Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Emilia Popescul și Romina Manolescu
Coreea de Sud a renunțat la planul de creștere a timpului de lucru săptămânal după protestele tinerilor, relatează The Guardian. Guvernul a intenționat să ridice timpul de lucru maxim săptămânal la 69 de ore, după ce grupurile de afaceri s-au plâns că actualul plafon de 52 de ore îngreunează respectarea termenelor limită. Protestele din partea tinerilor l-au determinat pe președintele Yoon Suk-yeol să ceară agențiilor guvernamentale să reconsidere măsura și să „comunice mai bine cu publicul, în special cu generația Z și milenialii”, a declarat secretarul său de presă, Kim Eun-hye. Planul a fost criticat de alte economii majore, inclusiv Marea Britanie, unde zeci de companii au testat anul trecut o săptămână de patru zile, despre care activiștii au spus că a dus la o productivitate similară sau mai bună și la creșterea bunăstării personalului. Sud-coreenii au lucrat în medie 1.915 de ore în 2021 – cu 199 de ore mai mult decât media Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare economică, și cu 566 de ore mai mult decât lucrătorii din Germania.
Statele Unite ale Americii anunță un nou ajutor în valoare de 331 miliarde de dolari pentru Etiopia, conform Al Jazeera. Secretarul de stat american Antony Blinken a anunțat oferirea de asistență umanitară în valoare de 331 miliarde de dolari pentru Etiopia în timpul unei vizite la Addis Abeba, menită să îmbunătățească relațiile Statelor Unite cu țara din Africa de Est. „Această finanțare va oferi sprijin celor strămutați și afectați de conflicte, secetă și insecuritate alimentară în Etiopia”, a declarat Blinken într-un comunicat. Noua asistență financiară aduce totalul ajutoarelor americane pentru Etiopia în 2023 la 780 miliarde de dolari. Oficialul a adăugat că finanțarea va furniza „alimente, adăpost, apă potabilă sigură, salubritate și igienă, asistență medicală, educație și alte servicii cheie” pentru etiopieni. O comisie sprijinită de ONU a constatat anul trecut că atât guvernul, cât și forțele tigrayene au comis încălcări ale drepturilor omului, inclusiv crime de război.
Președinta Hondurasului, Xiomara Castro, a anunțat că guvernul său va încerca să stabilească relații diplomatice cu China, informează AP News. Această schimbare ar lăsa Taiwanul recunoscut de doar 13 țări. Castro a scris pe contul său de Twitter că l-a instruit pe ministrul de externe din Honduras, Eduardo Reina, să înceapă negocierile cu China și că intenția sa este de a „extinde frontierele în mod liber, în colaborare cu națiunile lumii”. Castro a declarat în timpul campaniei sale prezidențiale din 2021 că va căuta legături cu China dacă va fi aleasă, dar, odată ajunsă la putere, guvernul ei a dat înapoi. În ianuarie 2022, ministrul de externe a declarat pentru sursa citată că Honduras va continua să consolideze legăturile cu Taiwanul și că stabilirea unor relații diplomatice cu China nu este o prioritate pentru Castro. Honduras va deveni al nouălea aliat diplomatic pe care Taipei l-a pierdut în fața Beijingului de când președinta pro-independență Tsai Ing-wen a preluat funcția în mai 2016. Ea urmează să demisioneze anul viitor, la sfârșitul celui de-al doilea mandat.
Rata inflației din Argentina a depășit 100%, relatează The Guardian. Rata anuală a inflației a ajuns la 102,5%, fiind pentru prima dată când a ajuns la 3 cifre de la o perioadă de hiperinflație din 1991, în urmă cu peste trei decenii. Potrivit datelor guvernamentale, creșterea lunară a Indicelui prețurilor de consum (IPC) a depășit așteptările cu 6,6%, iar rata inflației a crescut cu 13,1% de anul trecut până acum. „Zilele trecute am venit și am cerut trei mandarine, două portocale, două banane și o jumătate de kilogram de roșii. Când mi-a spus că costă 650 de pesos (15,89 lei), i-am spus să scoată totul și să lase doar roșiile pentru că nu am suficienți bani”, a relatat pensionara Irene DeVita, în vârstă de 74 de ani. Guvernul a încercat în zadar să plafoneze prețurile, care scad puterea de câștig a oamenilor, economiile, creșterea economică a țării și șansele partidului de guvernământ de câștiga alegerile din acest an.
Banca centrală elvețiană a promis o linie de salvare a lichidităților către Credit Suisse, informează Reuters. Într-o declarație comună, autoritatea elvețiană de reglementare financiară FINMA și banca centrală a țării au încercat să reducă temerile investitorilor în jurul Credit Suisse, susținând că „îndeplinește cerințele de capital și lichiditate impuse băncilor de importanță sistemică”. Aceștia au declarat că banca ar putea avea acces la lichidități de la banca centrală, dacă este necesar. Credit Suisse ar fi prima mare bancă globală care ar primi un astfel de sprijin de la criza financiară din 2008, deși băncile centrale au extins lichiditatea mai general la bănci în perioadele de criză a pieței, inclusiv pandemia de coronavirus. Sfârșitul SVB (Silicon Valley Bank), urmat de cel al Signature Bank două zile mai târziu, i-a determinat de investitori să ceară asigurări din partea președintelui Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, și măsuri de urgență care oferă băncilor acces la mai multe fonduri.
