Politicall.ro Educare prin informare
Islanda
Drapelul țării:
albastru cu o cruce roșie conturată în alb, care se întinde până la marginile drapelului; partea verticală a crucii este deplasată în partea de ridicare, în stilul Dannebrog (drapelul danez); culorile reprezintă trei dintre elementele care alcătuiesc insula: roșul reprezintă focurile vulcanice ale insulei, albul amintește zăpada și câmpurile de gheață de pe insulă, iar albastrul reprezintă oceanul înconjurător.
ISTORIC:
Colonizată de imigranți norvegieni și celți (scoțieni și irlandezi) la sfârșitul secolului al IX-lea și al X-lea d.Hr., Islanda se mândrește cu cea mai veche adunare legislativă funcțională din lume, Althingi, înființată în 930. Independentă timp de peste 300 de ani, Islanda a fost ulterior condusă de Norvegia și Danemarca. Căderile de la vulcanul Askja din 1875 au devastat economia islandeză și au provocat o foamete generalizată. În următorul sfert de secol, 20% din populația insulei a emigrat, majoritatea în Canada și SUA. Danemarca a acordat un regim de autonomie limitată în 1874 și independența completă în 1944. În a doua jumătate a secolului al XX-lea s-a înregistrat o creștere economică substanțială, determinată în principal de industria pescuitului. Economia s-a diversificat foarte mult după ce țara a aderat la Spațiul Economic European în 1994, dar Islanda a fost deosebit de afectată de criza financiară mondială în anii care au urmat anului 2008. În prezent, economia se află pe o traiectorie ascendentă, alimentată în principal de un boom al turismului și al construcțiilor. Rata de alfabetizare, longevitatea și coeziunea socială sunt de primă mână după standardele mondiale.
GEOGRAFIE
Localizare: Europa de Nord, insulă situată între Marea Groenlandei și Oceanul Atlantic de Nord, la nord-vest de Regatul Unit
Coordonate geografice: 65 00 N, 18 00 V
Suprafața totală: 103,000 kilometri pătrați, din care uscat: 100,250 km pătrați si 2,750 km pătrați de ape
Granițe: 0 kilometri
Țări învecinate: –
Țărmuri: 4,970 kilometri
Ape maritime: ape teritoriale: 12 mile marine
Climat: temperat; moderat de curentul nord-atlantic; ierni blânde și vântoase; veri umede și răcoroase.
Relief: în cea mai mare parte platou presărat cu vârfuri muntoase, câmpuri de gheață; coasta adânc crestată de golfuri și fiorduri
Altitudini extreme: cea mai joasă – Oceanul Atlantic 0 m ; cea mai înaltă – Hvannadalshnukur (la ghețarul Vatnajokull) 2.110 m: altitudine medie – 557 m
Resurse naturale: pește, energie hidroelectrică, energie geotermală, diatomită
Dezastre naturale: cutremure și activitate vulcanică
Islanda, situată în vârful unui punct fierbinte, se confruntă cu o activitate vulcanică severă; Eyjafjallajokull (1.666 m) a erupt în 2010, trimițând cenușă la mare înălțime în atmosferă și perturbând grav traficul aerian european; oamenii de știință continuă să monitorizeze Katla (1.512 m), situată în apropiere, care are o probabilitate ridicată de erupție în viitorul foarte apropiat, ceea ce ar putea perturba traficul aerian; Grimsvoetn și Hekla sunt cei mai activi vulcani islandezi; alți vulcani activi din punct de vedere istoric includ Askja, Bardarbunga, Brennisteinsfjoll, Esjufjoll, Hengill, Krafla, Krisuvik, Kverkfjoll, Oraefajokull, Reykjanes, Torfajokull și Vestmannaeyjar.
Notă: poziție strategică între Groenlanda și Europa; cea mai vestică țară europeană; Reykjavik este cea mai nordică capitală națională din lume; suprafața acoperită de ghețari este mai mare decât în toată Europa continentală.
