Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Mihai Turcu
În Belgrad au avut loc proteste masive împotriva guvernului, publică Deutsche Welle. Acestea au fost declanșate în 2024 după prăbușirea acoperișului unei gări din Novi Sad, unde 15 persoane au murit, dar au crescut în intensitate în ultimele zile. Peste 100.000 de oameni, inclusiv studenți, fermieri și veterani, au cerut răspunderea autorităților pentru corupție și proasta gestionare a infrastructurii. Protestele au fost în mare parte pașnice, dar au existat incidente de violență, inclusiv agresarea unui manifestant. Un zgomot puternic a provocat panică în timpul unui moment de reculegere, iar unii opozanți au acuzat guvernul că ar fi folosit arme acustice, lucru negat de autorități. Guvernul a respins acuzațiile privind ascunderea documentelor legate de renovarea gării. Prim-ministrul și alți oficiali au demisionat, dar protestele au continuat, vizând și corupția, frauda electorală și controlul presei. Președintele Vučić a recunoscut amploarea nemulțumirii, dar a respins schimbări impuse de stradă, insistând pe soluții democratice.
Sute de groenlandezi au protestat în Nuuk împotriva planurilor președintelui american Donald Trump de a prelua controlul asupra insulei, explică Deutsche Welle. Manifestanții au purtat pancarte cu mesaje precum “Respectați suveranitatea Groenlandei” și “Nu suntem de vânzare”. Liderul partidului de centru-dreapta Demokraatit, Jens-Frederik Nielsen, și premierul în exercițiu, Mute B. Egede, au condus marșul către consulatul SUA din Nuuk. Totodată, Nielsen a declarat că autonomia și libertatea Groenlandei nu vor fi negociate. Egede a calificat abordarea președintelui american drept “complet inacceptabilă”. În ultimele luni, Trump și-a exprimat în repetate rânduri interesul de a prelua controlul asupra Groenlandei, considerând-o esențială pentru securitatea națională a SUA, având deja baze militare acolo. Cu toate acestea, liderii politici groenlandezi au respins ferm aceste planuri, subliniind că doar Groenlanda își poate decide viitorul prin canale diplomatice și că insula nu este de vânzare.
În Cuba au fost lăsate milioane de oameni fără electricitate timp de două nopți, publică Deutsche Welle. Conform agenției Associated Press, panele de curent au fost însoțite de întreruperi ale internetului și serviciilor telefonice. Președintele Miguel Diaz-Canel a declarat că autoritățile au încercat să restabilească stabilitatea rețelei, însă eforturile au eșuat sâmbătă, ceea ce a impus reluarea procesului de la zero. Operatorul rețelei electrice a anunțat că strategia de remediere a avariilor a constat în crearea unor „microsisteme” care să fie conectate treptat. De luni de zile, multe regiuni din afara capitalei Havana au fost afectate de pene de curent de până la 20 de ore pe zi. Experții au atribuit criza energetică penuriei de combustibil, infrastructurii învechite și sancțiunilor economice impuse Cubei. Criza a fost agravată de măsurile restrictive intensificate în timpul administrației Trump.
Un incendiu dintr-un club de noapte din orașul Kočani, Macedonia de Nord, a provocat moartea a 59 de persoane și rănirea altor 155, anunță Euronews. Focul a izbucnit în timpul unui concert, în jurul orei 2:30, și s-a extins rapid, determinând prăbușirea parțială a acoperișului. Autoritățile au indicat că artificiile utilizate în spectacol ar fi declanșat incendiul. Serviciile de urgență au intervenit din mai multe orașe pentru a controla focul și pentru a transporta victimele la spitale, inclusiv în capitala Skopje. Numeroși răniți au suferit arsuri severe, iar mai multe țări vecine au oferit sprijin medical. Ancheta a vizat licențierea clubului și măsurile de siguranță, iar un suspect a fost deja reținut. Oficialii au transmis condoleanțe familiilor afectate, iar lideri europeni au exprimat mesaje de solidaritate. Incendiul este considerat una dintre cele mai grave tragedii din Macedonia de Nord.
Un summit extins de cinci părți privind Cipru a avut loc la Geneva, fără a produce progrese semnificative, susține Euronews. La reuniune au participat reprezentanți ai comunităților greco-cipriotă și turco-cipriotă, alături de Turcia, Grecia, Regatul Unit și Uniunea Europeană. Ciprul a rămas divizat din 1974, când forțele turce au ocupat nordul insulei. Ulterior, Republica Turcă a Ciprului de Nord și-a declarat independența, însă doar Turcia a recunoscut-o. Comunitatea internațională sprijină reunificarea insulei. Autoritățile greco-cipriote au susținut o federație bi-zonală și bi-comunală conform rezoluțiilor ONU, în timp ce partea turco-cipriotă a cerut o soluție cu două state. Deși s-au discutat măsuri de consolidare a încrederii, precum deschiderea de noi puncte de trecere, părțile nu au ajuns la un acord clar. Președintele cipriot a prezentat un plan concret, iar liderul turco-cipriot a reafirmat importanța garanțiilor turce.
