Romania interbelica, o democratie?

Articole relevante

A fost 20 decembrie în lume – Comisia Europeană a propus suspendarea regimului de călătorie fără viză pentru georgieni, iar cercetătorii au descoperit 27 de specii noi de animale în Peru

23 hours ago

A fost 19 decembrie în lume – Guvernul din Malawi a solicitat despăgubiri în valoare de aproximativ 313 miliarde de dolari, iar SUA a interzis temporar folosirea dronelor în 22 de orașe din New Jersey

3 days ago

A fost 18 decembrie în lume – Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a fost prezent la Bruxelles pentru discuții privind garanțiile de securitate, Președinta Georgiei, Salomé Zourabichvili, a solicitat sprijin urgent din partea Uniunii Europene, Curtea Supremă din Ghana a respins două cereri legale de blocare a unui proiect de lege privind comunitatea LGBTQ+

3 days ago

Modernitatea in metamorfozele ei a insemnat o revolutie pentru intreaga civilizatie. Avantul economiei si al tehnologiei, amploarea urbanizarii, reformele in invatamant au dus la o schimbare continua a conditiilor de viata, dar simultan au debusolat si mobilizat categorii sociale care si-au schimbat statutul. Procesul formarii natiunilor a schimbat coordonatele geopolitice ale lumii.

Societatea agrara anterioara a suferit crize de identitate prezente la diferite grupuri sociale care ulterior au alimentat tensiuni si conflicte sociale. „Cultura politica nationala era inca dominata de tensiunea dintre institutiile formale, inclusiv aranjamentele constitutionale modelate dupa sistemul occidental si formele traditional-arhaice de comunicare sociala si cooperare.”^I Epoca industriala adusa de revolutia modernitatii a propagat valorile materiale in dauna moralei traditionaliste. De aceea „criticarea materialismului ambiant era o constanta in toate dictaturile europene si o regasim, de asemenea, cu anumite diferente de expresie, dar mereu intacta, in nazism, in marxism-leninism, in socialism.” ^II 

Miscarile politice ale secolului au fost un efect neasteptat al epocii industriale. Aceasta perioada de ascensiune a valorilor materialiste a pus in centru prosperitatea si randamentul economic umbrind valorile spirituale: „Modernitatea echivaleaza cu o maladie sociala deoarece, introducand indoiala universala, ea interzice actiunea; dat fiind ca lasa fiecaruia grija de a se determina in practica, dar si in teorie, in afara oricarui reper, ea face sa explodeze tesatura sociala.”^III  Libertatea devenise o povara grea pentru individul care s-a vazut nevoit sa aleaga si deci sa fie responsabil pentru alegerea facuta. Dobandind cat mai multe drepturi si libertati, individul tindea sa aiba rolul determinant in alegerea statutului sau social. Acestea, conjugate cu efectele razboiului mondial asupra maselor, de antrenare a acestora in politic, dar si cu valorile paternaliste latente, au determinat o nevoie de autoritate, un refuz al materialismului burghez si o repulsie fata de pluralitatea, atat politica, dar si etnica: „Intre cele doua razboaie, Romania nu a fost un paradis democratic, asa cum a lasat sa se inteleaga o anumita retorica anticomunista postdecembrista: oamenii erau hartuiti din cauza convingerilor lor politice, iar discriminarea etnica era deseori privita ca fiind ceva normal.” ^IV

Daca „libertatea de opinie ofera aceeasi posibilitate de dezvoltare a erorilor sau adevarurilor. Nu exista toleranta, ci relativism. Totul poate fi aparat, deci totul este adevarat”^V , atunci libertatea si-a dezvaluit o dimensiune mai putin constructiva. Ea a putut favoriza eroarea in aceeasi masura cu adevarul. In acest punct, fenomenele politice extremiste ne-au sugerat ca libertatea nu sustine necesitatile sociale fundamentale.

 In Romania interbelica se purta liberalismul: „Sub toate formele sale, liberalismul a reprezentat expresia concreta a modernitatii.”^VI Afirmarea individului in dauna universalismului religios a desolidarizat comunitatea.  In Romania interbelica, o anumita superficialitate se distingea si la nivelul elitelor: „Individualismul, societatea civila, separarea puterilor si garantarea drepturilor civice erau deseori luate in deradere de catre o elita politica mai interesata de a se imbogati rapid, de privilegii si ascensiune sociala, decat de a transforma Romania intr-o societate moderna de tip occidental” ^VII (foto, Vladimir Tismaneanu). Interesul general era depasit de interesul individual, iar aceste schimbari au produs dezbinari. Ascensiunea fulminanta a fenomenelor extremiste sugera o nevoie de valori spirituale in fata materialismului burghez.

Cel mai bun indice de masurare a profunzimii schimbarilor petrecute in Romania interbelica nu poate fi cuantificat decat prin radicalitatea miscarilor totalitare. Daca fascismul reprezenta o reactiune violenta, atunci comunismul, prin proiectia sa catre viitor, incerca sa depaseasca capitalismul considerandu-l doar o etapa in drumul catre societatea perfecta.

         I   Vladimir TISMANEANU, Stalinism pentru eternitate: o istorie politica a comunismului romanesc, Ed. Polirom¸ Iasi, 2005, p.63.

        II  Chantal MILLON- DELSOL, Ideile politice ale secolului XX, Ed. Polirom, Iasi, 2002, p.104.

        III Ibidem, p.105.

        IV  Vladimir TISMANEANU, op.cit., p.81.

        V   Chantal MILLON- DELSOL, op.cit., p.105.

        VI  Ibidem, p.105.

        VII Vladimir TISMANEANU, op.cit., p.64.