Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Beatrice Vieru și Eduardo Hanes
Prim-ministra Italiei, Giorgia Meloni, s-a aflat într-o vizită oficială de două zile în Etiopia pentru a purta discuții cu premierul etiopian, Abiy Ahmed Ali, și președintele somalez, Hassan Sheikh Mohamud, în scopul reînnoirii parteneriatului strategic și semnarea unui acord trilateral între Italia-Etiopia-Somalia, relatează Rai News. Meloni s-a angajat în cooperarea pentru dezvoltarea industriei și a infrastructurii, dar și în oferirea sprijinului pentru procesul de pace și ajutor umanitar. Un alt subiect major care a fost inclus în agenda vizitei a fost Planul Mattei de sprijinire și dezvoltare a țărilor africane, în cadrul sectorului energetic dar, mai ales, în domeniul managementului migrației și al azilului.“Etiopia este o țară a cărei stabilitate este fundamentală, o țară cu care Italia se laudă cu relații istorice pe care intenționez să le întăresc și mai mult”, a menționat Meloni în discursul său. Vizita oficială a premierului italian face parte dintr-o misiune diplomatică pentru a sprijini Etiopia în programul său de reformă și transformare economică, punând la dispoziție companiile italiene și favorizând un nou angajament în instanțele competente.
Guvernatorul republican al Floridei, Ron DeSantis, a semnat un proiect de lege care interzice avortul după șase săptămâni, decizia fiind încă condiționată de Curtea Supremă din Florida, informează BBC. Conform comunicatului oficial, proiectul de lege vizează “apărarea demnității vieții umane și transformarea Floridei într-un stat pro-familie”. „Suntem mândri să sprijinim viața și familia în statul Florida. Limita actuală a statului de 15 săptămâni pentru avort este una dintre cele mai îngăduitoare din sud-est, mulți călătorind din alte state în Florida pentru a avea procedura”, a declarat guvernatorul DeSantis. Noua lege face excepții pentru avorturi în cazuri de viol sau incest, atâta timp cât femeia poate furniza documente precum un raport de la poliție sau un ordin de restricție. În același timp, mai mulți activiști susțin că legea în ansamblu ar „închide un punct critic de acces la avort pentru milioane de oameni din Caraibe, America Centrală și America de Sud”. Curtea Supremă conservatoare din Florida este de așteptat să fie de partea activiștilor anti-avort și să decidă că interdicția de 15 săptămâni este constituțională.
Curtea Constituțională a Franței a aprobat reforma pensiilor a președintelui francez, Emmanuel Macron, menționează France24. Adoptarea noilor măsuri legale îi vor permite lui Macron să modifice vârsta legală de pensionare pentru a primi o pensie completă, de la 62 la 64 de ani. Legislația prevede în continuare că vârsta de pensionare în Franța se va menține sub norma din Europa, unde vârsta la care se aplică pensia integrală este de 65 de ani și se îndreaptă din ce în ce mai mult spre 67 de ani. În singurul său interviu media pe tema pensiilor, Macron a menționat că el și guvernul său nu au reușit să câștige bătălia pentru opinia publică. „Dacă am vreun regret, este că nu am reușit întotdeauna să conving oamenii de necesitatea acestei reforme, care nu îmi face plăcere”, a declarat acesta. Macron a susținut că reformele sunt esențiale pentru a controla finanțele publice și a rămas ferm, spunând săptămâna aceasta că „țara trebuie să continue să avanseze”. Protestele ample au blocat serviciile majore din toată țara în acest an din cauza propunerii președintelui francez, Emmanuel Macron, o mișcare care i-a deranjat atât pe parlamentarii din opoziție, cât și pe muncitorii din sindicate.
Cel mai proeminent politician al opoziției din Rusia, Alexei Navalnîi, se află într-o stare de sănătate precară, în închisoare, din cauza unei posibile otrăviri cu efect lent, informează The Guardian. Declarația a fost făcută de către purtătorul de cuvânt al lui Navalnîi, Ruslan Shaveddinov, care a menționat în cadrul unei conferințe de presă că o ambulanță a fost chemată săptămâna trecută la colonia penală de maximă securitate IK-6 din Melikhovo, la aproximativ 250 km de Moscova, unde este reținut liderul opoziției ruse. „Situația lui este critică, suntem cu toții foarte îngrijorați. Înțelegem că situația trebuie să fi fost foarte proastă dacă a fost chemată o ambulanță. Teoria noastră este că îl ucid treptat, folosind otravă cu acțiune lentă care este aplicată prin alimente”, a declarat Shaveddinov pentru The Guardian într-un interviu telefonic. Opozantul, Alexei Navalnîi, în vârstă de 46 de ani a fost condamnat la 11 ani și jumătate de închisoare pentru mai multe acuzații, care includ fraudă și sfidarea instanței, despre care mai multe organizații militante pentru drepturile omului susțin că au fost inventate pentru a-l reduce la tăcere.
Agenția Spațială Europeană (ESA) a lansat o navă spațială din Guyana Franceză de pe o rachetă Ariane 5, în prima misiune spațială care vizează explorarea sateliților naturali înghețați ai planetei Jupiter, relatează Deutsche Welle. Întreaga operațiune spațială este cunoscută sub numele „Juice” și presupune o călătorie de opt ani, într-o misiune de căutare a formelor de viață extraterestră de pe corpurile cerești ale planetei Jupiter. „Cu Juice vom explora condițiile pentru a vedea dacă viața ar fi putut evolua și, de asemenea, pentru a afla unde să căutăm”, a declarat omul de știință, Hauke Hussmann, de la Institutul de Cercetări Planetare din Berlin. Decolarea navei spațiale trebuia să aibă loc joi, 13 aprilie, dar a fost amânată din cauza condițiilor meteo nefavorabile. Stephane Israel, CEO-ul Arianespace, compania responsabilă de racheta Ariane 5 care transportă Juice din atmosfera Pământului, a descris decolarea întârziată ca fiind o „lansare absolut perfectă”. Primele rezultate științifice din mediul de pe lunile lui Jupiter sunt așteptate după 2031, când Juice este programată să se reîntoarcă.
