Material realizat de Cristian Baciu și Carmen Toader
Péter Magyar a câștigat alegerile din Ungaria, relatează Euronews. După 16 ani de guvernare neîntreruptă, Viktor Orbán a fost înlăturat de la putere. Alegerile marchează o schimbare seismică în politica maghiară, poziția de prim-ministru fiind preluată de Péter Magyar, liderul partidului Tisza. Importanța acestui scrutin a fost confirmată de prezența la vot, care a atins un nivel istoric de 77,8%. Viktor Orbán și-a recunoscut înfrângerea, declarând că perioada următoare va fi dedicată „vindecării rănilor” și promițând că va servi țara din opoziție. Liderii europeni au reacționat rapid cu mesaje de felicitare, mulți interpretând victoria lui Magyar ca pe o „ușurare colectivă” la nivelul Uniunii Europene.
Rezultatele alegerilor prezidențiale din Peru au fost amânate, relatează Euronews. Autoritățile electorale au decis să prelungească procesul de votare până luni pentru peste 52.000 de rezidenți din Lima, dar și pentru peruvienii din orașe americane precum Orlando și Paterson. Deoarece niciun candidat nu este așteptat să obțină peste 50% din voturi din cauza fragmentării politice, un al doilea tur de scrutin în luna iunie este aproape cert. Pe fondul unei creșteri alarmante a violenței și corupției, candidații au propus soluții extreme, precum construirea de mega-închisori, restricționarea hranei pentru deținuți și reintroducerea pedepsei cu moartea.
Premierul ales al Ungariei, Péter Magyar, a acuzat Ministerul Afacerilor Externe că ar distruge documente confidențiale, relatează Euronews. Conform lui Magyar, procesul de distrugere a actelor ar fi început luni dimineață, la ora 10:00, vizând în special materiale legate de sancțiunile internaționale. Magyar a declarat că informația i-a fost transmisă în timp real de către funcționarii din minister care colaborează cu partidul său. Premierul ales susține că distrugerea probelor nu are loc doar la Ministerul de Externe, ci și în alte instituții și structuri de stat legate de elita fostului guvern condus de Viktor Orbán.
Președintele SUA, Donald Trump a lansat un atac fără precedent la adresa Papei Leon al XIV-lea, relatează Euronews. Trump a declarat că nu își dorește un Papă care pare să accepte deținerea armelor nucleare de către iranieni. Acesta a criticat și opoziția Vaticanului față de operațiunile militare americane din Venezuela și capturarea lui Nicolás Maduro. În replică, Papa a afirmat că misiunea sa este promovarea păcii și a dialogului, nu dezbaterea politică. Președintele a postat și o imagine controversată care îl înfățișa cu puteri asemănătoare lui Iisus, gest considerat blasfemic de dogma catolică.
Președintele SUA, Donald Trump a anunțat o blocadă militară asupra Strâmtorii Ormuz, relatează Euronews. Discuțiile la nivel înalt desfășurate în Pakistan între SUA și Iran au eșuat, determinându-l pe președintele Donald Trump să anunțe o blocadă militară asupra porturilor iraniene și a Strâmtorii Ormuz, începând de luni după-amiază. Motivul principal al blocajului diplomatic este refuzul Teheranului de a renunța la programul său nuclear. Oficialii de la Teheran au acuzat SUA de „maximalism” și de schimbarea regulilor în timpul negocierilor, afirmând că nu vor ceda în fața amenințărilor.
Oficialii Hezbollah au anunțat că nu vor respecta niciun acord rezultat în urma eventualelor negocieri dintre reprezentanții Libanului și Israelului, conform Euronews. Liderul grupării, Naim Qassem, a respins ferm dialogul direct cu guvernul israelian și a cerut autorităților libaneze să anuleze întâlnirea planificată în Statele Unite, la Washington. Această declarație a venit în contextul intensificării conflictului din Orientul Mijlociu, după ce armata Israelului, condusă de premierul Benjamin Netanyahu, a continuat atacurile asupra teritoriilor Libanului. De asemenea, autoritățile de la Tel Aviv au vizat inclusiv dezarmarea Hezbollah. Gruparea a susținut că nu va ceda și își va continua lupta, în timp ce conflictul a provocat deja mii de victime și strămutarea a peste un milion de persoane, amplificând tensiunile regionale.
Autoritățile din Filipine au acuzat oficialii chinezi că ar fi folosit cianură în apropierea atolului disputat între cele două țări, avertizând asupra unui posibil act de sabotaj ecologic, potrivit Al Jazeera. Autoritățile de la Manila au anunțat că testele de laborator au confirmat prezența substanței toxice în recipiente confiscate de marina filipineză, subliniind că aceasta ar putea distruge ecosistemul marin din zonă. În plus, acest incident ar putea duce la slăbirea structurii recifului pe care este ancorată o navă militară filipineză. Guvernul din China a respins ferm acuzațiile, catalogându-le drept nefondate. Incidentul riscă să amplifice tensiunile deja ridicate din Marea Chinei de Sud, o zonă strategică esențială pentru comerțul global și marcată de dispute teritoriale frecvente.
Criză politică majoră în statul indian Bengalul de Vest, unde aproximativ 9 milioane de persoane au fost eliminate de pe listele electorale înaintea alegerilor, potrivit BBC. Decizia, luată în cadrul unui proces de revizuire a registrelor de vot, a afectat circa 12% din electorat, totul urmând să fie decis în cadrul instanțelor judecătorești. Autoritățile au susținut că măsura vizează eliminarea votanților neeligibili. Cu toate acestea, partidul condus de Mamata Banerjee a acuzat existența unei tentative de excludere a unor grupuri etnice, inclusiv musulmani, în favoarea rivalilor politici ai premierului Narendra Modi. Controversa este amplificată de faptul că alegerile vor avea loc înainte ca toate contestațiile să fie soluționate, ridicând semne de întrebare serioase privind corectitudinea procesului democratic.
Oficialii Uniunii Europene vor să relaxeze regulile privind ajutoarele de stat pentru a permite țărilor membre să intervină mai rapid, pe fondul scumpirii masive a energiei, potrivit POLITICO. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat că măsura vine ca răspuns la criza generată de conflictul cu Iranul și blocarea Strâmtorii Ormuz, care au dus la creșteri semnificative ale prețurilor și la riscul ca țările membre să rămâne fără combustibil. Reprezentanții de la Bruxelles pregătesc și un set de soluții concrete, precum reducerea temporară a taxelor la energie, limitarea consumului și aprovizionarea depozitelor de gaze. În același timp, autoritățile europene accelerează investițiile în rețele electrice și electrificarea economiei, văzute ca soluții durabile pentru reducerea dependenței de petrol și gaze.
Creșterea accentuată a prețurilor la petrol a declanșat proteste în Haiti, unde peste 1.000 de muncitori au cerut majorarea salariului minim, potrivit AP. Angajații au reclamat că nu au mai primit creșteri salariale din 2023 și că nu mai pot face față costurilor de trai, după ce prețurile la motorină au crescut cu 37% și la benzina cu 29%. Mulți spun că veniturile zilnice nu mai acoperă nici măcar transportul sau alimentele de bază, fiind nevoiți să meargă pe jos la muncă pentru a economisi bani. Protestatarii au avertizat că vor continua manifestațiile până când guvernul va lua măsuri concrete. Aceste nemulțumiri au venit pe fondul unei crize economice și sociale tot mai grave, accentuată de violența bandelor de crimă organizată și de sărăcia aflată în creștere.
