Home / A fost azi în lume / 2022 / A fost 1 februarie în lume – Parlamentul spaniol a propus o anchetă menită să examineze abuzurile sexuale în cadrul Bisericii Catolice din țară, Comitetul Olimpic Internațional a permis negocierea Regulii 50 din Carta Olimpică, Amnesty International a acuzat Israelul de apartheid

A fost 1 februarie în lume – Parlamentul spaniol a propus o anchetă menită să examineze abuzurile sexuale în cadrul Bisericii Catolice din țară, Comitetul Olimpic Internațional a permis negocierea Regulii 50 din Carta Olimpică, Amnesty International a acuzat Israelul de apartheid

Material realizat de Daniel Rădoi și Doina Bulearcă

Parlamentul spaniol a agreat să examineze o propunere pentru o anchetă în rândurile Bisericii Catolice privind acuzațiile de abuz sexual asupra minorilor, raportează Euronews. Biserica Catolică Spaniolă a refuzat până la momentul actual să stabilească o comisie independentă, deși a recunoscut peste 200 de cazuri de abuz în ultimii douăzeci de ani. Pe de altă parte, un raport separat al publicației El Pais a listat 1.246 de cazuri ale violenței sexuale pe care le-a comis Biserica Catolică începând cu anii 1930. Biroul procurorului general al Spaniei a transmis celor 17 procurori naționali să accepte în următoarele zece zile toate plângerile legate de abuz sexual. Propunerea parlamentului pentru o anchetă va fi supusă în curând la vot iar data acesteia va fi stabilită ulterior. 

Comitetul Olimpic Internațional (CIO) a permis negocierea Regulii 50 din Carta Olimpică, astfel oferindu-le atleților dreptul și flexibilitatea de a protesta împotriva abuzurilor drepturilor omului (și a altor teme de interes politico-social) în cadrul Jocurilor Olimpice de iarnă de la Beijing, conform Reuters. Cu toate acestea, sportivii vor fi nevoiți să respecte legile dictate de Partidul Comunist, care a respins acuzațiile Occidentului în legătură cu abuzurile drepturilor omului în Tibet, Xinjiang, Hong Kong și în alte regiuni. Regula 50 a CIO a interzis inițial sportivilor orice formă de protest politic la Jocuri. O revizuire înainte de Jocurile Olimpice de vară de la Tokyo de anul trecut le oferă atleților mai multă libertate de a-și exprima opiniile politice, interzicând în continuare astfel de acțiuni pe podium, în timpul ceremoniilor de înmânare a medaliilor. Sportivii pot ridica probleme politice sau sociale la conferințele lor de presă, conform regulilor, cu condiția să nu existe întreruperi sau lipsă de respect față de concurenți. Orice declarație sau protest pe terenul de joc necesită însă aprobarea unui grup de lucru care include printre altele CIO și federația internațională a sportului în cauză.

Oficialii Amnesty International au declarat că „sistemul de opresiune și dominație” al Israelului asupra palestinienilor se încadrează în definiția internațională a apartheidului, raportează The Guardian. Cu această declarație, reprezentanții Amnesty International s-au alăturat organizațiilor pentru apărarea drepturilor omului și au provocat respingerea raportului de către ministrul de externe israelian, Yair Lapid, care a spus că „Amnesty citează minciuni răspândite de organizații teroriste”. Lapid a mai acuzat organizația de antisemitism, adăugând că acuzațiile au fost aduse doar pentru Israelul este stat evreiesc.

Președintele Ucrainei a semnat un decret pentru a spori forțele armate ale statului cu 100.000 de soldați pe parcursul a trei ani, iar Statele Unite ale Americii au cerut o detensionare imediată a situației dintre Moscova și Kiev, conform Reuters. Președintele Volodymyr Zelenskii le-a îndemnat parlamentarilor să rămână calmi și să evite panica, spunând că a ordonat creșterea armatei pentru că “[…] în viitorul apropiat va fi pace în Ucraina”. Guvernul Rusiei a trimis peste 100.000 de militari în apropierea granițelor cu Ucraina. Kremlinul neagă în continuare planurile de invadare, dar oficialii au adăugat că ar putea fi întreprinse acțiuni militare nespecificate dacă cererile nu sunt îndeplinite, inclusiv interzicerea Ucrainei de a adera vreodată la NATO. Din forțele armate ale Ucrainei fac parte aproximativ 250.000 de militari, în comparație cu puterea generală a Rusiei de aproximativ 900.000. Trupele ruse au desfășurat exerciții în Belarus și într-o regiune separatistă a Moldovei, făcând posibil atacul din mai multe direcții. Ucraina a declarat că lucrează cu guvernele Poloniei și Marii Britanii pentru a consolida cooperarea în contextul agresiunii ruse.

