Material realizat de Cristian Baciu și Ioana-Adriana Bădescu
Aproximativ 250 de persoane au dispărut după ce o barcă cu refugiați Rohingya s-a răsturnat în Marea Andaman, relatează The Guardian. Conform agenților ONU, aproape 250 de persoane au fost date dispărute după ce o ambarcațiune care transporta refugiați Rohingya și cetățeni din Bangladesh s-a răsturnat în Marea Andaman. Barca plecase din sudul Bangladeshului spre Malaezia și era supraaglomerată și afectată de condiții meteo severe . La bord se aflau aproape 280 de persoane, majoritatea provenind din taberele de refugiați din Cox’s Bazar. Până în prezent, doar nouă supraviețuitori au fost salvați. Incidentul evidențiază riscurile majore asumate de Rohingya care fug de persecuții și condiții precare. Reprezentanții organizațiilor internaționale au avertizat asupra necesității unor soluții durabile și a sprijinului umanitar continuu pentru refugiați și comunitățile gazdă.
Mark Carney a obținut majoritatea guvernamentală în Canada după victoria în alegerile anticipate, conform The Guardian. Premierul canadian Mark Carney a obținut o majoritate parlamentară pentru guvernul liberal, după câștigarea unor alegeri parțiale în Ontario și Quebec, potrivit CBC News. Victoria a adus partidului 172 de mandate din totalul de 343 și i-a permis liderului executiv să adopte legislație fără sprijinul opoziției. Majoritatea consolidează poziția guvernului în contextul tensiunilor comerciale cu Statele Unite și îi oferă control asupra calendarului electoral până în 2029. Rezultatul a fost influențat și de trecerea mai multor parlamentari din opoziție în tabăra liberală. Sondajele indică un nivel ridicat de susținere pentru Carney, perceput drept capabil să gestioneze provocările economice și politice actuale.
Oficialii din Israel și Liban au purtat primele discuții directe din 1993, potrivit BBC. Liderii libanezi și israelieni au purtat primele discuții diplomatice directe din ultimele trei decenii, într-un demers rar menit să reducă tensiunile și să pună capăt confruntărilor cu gruparea Hezbollah. Reprezentanții americani au descris întâlnirea drept o oportunitate istorică și au subliniat necesitatea diminuării influenței Hezbollah. Delegația israeliană a cerut dezarmarea grupărilor armate non-statale, în timp ce partea libaneză a insistat asupra unui armistițiu și a unor măsuri pentru criza umanitară. Părțile au convenit să continue dialogul, deși Hezbollah a respins orice acord rezultat. Conflictul a provocat peste 2.000 de morți și aproape un milion de persoane strămutate, în timp ce situația rămâne instabilă pe fondul tensiunilor regionale.
O femeie din Franța în vârstă de 86 de ani, a fost reținută de ICE după ce s-a mutat în Statele Unite ale Americii pentru o reuniune cu iubirea pierdută, conform BBC. O femeie din Franța a fost reținută într-un centru de detenție pentru imigranți din Louisiana, după ce s-a mutat în Statele Unite ale Americii pentru a se reuni cu un fost iubit din anii 1960. Femeia provine din Nantes și a depășit perioada legală de ședere, potrivit autorităților americane, deși familia susține că aștepta obținerea unei cărți verzi. Situația s-a complicat după moartea soțului și un conflict cu familia acestuia. Reprezentanții francezi au intervenit diplomatic, iar rudele au cerut repatrierea urgentă, invocând starea de sănătate precară. Cazul apare pe fondul intensificării politicilor de deportare și al rolului extins al agențiilor americane de imigrație.
