscovei în Ucraina.

Despre PoliticALL

Vezi și

A fost 4 iulie în lume – Membrii Institutului pentru Analiza Politicii de Conflict (IPAC) au anunțat dizolvarea grupului armat Jemaah Islamiyah, iar Armata ucraineană s-a retras dintr-o parte strategică a orașului Chasiv Yar

Material realizat de Cristian Matei Producătorii de baterii și companiile de energie electrică au îndemnat …