POPULATIE
Populatie: 360,872 (estimare 2023)
Rata natalității: 12.8 nașteri/1.000 de oameni (estimare iulie 2011)
Rata mortalității: 6.6 morți/1.000 de oameni (estimare iulie 2011)
Populatie urbană: 94% din totalul populației
Cele mai mari orașe: Reykjavik
Rata mortalitatii infantile: 1.6 morți/1.000 de nasteri vii
Speranta de viata la naștere: 83.8 ani; barbati: 81.6 ani, femei: 86.2 ani
Limbi vorbite: Islandeză, engleză, limbi nordice, germană
Grupuri etnice: Islandezi 81,3%, polonezi 5,6%, danezi 1%, alții 12,1% (2021 est.)
notă: datele reprezintă populația în funcție de țara de naștere
Religii: Biserica Evanghelică Luterană a Islandei (oficială) 62,3%, romano-catolică 4%, Congregația Independentă din Reykjavik 2,7%, Congregația Independentă din Hafnarfjordur 2%, cult păgân 1,4%, Asociația Umanistă Etică Islandeză 1,1%, altele (include Zuist și Penticostală) sau nespecificate 19%, niciuna 7,6% (2021 est.)
POLITICA
Numele țării:
Forma convențională lungă: N/A
Forma convențională scurtă: Islanda
Forma locală lungă: N/A
Forma locală scurtă: Island
Etimologia numelui țării: Floki VILGERDARSON, un explorator nordic timpuriu al insulei (secolul al IX-lea), a aplicat numele de “Ținutul de gheață” după ce a observat un fiord plin de gheață în derivă la nord și a petrecut o iarnă aspră pe insulă; în cele din urmă s-a stabilit pe insulă, totuși, după ce a văzut cum înverzea vara și că era, de fapt, locuibilă.
Forma de guvernamant: Republică parlamentară unitară
Capitala: Reykjavik, coordonate geografice: 64 09 N, 21 57 V
Diviziuni administrative: 64 de municipalități (sveitarfelog, singular – sveitarfelagidh); Akranes, Akureyri, Arneshreppur, Asahreppur, Blaskogabyggdh, Bolungarvik, Borgarbyggdh, Dalabyggdh, Dalvikurbyggdh, Eyjafjardharsveit, Eyja-og Miklaholtshreppur, Fjallabyggdh, Fjardhabyggdh, Fljotsdalshreppur, Floahreppur, Gardhabaer, Grimsnes-og Grafningshreppur, Grindavikurbaer, Grundarfjardharbaer, Grytubakkahreppur, Hafnarfjordhur, Horgarsveit, Hrunamannahreppur, Hunathing Vestra, Hunabyggdh, Hvalfjardharsveit, Hveragerdhi, Isafjardharbaer, Kaldrananeshreppur, Kjosarhreppur, Kopavogur, Langanesbyggdh, Mosfellsbaer, Mulathing, Myrdalshreppur, Nordhurthing, Rangarthing Eystra, Rangarthing Ytra, Reykholahreppur, Reykjanesbaer, Reykjavik, Seltjarnarnes, Skaftarhreppur, Skagabyggdh, Skagafjordhur, Skeidha-og Gnupverjahreppur, Skorradalshreppur, Snaefellsbaer, Strandabyggdh, Stykkisholmur, Sudhavikurhreppur, Sudhurnesjabaer, Svalbardhsstrandarhreppur, Sveitarfelagidh Arborg, Sveitarfelagidh Hornafjordhur, Sveitarfelagidh Olfus, Sveitarfelagidh Skagastrond, Sveitarfelagidh Vogar, Talknafjardharhreppur, Thingeyjarsveit, Tjorneshreppur, Vestmannaeyjar, Vesturbyggdh, Vopnafjardharhreppur.
