Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Dacă în urmă cu zece ani competiția pentru șefia Comisiei Europene era dominată de argumente pro și contra intervenției americane în Irak, astăzi în cursa pentru conducerea CE se înfruntă două viziuni despre modul în care Europa ar trebui guvernată de acum înainte, se arată într-o analiză publicată de jurnaliștii de la Reuters.
Conform analizei, politicienii europeni care și-au exprimat dorința de a-l înlocui pe Jose Manuel Barroso în fruntea executivului european pot fi incluși în două categorii: adepții federalimului și cei care preferă o abordare interguvernamentală privind conducerea UE.
Din prima categorie fac parte fostul premier luxembrughez, Jean-Claude Juncker și liderul grupului Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa(ALDE) din Parlamentul European, Guy Verhofstadt, care pledează pentru crearea Statelor Unite ale Europei. Ambii doresc revenirea la un sistem în care Comisia și Parlamentul European să aibă un cuvânt mai greu de spus, în detrimentul guvernelor, parlamentelor și instanțelor naționale. De asemenea, ei au susținut o cerștere a bugetului central al UE, opunându-se propunerii Marii Britanii și Germaniei de reducere a cheltuielilor blocului comunitar în următorii șapte ani.
Și social-democratul german, Martin Schulz, actualul președinte al Parlamentului European, are opinii similare cu cele ale lui Juncker și Verhofstadt, privind intergrarea europenă. Schulz crede că Parlamentul ar trebui să aibă o autoritate mai mare, iar Comisia să fie aliatul său firesc împotriva statelor membre. Actualul lider al PE a fost deja desemnat de Partidul Socialiștilor Europeni drept candidat pantru funcția de președinte al Comisiei Europene.
În schimb, comisarul european pentru Piața Internă și Servicii, Michel Barnier și cel al Afacerilor Economice și Monetare, Olli Rehn, care au fost implicați direct în gestionarea crizei din zona euro au o viziune mai pragmatică asupra modului în care funcționează Europa, scriu jurnaliștii de la Reuters. Rehn susține că UE a pierdut un deceniu cu ”obsesia” pentru instituțiile sale, în loc să se concentreze pe reformele economice atât de necesare înainte de izbucnirea crizei. Acesta ar fi motivul, crede Olli Rehn, pentru care mulți cetățeni UE, dezamăgiți, ar putea vota pentru reprezentanții partidelor anti-europene la alegerile europarlamentare din luna mai.
De partea sa, Barnier a declarat pentru cotidianul francez Le Figaro că printre prioritățile sale se numără stimularea industriei, dezvoltarea infrastructurii tranfrontaliere sau extinderea pieței unice.
Partidul Popular European își va desemna candidatul pentru postul de președinte al Comisiei Europene în cadrul unui congres care va avea loc la începutul lunii martie, la Dublin, în timp ce grupul ALDE își va alege reprezentantul pe 1 februarie.
