Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Delia Afilipoaie și Doina Bulearcă
Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a anunțat că plănuiește să viziteze Ucraina, relatează The Washington Post. Erdogan este ultimul dintr-o succesiune de lideri NATO care vizitează Kievul, însă contribuie cu o perspectivă oarecum diferită.În timp ce Erdogan și-a exprimat în mod repetat speranța că președintele Vladimir Putin nu va „recurge la un atac armat și la ocuparea Ucrainei”, acesta încercă să echilibreze necesitatea Turciei de a întreține relații cordiale cu Rusia. Călătoria sa vine după un efort nereușit de a găzdui liderii ucraineni și ruși pentru o întâlnire de mediere. Liderul rus a răspuns cu răceală, declarând printr-un purtător de cuvânt că îl va vizita pe Erdogan „odată ce situația coronavirusului și programul lor de lucru o va permite”. Gonul Tol, directorul programului privind Turcia la Institutul din Orientul Mijlociu din Washington, a declarat că tensiunile actuale au condus la disperarea oficialilor din Ankara de a evita o confruntare, în loc de a oferi Turciei o oportunitate unică de mediator.
Anunțul vizitei în China a prim-ministrului Pakistanului, Imran Khan, a întărit supoziția referitoare la încercarea acestuia de a obține un împrumut important, relatează Deutsche Welle. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Pakistanului a declarat că vizita lui Khan are scopul de a consolida parteneriatul strategic de cooperare dintre cele două țări, pe lângă promovarea obiectivului de a construi o legătură mai strânsă China-Pakistan cu un viitor comun. Călătoria lui Khan este prima în aproape doi ani. Cu toate acestea, unele persoane sunt sceptice cu privire la motivele vizitei sale. Deși ministrul de externe Shah Mahmood Qureshi a susținut că vizita este menită să exprime solidaritatea cu Beijingul în contextul boicotării Jocurilor Olimpice, diverse agenții de presă din Pakistan raportează că oficialii din Islamabad au în vedere un împrumut de 2,6 miliarde de euro din partea Chinei, pe lângă faptul că își pun speranțe în investițiile chineze în șase sectoare.
Comisia Europeană a decis să continue cu planurile de a cataloga energia nucleară și cea produsă din gaze ca energie sustenabilă, raportează Euronews. Această decizie se discută de câteva luni, dar a fost amânată de câteva ori din cauza clivajelor de poziție între reprezentanții statelor membre ale Uniunii Europene. Cele două sectoare ale energiei vor fi incluse în taxonomia Uniunii Europene – un set de reguli tehnice care permit investitorilor publici și privați să ia decizii informate în privința investițiilor favorabile schimbărilor climatice.
Președintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, a ordonat desfășurarea a aproape 3000 de efective militare în zona Europei de Est, raportează Reuters. Conform oficialilor NATO, trupele americane vor fi trimise în România și Polonia pentru a întări flancul estic al Alianței Nord-Atlantice în urma potențialei amenințări din partea Rusiei. Guvernul de la Kremlin a indicat că nu este dispus să facă un compromis, ridiculizându-l pe primul ministru britanic Boris Johnson prin a declara că acesta este „complet confuz” iar politicienii britanici dau dovadă de „prostie și ignoranță”.
Ministrul agriculturii din Irlanda de Nord, Edwin Poots, a ordonat ca toate controalele adiacente protocolului Brexit asupra alimentelor și produselor agricole să fie oprite, începând cu miezul nopții, raportează The Guardian. Această mișcare unilaterală poate reprezenta un punct de coliziune cu Bruxellesul, întrucât fostul lider al Partidului Democrat Unionist (PUD) a amenințat începând de săptămâna trecută cu această mișcare, după ce nu a reușit să obțină sprijinul altor partide de a interveni în contextul soluționării întârziate a disputei privind protocolul din Irlanda de Nord. Ministrul a declarat că a primit consiliere juridică de la un consilier principal, sfatul concluzionând că acesta poate înceta controalele, în absența aprobării executivului. Cu toate acestea, partidul Sinn Féin, cu care DUP împarte puterea, a declarat că această mișcare a fost o cascadorie „ilegală” menită să pună în aplicare acreditările partidului în privința protocolului înainte de alegerile locale din mai.