Un pretins criminal de război sârb fugar a fost expulzat din Irlanda după ce a fost descoperit de poliție, relatează BBC News. Vojislav Buzakovic a fost acuzat de crime săvârșite asupra populației civile între 1991-1992 pe perioada războiului Iugoslav. În 2007, dl Buzaković a fost acuzat in absentia de către procurorii croați că ar fi făcut parte dintr-un grup paramilitar loial Republicii Krajina sârbe – un stat autoproclamat de rebelii sârbi care a ocupat un teritoriu reprezentând aproximativ un sfert din Croația. Autoritățile au declarat că, împreună cu alți patru bărbați, dl Buzaković a ,,reținut ilegal, încarcerat, interogat, bătut și abuzat în alte moduri civili” în ceea ce presa croată a numit un ,,centru de exterminare” în satul Petrovci. De asemenea, el a fost acuzat în mod special de ,,participarea la abuzul fizic” asupra a cel puțin patru persoane identificate în timpul ocupației sârbe a satului. Acesta a fost expulzat înapoi în Croația, pentru a fi judecat. În pofida acuzațiilor, dl Buzakovic a rămas în libertate vreme de 15 ani înainte ca autoritățile croate să emită un mandat european de arestare pe numele său, în iulie 2021, acesta fiind acuzat de “crime de război”. Presa irlandeză a relatat că se crede că acesta se află pe teritoriul statului irlandez de mai mulți ani și că a obținut cetățenia irlandeză înainte de arestarea sa.
Fondul Monetar Internațional a avertizat că lipsa de finanțare pentru Africa Subsahariană are un impact negativ asupra regiunii, încetinind creșterea și putând produce consecințe umanitare grave, informează Deutsche Welle. Anunțul a fost făcut în contextul în care șefii băncilor centrale și autoritățile de reglementare financiară se află la Washington în această săptămână pentru reuniunile de primăvară ale Fondului Monetar Internațional și ale Băncii Mondiale. Kristalina Georgieva, directorul general al FMI, a declarat la începutul acestei luni că se așteaptă ca economia mondială să crească cu mai puțin de 3% în acest an, numind-o ,,cea mai mică prognoză de creștere pe termen mediu din 1990 încoace”. Creșterea datoriilor guvernamentale și amenințarea sporită pe care acestea o reprezintă pentru țările cu venituri sunt cauzate în mare parte de creșterile globale ale ratelor dobânzilor care au ca scop contracararea inflației și de războiul din Ucraina. FMI a recomandat patru măsuri pentru ca guvernele să atenueze pagubele: consolidarea finanțelor publice și evitarea cheltuielilor excesive, menținerea sub control a inflației, permiterea ajustării cursurilor de schimb, gestionând în același timp orice impact negativ asupra economiei, și asigurarea faptului că eforturile importante de combatere a schimbărilor climatice nu exclud finanțarea pentru nevoile de bază. Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică a remarcat săptămâna aceasta că, în timp ce ajutorul internațional acordat Ucrainei a crescut anul trecut pe fondul războiului, acesta a scăzut pentru Africa.
Rata lunară a inflației în Argentina a fost anunțată la 7,7%, cu mult peste previziunile analiștilor de 7,1%, marcând cea mai rapidă creștere lunară a ratei inflației din 2002 încoace și punând presiune asupra guvernului de coaliție peronist, informează Al-Jazeera. Rata anuală a inflației din Argentina a urcat la 104,3% în martie, una dintre cele mai ridicate rate din lume, punând la grea încercare bunăstarea oamenilor și alimentând o criză a costului vieții care a dus la creșterea agravantă a sărăciei. De asemenea, statul argentinean se confruntă cu una dintre cele mai grave secete din istorie, care a devastat culturile de soia, porumb și grâu, disipând miliarde de dolari din economie. Inflația va fi probabil una dintre problemele decisive de dezbatere publică pentru alegători la alegerile din octombrie, unde economistul liberal Javier Milei a câștigat teren în sondaje cu un discurs anti status quo. Statistica de aprobare a președintelui argentinian Alberto Fernandez a scăzut pe măsură ce inflația a crescut și se situează în prezent la puțin peste 20%.
Procurorii americani au inițiat procedura urmăririi penale împotriva a 28 de inculpați, printre care trei fii ai fostului lider al cartelului Sinaloa, Joaquin “El Chapo” Guzmán, și proprietari chinezi de afaceri în domeniul chimicalelor, în timp ce Washingtonul își intensifică eforturile de a reduce fluxul de fentanil ilegal, informează Financial Times. Procurorii susțin că Chapitos, sau “micii Chapos”, au controlat o operațiune de trafic sofisticată și violentă, menită să ,,transporte cantități uluitoare de fentanil în Statele Unite”. Acuzațiile au fost lansate în contextul în care oficialii și legislatorii americani au intensificat presiunea asupra Mexicului pentru a lua măsuri ferme și fără echivoc împotriva crimei organizate și la o zi după întâlnirile bilaterale la nivel înalt de la Washington pe această temă. Opioidul sintetic, fentanilul este în centrul atenției comerțului ilegal cu droguri în America în ultimul deceniu. Precursorii chimici trimiși din China în Mexic sunt transformați în fentanil și trec adesea frontiera în remorci sau containere de transport maritim. În SUA, peste două milioane de persoane sunt dependente de opioide, ceea ce creează o cerere imensă pentru acest drog.
