Home / A fost azi în lume / 2023 / A fost 13 februarie în lume – Șeful Agenției de Monitorizare a Activității Nucleare a Națiunilor Unite a avertizat că autoritățile din Iran nu asigură un grad necesar de transparență în legătură cu programul atomic al statului, Mai mulți civili au fost uciși de către forțele armate etiopiene, iar Autoritățile din Senegal au interzis organizarea unui protest și au suspendat accesul la internet
Sursa foto: AP News
Sursa foto: AP News

A fost 13 februarie în lume – Șeful Agenției de Monitorizare a Activității Nucleare a Națiunilor Unite a avertizat că autoritățile din Iran nu asigură un grad necesar de transparență în legătură cu programul atomic al statului, Mai mulți civili au fost uciși de către forțele armate etiopiene, iar Autoritățile din Senegal au interzis organizarea unui protest și au suspendat accesul la internet

Material realizat de Diana Dumitrescu și Anastasia Tăbăcaru 

Șeful Agenției de Monitorizare a Activității Nucleare a Națiunilor Unite a avertizat că autoritățile din Iran nu asigură un grad necesar de transparență în legătură cu programul atomic, relatează AP News. Printr-o declarație făcută în cadrul summit-ului Guvernelor Lumii din Dubai, directorul general al Agenției Internaționale a Energiei Atomice, Rafael Mariano Grossi, a avertizat că Iranul nu este ,,pe deplin transparent” referitor la programul atomic al țării. Suspiciunile oficialului au fost declanșate în urma unui comentariu al unui fost coordonator al programului nuclear de la Teheran, care susține că Republica Islamică are toate ,,instrumentele” necesare pentru a crea o armă atomică. De asemenea, fostul coordonator, Ali Akbar Salehi, a făcut aceleași declarații și în cadrul televiziunii naționale. Iranul, în urma desființării colaborării nucleare cu puterile lumii, a urmărit îmbunătățirea sectorului energiei nucleare, fără a avea scopul de a construi arme. Conform lui Grossi, Iranul ,,prezintă o față care nu este în totalitate transparentă când vine vorba de activitățile nucleare. Desigur că acest fapt sporește gradul de pericol”. Iranul, făcând parte din Tratatul de Neproliferare Nucleară, a promis că va permite vizitele Agenției Naționale a Energiei Nucleare pentru a se asigura că programul nuclear este pașnic. 

Autoritățile rusești au declarat că Prim-ministra Estoniei, Kaja Kallas, este pusă sub ,,urmărire”, conform Deutsche Welle. Kallas a fost acuzată de distrugerea unor monumente construite în timpul ocupației sovietice. Acuzația a fost făcută publică pe pagina de web a Ministerului de Interne din Rusia, pe care a fost postată o bază de date ce conținea numele prim-ministrei ca fiind “urmărită conform codului criminal”. De asemenea, pe lista publicată se mai află și Secretarul de Stat al Estoniei, Taimar Peterkop și Ministrul Culturii din Lituania, Simonas Kairys. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitry Peskov, a declarat că oficialii din țările baltice au fost adăugate în baza de date sub acuzația de ,,profanare a memoriei istorice”. Peskov a declarat că ,,aceștia sunt oamenii care acționează ostil la adresa memoriei istorice și la adresa țării noastre”. Kallas a fost o susținătoare a Ucrainei încă de la începutul războiului și a fost printre cele mai vocale referitor la livrarea mai multor arme către Ucraina. 

Mai mulți civili au fost uciși de către forțele armate etiopiene, informează BBC. Cel puțin 45 de civili au fost uciși în cadrul unor razii din casă în casă demarate de armata etiopiană în orașul nordic Merawi. Guvernul Etiopian nu a oferit niciun comentariu legat de crime, iar Statele Unite ale Americii și Uniunea Europeană solicită o investigație independentă. Acesta a fost unul dintre cele mai grave episoade de violență din regiunea Amhara încă de la finalul lunii august a anului trecut, când grupul paramilitar Fano a pornit o rebeliune împotriva planului guvernului de a dezarma gruparea. Înainte de aceasta, Fano a fost un aliat al Trupelor Etiopiene în lupta contra rebelilor din regiunea Tigray. Una dintre victime a declarat că ,soldații ne amenințau și ne acuzau că adăpostim membri ai Fano și le oferim mâncare”. Majoritatea celor uciși erau bărbați, însă printre victime se numără și o femeie însărcinată. Întâmplarea a avut loc în data de 29 ianuarie, însă detaliile au ieșit la suprafață abia acum din cauza mijloacelor precare de comunicare din regiune. Prim-ministrul Etiopian a votat ca starea de urgență să fie menținută în Amhara pentru încă 4 luni. 

