Material realizat de Filip Nicole Ashley și Brădoaia Alexia
Președintele SUA, Donald Trump, a amenințat că va anula acordul comercial încheiat între decidenții Statelor Unite și a Marei Britanie, pe fondul opozitiei față de o acțiune militară împotriva armatei Iranului, conform Politico. Într-un interviu, președintele a declarat că a oferit un „acord comercial bun”, care era „mai avantajos decât ar fi trebuit”, adăugând că acesta „poate fi modificat oricând”. Cauza acestor nemulțumiri a fost interconectată cu poziția oficialilor Regatului Unit față de conflictul din Iran. Donald Trump și-a îndreptat criticile și către prim-ministrul Keir Starmer: „Este o relație în care: când le-am cerut ajutorul, nu au fost acolo.” Amenințarea președintelui american a tras un semnal de alarmă la 11 luni după ce liderii Regatului Unit au semnat un acord comercial cu SUA de reducere a tarifelor pentru automobilele, oțelul și industria aerospațială britanice în schimbul accesului la piața cărnii de vită și a bioetanolului.
Péter Magyar, câștigătorul alegerilor din Ungaria și viitorul prim-ministru al țării, i-a cerut lui Viktor Orbán să-și retragă votul de veto asupra împrumutului de 90 de miliarde de euro destinat Ucrainei, comunică Euronews. Planul financiar a fost aprobat de cei 27 de lideri ai Uniunii Europene, însă Viktor Orbán și-a exercitat dreptul de veto pentru a bloca procedura legală, pe fondul unei dispute cu liderii ucraineni privind conducta Druzhba, care transportă petrol rusesc la preț redus. Președintele ucrainean Volodymyr Zelenskyy, a declarat că conducta ar putea fi reparată „nu complet, dar suficient pentru a funcționa”. Infrastructura a fost grav avariată de dronele rusești. Restabilirea fluxurilor va fi „foarte importantă pentru țara noastră”, a declarat Magyar. Orbán, care l-a făcut pe Zelenskyy dușmanul campaniei sale, nu se știe dacă va permite acest lucru înainte de a părăsi funcția. Decidenții Comisiei Europeane se pregătesc pentru a efectua primul transfer către Kiev imediat ce impasul va fi depășit. Cancelarul german Friedrich Merz a spus că „Ucraina are nevoie urgentă de fonduri. Ucraina va putea astfel să-și finanțeze apărarea pe termen lung.” Zelenskyy a preluat mesajul și și-a exprimat încrederea că, sub conducerea lui Magyar, nu se vor mai bloca deciziile „importante” pentru Ucraina.
Hackeri ruși au spart peste 170 de conturi de e-mail aparținând procurorilor și anchetatorilor din toată Ucraina, afirmă Reuters. Evenimentul a fost descoperit de Ctrl-Alt-Intel, un colectiv de cercetători britanici și americani specializați în amenințări cibernetice. Cercetătorii Ctrl-Alt-Intel au declarat că hackerii au compromis cel puțin 284 de adrese de e-mail între septembrie 2024 și martie 2026. Ambasadorii Rusiei la Washington nu au răspuns acestui incident, iar oficialii Moscovei au negat realizarea de operațiuni de hacking împotriva altor țări. Hackerii au pătruns în conturile gestionate de Parchetul Specializat în Domeniul Apărării, un organism de război înființat pentru a combate corupția și a demasca spionii din armata ucraineană. De asemenea, aceștia au vizat Agenția de Recuperare și Gestionare a Activelor din Ucraina (ARMA), care supraveghează activele confiscate de la infractori și colaboratori ruși, precum și Centrul de Formare a Procurorilor din Kiev. Printre victime s-a numărat și Yaroslava Maksymenko, care a avut o funcție de conducere la ARMA. Hackerii au compromis adresele de e-mail a 44 de angajați, inclusiv adresa directorului adjunct al centrului, Oleg Duka. Rușii ar fi furat date de la cel puțin un angajat de rang înalt al Parchetului Specializat Anticorupție (SAPO), care a investigat unele dintre cele mai mediatizate scandaluri de corupție din Ucraina, inclusiv unul care a determinat demisia negociatorului-șef pentru pace al președintelui Volodymyr Zelenskiy, Andriy Yermak.