Organizațiile de mediu din Statele Unite ale Americii au intentat un proces pentru a opri planul de foraj petrolier „Willow” în Alaska, informează Al Jazeera. Cele șase grupuri care au inițiat demersul în cadrul Curții Districtuale din SUA au acuzat Departamentul de Interne și alte agenții de încălcarea legii privind politica națională de mediu, a legii privind protejarea speciilor pe cale de dispariție, precum și a altor legi, prin autorizarea extracției de combustibili fosili. Parlamentarii din Alaska au susținut aprobarea planului de foraj, motivându-l ca fiind o sursă de câteva mii de locuri de muncă și un contribuitor la independența energetică a SUA, cu o producție de aproximativ 576 milioane de barili de petrol pe parcursul a 30 de ani. Organizațiile de mediu au numit acest plan drept „bombă cu carbon”, al cărui nivel de poluare este echivalentul emisiilor anuale a 64 de centrale electrice pe bază de cărbune.
O mănăstire din Spania a permis integrarea fetelor în corul bisericesc pentru prima dată în 700 de ani, relatează Al Jazeera. Reprezentanții mănăstirii Montserrat au susținut că noul cor, format din aproximativ 25 de băieți și femei și fete cu vârste cuprinse între 17 și 24 ani, va fi separat de Escolania, care cuprinde 45 de băieți cu vârste cuprinse între 9 și 14 ani. Părintele lăcașului de cult, Efrem de Montellà, a declarat că corul mixt va prelua îndatoririle liturgice ale Escolaniei un weekend pe lună pentru a le permite băieților să se odihnească. După o lungă dezbatere, inițiativa de a include fete a fost decisă prin vot de ordinul benedictin care conduce mănăstirea sub noul abate, Manel Gasch. Mănăstirea a fost recunoscută pentru faptul că este loc de pelerinaj unde oamenii merg să o sărute pe „Madona neagră”, o efigie din secolul al XII-lea a Fecioarei din Montserrat.
Un tribunal polonez a judecat o activistă pentru drepturilor femeilor deoarece a furnizat pilule de avort, relatează CNN. Tribunalul din Varșovia a condamnat-o pe Justyna Wydrzyńska la 30 de ore de muncă în folosul comunității pe lună, timp de opt luni, potrivit judecătorului. Cazul a devenit un precedent în statul care are deja unele dintre cele mai restrictive legislații privind avortul din Europa, despre care activiștii pentru drepturile omului consideră că va reprima și mai mult libertatea reproductivă a femeilor. Wydrzyńska a declarat instanței că „nu și-ar dori niciodată ca o femeie să fie singură în aceste situații dificile”, adăugând că nu a fost rușinată pentru decizia ei de a ajuta o femeie însărcinată. În Polonia, avorturile sunt permise numai în cazul în care sarcina este rezultatul unui viol sau incest sau dacă viața mamei este considerată a fi în pericol.
Cercetătorii din Brazilia au descoperit roci făcute din resturi de plastic pe o insulă situată la 1.140 km de uscat, informează Reuters. Oamenii de știință au declarat că acest fenomen că este o dovadă a influenței crescânde a oamenilor asupra ciclurilor geologice ale pământului. „Acest lucru este nou și terifiant în același timp, deoarece poluarea a ajuns la geologie”, a declarat un geolog din cadrul Universității Federale din Parana. Insula Trindade este unul dintre cele mai importante locuri de conservare din lume pentru Chelonia mydas, cunoscute și sub denumirea de țestoase verzi, cu mii de exemplare care sosesc în fiecare an pentru a-și depune ouăle. Singurii locuitori umani de pe Trindade sunt membri ai marinei braziliene, care mențin o bază pe insulă pentru a proteja fauna.
Fermierii din statul indian Maharashtra au pornit într-un marș de 200 de kilometri spre Mumbai, cu scopul de a obține prețuri mai mari pentru ceapă, relatează BBC. Protestele au determinat autoritățile să anunțe acordarea unor ajutoare financiare pentru cultivatorii de ceapă, însă fermierii au respins propunerea și au susținut că își vor continua demersul. Un expert în ferme, Shrikant Kuwalekar, a subliniat că, deși cererea de ceapă este constantă, India nu are o politică adecvată de reglementare a prețurilor – când prețurile cresc, guvernul interzice adesea exporturile, temându-se de protestele din stat. Leguma a fost considerată o notorie politică prin faptul că, în timp ce o creștere a ofertei poate face prețurile să scadă, determinând o criză, o penurie poate duce la creșterea prețurilor, provocând furia consumatorilor care au contestat deciziile guvernului și în trecut.