Purtătorii de cuvânt ai Ministerului de Externe din Germania au declarat că resping termenul „apartheid” din raportul publicat de către Amnesty International privind tratamentul palestinienilor de către Israel, informează Deutsche Welle. În raport, Amnesty International a acuzat Israelul de supunerea palestinienilor la unu sistem de tip „apartheid”, bazat pe politici de segregare, deposedare și excludere. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Christopher Burger, a adăugat că termenul nu contribuie la rezolvarea conflictului din Orientul Mijlociu, amintind că instituția pe care o reprezintă a continuat să se opună reglementării israeliene în teritoriile palestiniene ocupate, precum și că Berlinul a rămas în favoarea unei soluții bistatale în conflictul din Orientul Mijlociu. Consiliul Central al Evreilor din Germania a etichetat raportul Amnesty drept „antisemit”, cerând capitolului german al Amnesty International să se distanțeze de acesta.Secretarul general al Amnesty International, Agnes Callamard, a respins afirmațiile de antisemitism drept „atacuri fără temei”, care „nu sunt altceva decât o încercare disperată de a se sustrage criticilor”.
Premierul ungar, Viktor Orban, a întreprins o vizită la Moscova cu scopul „menținerii păcii”, relatează Politico. Întâlnirea bilaterală, a doisprezecea la număr între Orban și președintele rus Vladimir Putin, a fost descrisă ca fiind reciproc benefică, după ce șefii de stat au reiterat legăturile economice de durată și au celebrat longevitatea acestora. Întâlnirea survine în timpul tensiunilor militare crescute la granița dintre Rusia și Ucraina și a alegerilor ce vor avea loc în curând din Ungaria.
Oficialii din Statele Unite ale Americii au avertizat că discuțiile nucleare cu Iranul se apropie fie de o rezoluție, fie de o criză nucleară, conform ABC. Un oficial al Departamentului de Stat a declarat reporterilor că finalul negocierilor se află la o distanță de doar câteva săptămâni. Discuțiile nucleare alături de Iran vor fi reluate săptămâna aceasta, în timp ce cele două puteri continuă negocierile indirecte asupra revenirii la specificul acordului nuclear din timpul mandatului lui Barack Obama. Aceasta ar putea fi runda finală de dezbateri fie pentru a ajunge la un acord, fie pentru a convinge Statele Unite ale Americii și aliații săi europeni să renunțe. După 10 luni de negocieri, programul nuclear al țării avansează până aproape de pragul critic. Oficialii au declarat că în situația în care nu se ajunge la un acord cât de curând, Statele Unite ale Americii sunt „pregătite” să „întărească răspunsul, iar asta înseamnă mai multă presiune – economică, diplomatică și de altă natură”. Singurul lucru asupra căruia Statele Unite ale Americii, aliații europeni, Franța, Regatul Unit, Germania și chiar China și Rusia par să fie de acord este faptul că timpul se scurge. În timp ce înaltul oficial al Departamentului de Stat a numit un acord „un mare dacă”, trimisul Rusiei a fost încântat de perspectiva unei rezoluții.
Oficialii statului Guinea-Bissau au început o anchetă în legătură cu lovitura de stat eșuată, reportează Al Jazeera. Lovitura de stat eșuată care a avut loc marți s-a soldat cu 11 victime. Purtătorul de cuvânt al guvernului, Fernando Vaz, care ocupă și funcția de ministru al turismului, a declarat că „guvernul își exprimă condoleanțele către familiile celor 11 victime ale atacului – soldați și forțe paramilitare, patru civili inclusiv un oficial al ministerului agriculturii și șoferul său”.
Reprezentanții Organizației Mondiale a Sănătății au avertizat că este prematur ca lupta statelor împotriva COVID-19 să fie oprită, relatează EU Observer. De asemenea, au adăugat că nu ar trebui să se renunțe la încercările de prevenire a infectărilor. Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a declarat că „virusul este periculos și continuă să evolueze în fața noastră”. Declarația acestuia survine după ce oficialii danezi au fost primii care au ridicat toate restricțiile împotriva COVID-19 impuse la nivel național în ciuda numărului record de noi infectări cu varianta Omicron.