Președintele rus, Vladimir Putin, a declarat că guvernul de la Moscova ia în considerare răspunsurile Statelor Unite ale Americii și ale NATO la preocupările de securitate ale Rusiei, informează CNN. Timp de săptămâni, președintele Putin a făcut doar câteva observații publice despre criza și acumularea de trupe rusești în apropierea graniței cu Ucraina. Vladimir Putin a avut o întâlnire în cursul zilei de marți, timp de cinci ore, cu premierul Ungariei, Viktor Orban, la Moscova. Tot în aceeași zi, secretarul de stat al Statelor Unite ale Americii, Antony Blinken, și ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, au avut un apel telefonic. În urma discuției, un înalt oficial al Departamentului de Stat a declarat că Lavrov nu a dat niciun semn că guvernul de la Moscova va detensiona granița cu Ucraina.

Președintele statului Guinea-Bissau, Umaro Sissoco Embalo, a declarat că a supraviețuit unei tentative de asasinat, raportează Al Jazeera. Atacul asupra palatului guvernamental a durat câteva ore și a avut loc în timpul unei întâlniri a guvernului. Primul ministru a declarat că „nu a fost o simplă lovitură de stat. A fost o încercare de a ucide președintele, primul ministru și întregul cabinet”. Embalo a mai declarat că atacul a durat cinci ore, a fost oprit de forțele de apărare republicane și de securitate și mai multe persoane au fost rănite sau ucise. Alte trei state din regiune – Mali, Guinea și Burkina Faso – s-au confruntat cu lovituri de stat în ultimele 18 luni.

Guvernul din Belarus a redirecționat transporturile de potasă din portul Klaipeda, din Lituania, către porturile rusești, conform Reuters. Această decizie vine în urma hotărârii oficialilor de la Vilnius de a opri utilizarea căii ferate pentru exporturile de săruri minerale din Belarus, începând cu 1 februarie. Belarus exportă aproximativ 12.5 milioane de tone de potasă pe an din portul Klaipeda de la Marea Baltică, acesta fiind unul din bunurile cheie pentru relațiile comerciale ale statului cu capitala la Minsk. Belaruskali, companie deținută de stat, este al doilea mare producător de potasă din lume. Producătorul face parte din lista companiilor de stat sancționate de Statele Unite ale Americii, cu scopul de a pune presiuni pe președintele Alexander Lukashenko.

Primul ministru estonian, Kaja Kallas, a avertizat Occidentul, în timpul unui interviu, împotriva concesiilor față de guvernul de la Kremlin, relatează Politico. Kallas a mai declarat că oficialii ruși „folosesc tactici sovietice vechi de negociere. În primul rând, cer ceva ce nu le-a aparținut. În al doilea rând, prezintă ultimatumuri. În al treilea rând, nu renunță la nimic în timpul negocierilor pentru că întotdeauna vor fi oameni în Vest care vor negocia și îți vor oferi ceva ce nu ai avut niciodată. Au cerut ca NATO să revină la granițele din 1997. Asta ar însemna că jumătate din membrii alianței nu ar mai face parte din NATO.”

Reprezentanții companiei Johnson & Johnson, împreună cu trei dintre cei mai mari distribuitori de medicamente, au agreat să soluționeze revendicările legate de criza de opioide a triburilor indigene americane, relatează ABC News. Acordul pentru suma de aproape 600 milioane de dolari americani, depus la Tribunalul districtului nordic din statul ohio, va fi provizoriu până când îl vor semna sute de triburi. Reprezentanții Johnson & Johnson au agreat să plătească 150 de milioane de dolari pe parcursul următorilor doi ani fără să își asume răspunderea. Cei trei distribuitori de medicamente au agreat să plătească 440 de milioane de dolari pe parcursul următorilor șapte ani.

Ministrul apărării din Canada, Anita Anand, a declarat că guvernul este gata să se alăture Occidentului pentru a impune sancțiuni economice Rusiei, în cazul în care Kremlinul trimite trupe în Ucraina, potrivit Reuters. Anita Anand a declarat în urma unei întâlniri cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, că guvernul Canadei este pregătit să sprijine Ucraina și alianța NATO. Aceasta a reiterat planurile guvernului de la Ottawa de a crește misiunile sale de antrenament și pregătire al personalului militar din statul est-european.

Despre PoliticALL

Vezi și

A fost 24 noiembrie în lume – Liderul opoziției, Anwar Ibrahim, a fost numit prim-ministrul Malaeziei, Un nou raport a dezvăluit că în Burkina Faso un milion de elevi nu pot merge la școală din cauza atacurilor jihadiste, iar Duma de Stat din Rusia a adoptat o nouă lege care interzice „propaganda LGBT”

Material realizat de Gabriela Bujenița și Maria Trușcă Douăsprezece persoane au fost supuse pedepsei prin …