Schimburile comerciale dintre liderii Uniunii Europene și cei ai Chinei au rămas solide în ciuda tensiunilor globale și a războiului tarifar declanșat de Trump în 2025, prezintă Euronews. Conform datelor care au fost generate de cercetătorii Eurostat, membrii UE au exportat mărfuri în valoare de 199,6 miliarde de euro către China, în timp ce importurile au atins 559,4 miliarde de euro. Comparativ cu 2024, exporturile UE au scăzut cu 6,5%, în timp ce importurile din gigantul asiatic au crescut cu 6,4%. Exporturile între liderii statelor membre UE către chinezi au fost majoritar reprezentate de mașini și aparate mecanice, cum ar fi mașinile pentru prepararea fibrelor textile și mașinile de recoltat. În ceea ce privește importurile, mașinile electrice și echipamentele audiovizuale reprezintă 29,5%, urmate de mașini și aparate mecanice, cu 19%. Impactul războiului tarifar declanșat de Trump în 2025 a determinat țările să-și adapteze rețelele de producție și logistica și să-și redirecționeze livrările către piețe fără tarife. Oficialii chinezi au compensat pierderile de pe piața americană prin extinderea comerțului cu Asia de Sud-Est, Europa și Africa.
Aplicația Uniunii Europene pentru verificarea vârstei este gata să fie lansată, a declarat miercuri președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, afirmă Politico. Aplicația a reprezentat o componentă esențială a planurilor decidenților UE de a asigura siguranța minorilor online. Tehnologia dezvoltată de cercetători ar permite utilizatorilor să-și dovedească vârsta prin intermediul unor sisteme verificate și aprobate de autorități. Oficialii UE au declarat că s-au asigurat că vor proteja și drepturile la viață privată și datele personale ale cetățenilor.„Tragem la răspundere platformele online care nu ne protejează suficient copiii. Noua soluție de verificare a vârstei și aplicarea regulilor noastre merg mână în mână”, a spus von der Leyen. Mulți cercetători ai guvernelor statelor membre UE lucrează, de asemenea, la interzicerea rețelelor sociale pentru minori și adolescenți, francezii fiind în fruntea acestei mișcări. Aplicația a fost testată de personal experimentat în Franța, Danemarca, Grecia, Italia, Spania, Cipru și Irlanda în ultimele luni. De asemenea, aceasta a fost concepută să funcționeze împreună cu alte soluții naționale de „portofel digital”: „Avem nevoie de o abordare structurată pentru acreditarea la nivel UE a soluțiilor naționale”, a declarat miercuri Henna Virkkunen, șefa departamentului tehnologic al UE.
Africa de Sud l-a numit pe Roelf Meyer, celebrul negociator care a pus capăt apartheidului, în funcția de ambasador în Statele Unite, încercând astfel să repare relațiile diplomatice grav afectate conform Al Jazeera. Meyer l-a înlocuit pe Ebrahim Rasool, care a fost expulzat de președintele Donald Trump în martie 2025, după ce acesta criticase public mișcarea MAGA și politicile de imigrație ale Washingtonului. Relațiile dintre cele două țări s-au deteriorat constant anul trecut, după ce Trump a înghețat asistența financiară pentru Pretoria și a lansat un program de refugiați destinat sud-africanilor, susținând că aceștia ar fi persecutați de guvern. Alegerea lui Meyer, un politician cu o experiență vastă care a colaborat strans cu președintele Cyril Ramaphosa pentru democratizarea țării în anii ’90, a fost văzută ca un semnal de profesionalism și moderație.