Independența: 1 decembrie 1918 (a devenit un stat suveran sub Coroana daneză); 17 iunie 1944 (din Danemarca; ziua de naștere a lui Jon SIGURDSSON, liderul mișcării de independență a Islandei din secolul al XIX-lea).
Ziua Națională: Ziua Independenței, 17 iunie (1944)
Constituția: mai multe anterioare; ultima ratificată la 16 iunie 1944, în vigoare la 17 iunie 1944 (la independență)
amendamente: propuse de Althingi; adoptarea necesită aprobarea Althingi și a următorului Althingi ales și confirmarea de către președintele republicii; amendamentele propuse la articolul 62 din constituție – conform căruia Biserica Evanghelică Luterană va fi biserica de stat a Islandei – necesită, de asemenea, adoptarea prin referendum; modificată de mai multe ori, ultima dată în 2013
Cetățenia:
cetățenie prin naștere: nu
cetățenie doar prin descendență: cel puțin unul dintre părinți trebuie să fie cetățean islandez.
dubla cetățenie recunoscută: da
condiția de rezidență pentru naturalizare: între 3 și 7 ani
Sistem juridic: sistem de drept civil influențat de modelul danez
Drept de vot: 18 ani, universal
Puterea executivă:
șef de stat: Președintele Gudni Thorlacius JOHANNESSON (de la 1 august 2016)
șef al guvernului: prim-ministru Katrin JAKOBSDOTTIR (din 30 noiembrie 2017)
cabinet: Cabinet numit de președinte la recomandarea prim-ministrului
alegeri/numiri: președinte ales direct prin vot popular cu majoritate simplă pentru un mandat de 4 ani (fără limită de mandate); ultimele alegeri au avut loc la 27 iunie 2020 (următoarele vor avea loc în 2024); în urma alegerilor legislative, liderul partidului majoritar sau al coaliției majoritare devine prim-ministru
rezultatele alegerilor:
2020: Gudni Thorlacius JOHANNESSON a fost reales președinte; procentaj de voturi – Gudni Thorlacius JOHANNESSON (independent) 92,2%, Gudmundur Franklin JONSSON (independent) 7,8%.
2016: Gudni Thorlacius JOHANNESSON ales președinte; Gudni Thorlacius JOHANNESSON (independent) 39,1%, Halla TOMASDOTTIR (independent) 27,9%, Andri Snær MAGNASON (Mișcarea pentru Democrație) 14,3%, David ODDSSON (independent) 13,7%, alții 5%.
Puterea legislativă:
Althingi sau Parlamentul unicameral (63 de locuri; membrii sunt aleși direct în circumscripții cu mai multe locuri, prin vot proporțional pe liste închise, conform metodei D’Hondt; mandatul membrilor este de 4 ani).
alegeri: ultimele au avut loc la 25 septembrie 2021 (următoarele vor avea loc în 2025)
rezultatele alegerilor: procente de voturi pe partide – IP 25,4%, PP 20,6%, LGM 12,7%, Partidul Popular 9,5%, Partidul Piraților 9,5%, SDA 9,5%, Partidul Reformator 7,9%, PC 4,8%; mandate pe partide – IP 16, PP 13, LGM 8, Partidul Popular 6, Partidul Piraților 6, SDA 6, Partidul Reformator 5, PC 3; componență – bărbați 33, femei 30; procente de femei 47,6%; procente de femei 47,6%.