Senatul Statelor Unite ale Americii a aprobat o legislație care prevede oferirea de ajutor financiar Ucrainei și Israelului, conform Al Jazeera. Senatul a aprobat o legislație prin care ar putea oferi un ajutor în valoare de 95 de miliarde de dolari Ucrainei, Israelului și Taiwanului. Măsura a fost votată de către membrii Congresului, aceasta necesitând aprobarea Camerei Reprezentanților a Statelor Unite ale Americii. Camera Reprezentanților are în componență o majoritate republicană, care nu dorește aprobarea acestei legislații, considerând că banii ar trebui utilizați în probleme domestice, cum ar fi securitatea granițelor. Susținătorii măsurii au răspuns nemulțumirii membrilor Camerei Reprezentanților, declarând că, abandonând Ucraina, Rusia va prinde și mai mult curaj și intervine riscul unei escaladări a conflictelor. Inclusiv președintele Joe Biden a oferit o declarație prin care îndeamnă Camera Reprezentanților să comunice un răspuns cât mai rapid, adăugând că ,,dacă nu ne poziționăm împotriva tiranilor care caută să cucerească sau să schimbe teritoriul vecinilor săi, consecințele pentru securitatea națională a SUA vor fi grave”. 

Autoritățile din Senegal au interzis organizarea unui protest și au suspendat accesul la internet, relatează Deutsche Welle. Autoritățile din Senegal au suspendat serviciile de internet mobil și organizarea unui protest declanșat de nemulțumirea cetățenilor legată de amânarea organizării alegerilor electorale. Trei persoane au decedat în urma protestelor violente din Senegal după ce președintele Macky Sall a decis să amâne alegerile de pe 25 februarie, urmând ca acestea să fie organizate pe 15 decembrie. Colectivul ,,Hai să protejăm alegerile” care include 40 de grupări civile, religioase și profesionale a solicitat permisiunea de a organiza un protest pașnic, însă autoritățile senegaleze au refuzat, motivând că o astfel de demonstrație ar ,,deregla sever” traficul din capitală. Simultan, autoritățile au suspendat accesul la internet pentru a doua oară luna aceasta din cauză ,,diseminării pe rețelele sociale a unor mesaje pline de ură care au provocat deja demonstrații violente”. Comunitatea internațională este îngrijorată de situația din Senegal, iar ministrul de externe francez a solicitat organizarea unor noi alegeri prezidențiale ,,cât mai devreme cu putință”.

Autoritățile franceze au sancționat mai mulți refugiați israelieni, în urma conflictelor violente din Cisiordania, conform Al Jazeera. Oficialii francezi au anunțat implementarea unor acțiuni severe împotriva a 28 de coloniști israelieni pe care i-au acuzat de comiterea unor abuzuri împotriva drepturilor omului, asupra civililor palestinieni care s-au stabilit la rândul lor, tot în Cisiordania. Un oficial al Ministerului pentru Europa și Afaceri Externe a declarat faptul că celor 28 de persoane de cetățenie israeliană li s-a interzis dreptul de a rămâne în țară sau de a mai intra apoi pe teritoriul acestui stat. Decizia Franței a survenit pe fondul unor sancțiuni similare din partea Statelor Unite ale Americii și a Regatului Unit, care și-au  exprimat îngrijorarea cu privire la violența coloniștilor și creșterea atacurilor asupra palestinienilor. Mai mult, oficialii francezi au declarat că vor cere aplicarea unor sancțiuni la nivel european împotriva coloniștilor care susține acte de violență nejustificate. 