Oficialii Israelului l-a numit pe Michael Lotem în funcția de prim ambasador în Somaliland, făcând un pas decisiv în consolidarea relațiilor cu această regiune separatistă, conform Al Jazeera. Mișcarea a venit la doar câteva luni după ce Israelul a surprins comunitatea internațională în decembrie 2025, devenind prima țară din lume care a recunoscut oficial independența teritoriului, punând astfel capăt unei izolări diplomatice de peste trei decenii. Guvernul central de la Mogadishu a reacționat dur, condamnând numirea drept o „încălcare gravă” a suveranității Somaliei și acuzând Israelul că plănuiește construirea unei baze militare pentru a monitoriza mișcările grupării Houthi din Yemen. Deși președintele Somalilandului a declarat acest parteneriat „de încredere”, decizia a atras critici din partea ONU, Uniunii Africane și a Uniunii Europene, care se tem de o destabilizare majoră.
O delegație pakistaneză de rang înalt, condusă de șeful armatei, Asim Munir, a sosit la Teheran pentru a facilita o serie de negocieri urgente între Iran și SUA, relatează Al Jazeera. Demersul are loc cu doar o săptămână înainte de expirarea armistițiului, programată pentru 22 aprilie 2026, într-un contrxt tensionat de blocade maritime lansate de ambele părți. Generalul Munir a transmis un nou mesaj de la Washington, încercând să obțină o a doua rundă de discuții, după ce negocierile inițiale de la Islamabad s-au încheiat fără un acord solid. În paralel, premierul Shehbaz Sharif a început un turneu în Golf pentru a mobiliza sprijin regional. Deși președintele Donald Trump s-a declarat optimist, sugerând că sfârșitul războiului este aproape, situația rămâne critică. Armata iraniană a amenințat cu blocarea comerțului în Marea Roșie și Oman dacă forțele navale americane nu ridică blocada porturilor iraniene.
Președintele Xi Jinping a reafirmat soliditatea parteneriatului dintre Beijing și Moscova în timpul unei întâlniri cu Serghei Lavrov, conform Reuters. Chiar dacă China și-a diversificat agenda diplomatică prin dialoguri recente cu lideri și vecini precum Vietnamul, Xi a ținut să asigure Moscova de importanța prieteniei lor, descriind stabilitatea acestei relații drept o resursă valoroasă în peisajul global actual. Liderul chinez a pledat pentru o colaborare strategică mai strânsă, menită să protejeze interesele ambelor națiuni și să consolideze unitatea „Sudului Global”, propunând o lume multipolară ca alternativă la modelul de influență american. Vizita lui Lavrov a fost, în esență, un demers de pregătire pentru viitorul summit Xi-Putin, programat pentru acest an. Acest semnal de solidaritate a apărut într-un moment de maximă presiune, în care cele două puteri încearcă să gestioneze atât barierele comerciale impuse de SUA, cât și instabilitatea economică generată de conflictele din Orientul Mijlociu.
Liderii guvernului japonez au aprobat o reformă istorică, facilitând exportul de tehnologie militară pentru prima dată după decenii de pacifism, a indicat Reuters. Decizia a venit pe fondul presiunii exercitate de conflictele din Iran și Ucraina, care au epuizat stocurile SUA, și al incertitudinii privind angajamentele administrației Trump față de aliați. State precum Polonia și Filipine și-au manifestat deja interesul pentru fregate și sisteme anti-dronă. Companii gigant ca Mitsubishi Electric și Toshiba și-au extins personalul pentru a gestiona cererea externă, vizând consolidarea unei baze industriale de apărare autonome în Asia. Deși Beijingul a emis avertismente, Tokyo urmărește reducerea dependenței aliaților de producția americană. Reforma marchează revenirea Japoniei ca jucător activ pe piața globală de armament, profitând de un buget de apărare de 60 de miliarde de dolari.