Puterea juridică:
Curtea Supremă sau Haestirettur (formată din 9 judecători)
alegerea judecătorilor și durata mandatului: judecători propuși de comitetul de selecție al Ministerului de Interne și numiți de președinte; judecători numiți pe o perioadă nedeterminată
instanțe subordonate: Curtea de Apel sau Landsrettur; 8 instanțe districtuale; Tribunalul Muncii
Partide politice:
Partidul Centrist (Midflokkurinn) sau PC [Sigmundur David GUNNLAUGSSON]
Partidul Independenței (Sjalfstaedisflokkurinn) sau IP [Bjarni BENEDIKTSSON]
Mișcarea Stânga-Verde (Vinstrihreyfingin-graent frambod) sau LGM [Katrin JAKOBSDOTTIR]
Partidul Popular (Flokkur Folksins) [Inga SAELAND]
Partidul Piraților (Piratar) [Thorhildur Sunna AEVARSDOTTIR]
Partidul Progresist (Framsoknarflokkurinn) sau PP [Sigurdur Ingi JOHANNSSON]
Partidul Reformei (Vidreisn) [Thorgerdur Katrin GUNNARSDOTTIR]
Alianța Social-Democrată (Samfylkingin) sau SDA [Kristrun FROSTADOTTIR]
COMUNICAȚII
Emisii media: Televiziunea publică de stat (RUV) operează 21 de canale de televiziune la nivel național (RUV și RUV 2, deși RUV 2 este folosit mai rar); RUV emite la nivel național, fiecare gospodărie din Islanda trebuie să aibă RUV, deoarece este și rețeaua de difuzare de urgență; RUV operează, de asemenea, birouri de difuzare în nord (Akureyri) și est (Egilsstadir), dar toate operațiunile sunt efectuate de la sediul central al RUV din Reykjavik; există 3 posturi de televiziune private; Stod 2 (canalul 2) este deținut de Syn, în urma fuziunii dintre 365 Media și Vodafone, și are sediul central în Reykjavik; Syn operează, de asemenea, 4 canale de sport în cadrul Stod 2; N4 este singurul post de televiziune cu sediul central în afara Reykjavikului, în Akureyri, cu programe locale pentru nordul, sudul și estul Islandei; Hringbraut este cel mai nou post de televiziune și are sediul în Reykjavik; toate aceste posturi de televiziune au o penetrare la nivel național, deoarece 100% din gospodării au servicii multicanal prin intermediul conexiunilor digitale și/sau prin fibră optică.
Codul de internet al țării: .is
Utilizatori de internet: 370,000, 100% (estimare 2021)
ARMATA ȘI SECURITATE
Cheltuieli: N/A
Efectiv militar: nu există forțe militare regulate; poliția națională islandeză, cele nouă forțe de poliție regionale și paza de coastă islandeză se află în subordinea Ministerului Justiției (2023)
Notă: Islanda a fost una dintre primele 12 țări care au semnat Tratatul Atlanticului de Nord (cunoscut și sub numele de Tratatul de la Washington) în 1949; Islanda este singurul membru NATO care nu are o forță militară permanentă; apărarea Islandei rămâne un angajament al NATO, iar NATO menține o prezență de poliție aeriană în spațiul aerian islandez; Islanda participă la misiuni internaționale de menținere a păcii prin intermediul Unității islandeze de răspuns la crize (ICRU), cu personal civil.
Islanda cooperează cu armatele altor țări nordice prin intermediul cooperării nordice în domeniul apărării (NORDEFCO), formată din Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia și Suedia; domeniile de cooperare includ armamentul, educația, resursele umane, formarea și exercițiile, precum și operațiunile; NORDEFCO a fost înființată în 2009
în 1951, Islanda și SUA au încheiat un acord pentru a face aranjamente privind apărarea Islandei și pentru utilizarea instalațiilor din Islanda în acest scop; acordul, alături de apartenența la NATO, este unul dintre cei doi piloni ai politicii de securitate a Islandei; începând din 2007, Islanda a încheiat acorduri de cooperare cu Canada, Danemarca, Norvegia și Regatul Unit; de asemenea, are consultări regulate cu Germania și Franța în materie de securitate și apărare (2023)
Dispute transnationale: în 2019, Danemarca a semnat acorduri de delimitare a platoului continental cu Islanda și Norvegia pentru părți din platoul continental din bazinul Aegir, care se află la nord de Insulele Feroe
Refugiați și persoane dislocate în interiorul granițelor: 68 de apatrizi