Un consilier important pentru siguranța națională al fostului președinte american a declarat că va face eforturi să implementeze schimbări în cadrul NATO, în cazul în care Donald Trump revine la putere, informează Reuters. Keith Kellogg, un general-locotenent pensionar și fost șef de personal al Consiliului Național de Securitate al fostului președinte, a declarat într-un interviu că, în cazul în care statele membre ale NATO vor încălca prevederile Alianței, va sprijini eliminarea acestora din cadrul alianței, articolul 5 din Tratatul Atlanticului de Nord fiind nerespectat. Acest articol prevede sprijinul reciproc în caz de atac asupra unor state membre. Printre propunerile făcute de către Kellogg se numără  eliminarea unui stat dacă aceasta nu a cheltuit cel puțin 2% din produsul său intern pentru apărare sau la pierderea protecției unor țări împotriva atacurilor externe. Kellogg a refuzat să dezvolte dacă propunerile sale au fost discutate în prealabil cu Donald Trump. Mai mult, Trump a primit reproșuri din partea lui Joe Biden și a altor oficiali când a sugerat că nu va apăra aliații NATO care nu au cheltuit suficient pentru apărarea statului și că ar încuraja Rusia să-i atace.  

Mai mulți mineri au fost dați dispăruți după ce o alunecare de teren a afectat cariera unde lucrau, relatează The Guardian. O alunecare de teren a măturat o vale și s-a izbit de un drum pe care unii mineri se deplasau cu vehiculul, fapt ce a condus la dispariția a 9 mineri. Ministrul de externe al Turciei, Ali Yerlikaya, a declarat faptul că doar nouă mineri din cei 667 ai minei de aur din districtul Ilic, din provincia estică Erzincan, nu au răspuns apelului de identificarea a persoanelor afectate de alunecarea de teren. Sute de salvatori de origine turcă au început căutările printr-un câmp plin de cianură. Experții și oficialii locali au declarat că operațiunile de salvare au fost încetinite de prezența cianurii în interiorul pământului, un compus chimic, extrem de toxic, folosit pentru extragerea aurului. Yerlikaya a declarat pentru o televiziune de stat că au fost instalate vehicule de salvare, generatoare și echipamente de iluminat. Un oficial al Ministerului Mediului a afirmat că un pârâu care curge din cariera afectată a fost sigilat pentru a preveni contaminarea Eufratului cu cianură. 

Două partide politice pakistaneze opozante și-au anunțat planurile separate de coaliție pentru a obține majoritatea necesară formării guvernului, prezintă Al Jazeera. După cinci zile de la alegerile generale din Pakistan, în care niciun partid politic nu a obținut numărul de voturi necesare pentru a deține majoritatea în Adunarea Națională, două partide politice, Pakistan Tehreek-e-Insaf (PTI) și Pakistan Peoples Party (PPP), au anunțat planuri diferite de a forma un guvern. Discrepanța dintre cele două partide concurente este datorată de partidul PTI, care s-a aliat cu partidele religioase, printre care și partidele Majlis-e-Wahdat-Muslimeen (MWM) și Jamaat-e-Islami (JJ) și de partidul PPP, care a format o coaliție cu un partid rival, și anume Pakistan Muslim Leahue-Nawaz (PMLN).  Purtătorul de cuvânt al partidului PTI a declarat că a fost mandatat de către fostul prim-ministru, Imran Khan, ca să se adreseze tuturor partidelor politice, altele decât cele implicate deja. 

Despre PoliticALL

Vezi și

A fost 9 aprilie în lume – Oficialii Curții Supreme din Arizona au reintrodus interdicția avorturilor în temeiul unei legi din secolul al XIX-lea, Oficialii din Turcia au restricționat exporturile a 54 de produse către Israel până la încetarea focului din Gaza, Ministrul de Externe al Marii Britanii a declarat că statul nu va bloca nici o vânzare de arme către Israel

Material realizat de Diana Dumitrescu și Anastasia Tăbăcaru   Fostul președinte al Africii de Sud, …