Președintele francez Emmanuel Macron a încercat să convingă statele UE să renunțe la achizițiile de echipamente militare americane în favoarea celor europene, declară Politico. Acesta a declarat că țările care cumpără sisteme Patriot ar trebui să ia în considerare SAMP/T, iar cele care achiziționează avioane F-35 să fie orientate spre Rafale. Declarațiile au fost făcute într-un context în care dependența statelor NATO europene de armament american a crescut. Olanda și Belgia și-au confirmat recent intenția de a achiziționa avioane F-35, în timp ce Portugalia a ezitat din cauza poziției SUA în cadrul NATO. Emmanuel Macron a cerut industriei franceze de apărare să reducă birocrația și costurile pentru a deveni mai competitivă. De asemenea, acesta a detaliat un posibil plan de trimitere a unor trupe europene în Ucraina pentru programe de instruire. A respins însă condițiile impuse de Vladimir Putin pentru un acord de încetare a focului, considerându-le inacceptabile.
Forțele aeriene americane au efectuat un nou val de atacuri aeriene asupra unor ținte din Yemen controlate de militanții houthi, relatează Politico. Operațiunea a vizat distrugerea bazelor teroriste, a liderilor și a apărării antiaeriene, având ca scop protejarea navelor și aeronavelor americane și restabilirea libertății de navigație. Militanții houthi, sprijiniți de Iran, au atacat de doi ani nave comerciale și militare în Marea Roșie, perturbând traficul maritim. Aceste lovituri au fost cele mai ample acțiuni militare externe ale administrației Trump și au fost lansate în contextul unei intensificări a atacurilor asupra liderilor Statului Islamic din Siria. Noile atacuri au avut loc după relaxarea restricțiilor impuse în mandatul anterior asupra comandanților militari. Aceștia au primit libertatea de a ordona lovituri fără aprobarea Casei Albe, iar oficiali anonimi au indicat că sunt planificate mai multe operațiuni similare în regiune.
Emmanuel Macron a declarat că Franța, Marea Britanie și alte state ar putea desfășura câteva mii de soldați în Ucraina fără a solicita permisiunea Rusiei, declară The Guardian. Într-un interviu acordat presei franceze, Emmanuel Macron a precizat că mai multe țări europene și non-europene și-au exprimat disponibilitatea de a participa la o astfel de desfășurare pentru a asigura un eventual acord de pace. Contingentele ar urma să fie amplasate în puncte strategice și să deruleze programe de instruire. Rusia s-a opus ferm acestei inițiative, însă Macron a subliniat că Ucraina, ca stat suveran, poate solicita forțe aliate pe teritoriul său. Premierul britanic Keir Starmer a organizat o reuniune virtuală cu lideri internaționali, reiterând necesitatea creșterii presiunii asupra Rusiei pentru a accepta un armistițiu. Macron a afirmat că Rusia nu pare interesată de pace și că escaladează conflictul pentru a obține avantaje înaintea negocierilor.
Jack Aaron, un candidat al Reform UK, a fost numit responsabil cu procesul de verificare a candidaților, explică The Guardian. Acțiunea a avut loc în ciuda comentariilor sale controversate despre lideri precum Hitler, Bashar al-Assad și Vladimir Putin. Anul trecut, Jack Aaron a afirmat că Hitler a fost „briliant” în a inspira oamenii, iar Assad este „gentil prin natură”. De asemenea, a justificat acțiunile lui Putin în Ucraina ca fiind „legitime”. Aceste declarații au stârnit critici ample și au dus la demiterea altor candidați ai Reform UK. Deși Aaron a afirmat că nu îl admiră pe Hitler și alți dictatori, susținând că observațiile sale erau dintr-o perspectivă psihologică, alegerea sa pentru acest rol a fost considerată un exemplu al lipsei de rigurozitate în procesul de verificare al partidului. Liderii Reform UK au promis o verificare mai riguroasă a candidaților în viitor.
Președintele Rusiei, Vladimir Putin, nu a acceptat încă propunerea de încetare a focului, mediată de Statele Unite, în conflictul cu Ucraina, publică Al Jazeera. Deși președintele Ucrainei, Volodymyr Zelenskyy, a acceptat planul de 30 de zile, Putin a exprimat rezerve, indicând că există „întrebări serioase” care trebuie rezolvate înainte de a se angaja. Propunerea a fost discutată recent în cadrul unui summit SUA-Rusia în Arabia Saudită. În același timp, Statele Unite au continuat să facă presiuni pentru implementarea acordului, dar Moscova nu a fost de acord cu termenii. Zelenskyy a acuzat Rusia că vrea să îmbunătățească pozițiile pe câmpul de luptă înainte de a accepta un armistițiu. În ciuda declarațiilor de principiu ale lui Putin, acesta a subliniat că propunerea ar favoriza Ucraina, nu Rusia.
