Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Anca Badea
Kaja Kallas, coordonatoarea politicii externe a Uniunii Europene, și-a declarat neîncrederea în autoritățile ruse, conform Euronews. Declarațiile acesteia vin în contextul unei propuneri americane pentru un armistițiu de 30 de zile în Ucraina, pe care președintele rus nu l-a acceptat încă. Vladimir Putin a cerut clarificarea anumitor ‘nuanțe’ ale unei posibile înțelegeri, motiv pentru care urmează să discute cu Donald Trump printr-un apel telefonic. Kaja Kallas a avertizat, în așteptarea apelului, că guvernul Rusiei nu-și dorește pacea în Ucraina și nu poate fi crezut în încercarea de a avansa un astfel de obiectiv. Potrivit acesteia, “Rusia va profita de această ocazie pentru a prezenta tot felul de cereri și vedem deja că cererile pe care le prezintă sunt, de fapt, obiective finale”. Astfel de cereri ale președintelui Rusiei includ stoparea ajutorului militar către Ucraina și demilitarizarea acesteia.
Liderii Italiei și Spaniei au declarat că nu ar fi pregătiți să sprijine planul UE de a majora ajutorul militar pentru Ucraina, potrivit Reuters. Miniștri de externe ale celor două state au precizat că guvernele acestora nu sunt pregătite să sprijine o propunere a Uniunii Europene de a investi până la 40 de miliarde de euro în ajutor militar pentru Ucraina în acest an, fiecare țară contribuind proporțional, în funcție de mărimea economiei. Oficialii UE au motivat propunerea spunând că sprijinul pentru Ucraina este vital pe fondul incertitudinii cu privire la sprijinul SUA în timpul administrației lui Donald Trump. Propunerea se bucură de sprijin puternic din partea țărilor din nordul și estul Europei, de la statele mai apropiate din punct de vedere geografic de Rusia. Însă miniștri din Italia și Spania, a treia și a patra economie ca mărime din UE, au declarat că este prea devreme pentru a adopta o poziție definitivă cu privire la propunere, așteptând evoluția discuțiilor pentru pace.
Guvernele Indiei și Noii Zeelande au reînceput negocierile pentru comerț liber, după un deceniu de la ultima încercare, relatează BBC. Primul ministru al Noii Zeelande, Christopher Luxon, și-a început turneul de cinci zile la Delhi, unde a purtat discuții cu primul ministru Narendra Modi. Cele două părți au convenit să înceapă prima rundă de negocieri luna viitoare. Comerțul bilateral între cele două țări este evaluat la aproximativ 2 miliarde de dolari. Potrivit lui Luxon, un acord cu India reprezintă o “prioritate cheie”, jucând un rol semnificativ în dublarea exporturilor din Noua Zeelandă, dar și în domenii precum apărarea, sportul și mediul. Apropierea de Noua Zeelandă este esențială și pentru interesele guvernului indian, deoarece aceștia și-au propus să combată influența Chinei în regiunea Oceanului Indian.
Organizația Mondială a Sănătății a declarat că opt state ar rămâne fără tratament pentru HIV în urma înghețării fondurilor USAID, relatează Reuters. Decizia administrației Trump de a opri ajutorul extern al SUA a afectat considerabil furnizarea de tratamente pentru HIV în Haiti, Kenya, Lesotho, Sudanul de Sud, Burkina Faso, Mali, Nigeria și Ucraina. Acestea ar putea epuiza rezervele de medicamente salvatoare de vieți în lunile următoare. Directorul general al OMS a declarat că întreruperile programelor pentru HIV ar putea anula 20 de ani de progres, ducând la peste 10 milioane de cazuri suplimentare de HIV și 3 milioane de decese conexe. Potrivit acestuia, Statele Unite au “responsabilitatea de a se asigura că retragerea finanțării directe se face într-un mod organizat și uman, care permite găsirea surselor alternative de finanțare”. Planurile SUA de a ieși din OMS, a cărei finanțări se baza pe ajutorul din partea SUA pentru o cincime din fonduri, au determinat, de asemenea, agenția să inițieze reduceri bugetare.
Procurorii lituanieni au învinovățit interferențele rusești pentru incendiul de la magazinul Ikea din urmă cu un an, conform The Guardian. Aceștia au acuzat serviciul rus de informații militare, GRU, că s-ar fi aflat în spatele atacului, numindu-l un “act de terorism”. Procuratura a declarat că cei doi suspecți, cetățeni ucraineni, sunt doar intermediari, iar organizatorii infracțiunii se află în Rusia și sunt conectați cu forțele militare de informații și securitate. Cei doi ar fi fost de acord să incendieze centre comerciale pentru o recompensă de 10.000 de euro. Ba mai mult, persoanele identificate, atât făptașii, cât și intermediarii, sunt responsabili și pentru acte similare comise în Polonia.