Ofensiva lui Péter Magyar ar putea lovi în curând rețeaua lui Orbán de la Bruxelles, relatează Euronews. Victoria electorală a lui Péter Magyar în Ungaria, care pune capăt celor 16 ani de guvernare ai lui Viktor Orbán, poate remodela rețeaua de influență construită de oficialii ungari la Bruxelles. Noul lider și partidul său, Tisza, au promis o schimbare profundă a relațiilor cu Uniunea Europeană și NATO, inclusiv posibile înlocuiri ale unor figuri-cheie. Printre cei vizați s-ar putea număra comisarul european Olivér Várhelyi și ambasadorul Ungariei la UE, în contextul unor investigații și al schimbării direcției politice. În plus, finanțarea unor organizații apropiate fostei puteri, precum think tank-ul MCC Brussels, ar putea fi redusă. Noua conducere a semnalat intenția de a revizui utilizarea fondurilor publice și de a restructura influența politică externă a Ungariei.
Oficialii justiției spaniolă a pus-o oficial sub acuzare de corupție pe Begoña Gómez, soția premierului Pedro Sánchez, relatează Euronews. Judecătorul Juan Carlos Peinado susține că Gómez s-ar fi folosit de poziția sa pentru a obține un post la Universitatea Complutense din Madrid și pentru a favoriza interese private prin resurse publice. Alături de ea, au fost puși sub acuzare un asistent personal și omul de afaceri Juan Carlos Barrabés. Investigația a pornit de la o plângere a organizației Manos Limpias, cu legături de extremă dreaptă, fapt ce l-a determinat pe Sánchez să califice dosarul drept un atac politic bazat pe calomnii.
Președintele sârb Aleksandar Vučić a reacționat dur la afirmațiile lui Péter Magyar, relatează Euronews. Premierul ales, a sugerat că Vladimir Putin ar fi „nașul” din umbra alianței dintre Orbán, Fico și Vučić. Președintele Serbiei a catalogat aceste remarci drept „prostești și iresponsabile”, provocându-l pe Magyar să aducă dovezi pentru afirmațiile sale. Un alt punct de tensiune este incidentul de la conducta TurkStream, unde autoritățile sârbe au găsit explozibili. Magyar a sugerat că ar putea fi vorba despre o operațiune înscenată din timpul campaniei electorale, promițând o investigație amănunțită.
Donald Trump a refuzat să își ceară scuze după un conflict verbal fără precedent cu Papa Leon al XIV-lea, relatează Euronews. Disputa a fost declanșată de criticile suveranului pontif la adresa războiului din Iran, Papa afirmându-și datoria morală de a milita pentru pace. Chiar și aliați conservatori, precum premierul italian Giorgia Meloni, au taxat limbajul lui Trump drept „inacceptabil”. Dincolo de tensiunile diplomatice, Trump a stârnit controverse și prin postarea unei imagini în care apărea în ipostaze mesianice, gest considerat blasfemiator de mulți creștini, deși președintele a susținut că s-a crezut reprezentat ca medic.
Guvernul Spaniei a finalizat o măsură de amnistie prin care aproximativ 500.000 de imigranți fără acte pot obține statut legal, relatează Euronews. Sánchez a descris inițiativa drept un act de justiție și o necesitate economică, subliniind că noii rezidenți vor contribui prin taxe la sistemul de protecție socială. Spre deosebire de restul Europei, care adoptă politici de restricționare, Spania mizează pe integrare pentru a-și susține creșterea economică. Solicitanții trebuie să demonstreze că au ajuns în țară înainte de 1 ianuarie, că locuiesc acolo de cel puțin cinci luni și că nu au cazier judiciar.
Purtătorul de cuvânt al guvernului din Qatar, Majed Al Ansari, a respins acuzațiile privind „înțelegerile secrete” cu Iranul, relatează Euronews. El a demontat zvonurile conform cărora Qatarul ar fi oferit stimulente financiare pentru a opri atacurile în regiune. Al Ansari a mai declarat și că Doha nu susține doar un armistițiu temporar, ci o soluție cuprinzătoare care să prevină revenirea la escaladare. Qatarul a rămas implicat activ în eforturile diplomatice, sprijinind inclusiv inițiativele de mediere conduse de Pakistan, menținând în același timp un dialog constant cu partenerii internaționali pentru a stabiliza regiunea.
