Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Mihai Turcu și Luca Coșa
Banca Mondială a aprobat un plan de finanțare pentru Pakistan în valoare de 20 de miliarde de dolari, anunță Deutsche Welle. Aceste fonduri urmează să fie investite în sectoare precum nutriția, educația și energiile regenerabile pe o perioadă de 10 ani, având scopul de a stimula creșterea sectorului privat și de a consolida reziliența climatică începând din 2026. Economia Pakistanului, afectată de criza economică, inundațiile catastrofale din 2022 și instabilitatea politică, se află sub un program de salvare al FMI de 7 miliarde de dolari. Conform Băncii Mondiale, planul numit „Country Partnership Framework” urmărea atragerea investițiilor private în sectoare critice, inclusiv energie, apă, agricultură și infrastructura digitală.
Prim-ministrul Shehbaz Sharif a salutat inițiativa, considerând-o o oportunitate pentru dezvoltare durabilă. Totuși, criza politică provocată de arestarea fostului prim-ministru Imran Khan și protestele violente ale susținătorilor săi au reprezentat un obstacol major pentru atragerea investițiilor străine.
Daniel Chapo a depus jurământul de președinte al Mozambicului în contextul unei crize postelectorale, publică Deutsche Welle. Rezultatele alegerilor din 9 octombrie 2024 au fost contestate de observatori internaționali, care au semnalat nereguli semnificative, inclusiv modificarea nejustificată a rezultatelor. Platforma DECIDE a raportat peste 300 de decese în urma violențelor asociate protestelor. Liderul opoziției, Venancio Mondlane, întors din exil cu puțin timp înainte de ceremonie, a promis să „paralizeze” țara și să organizeze proteste zilnice împotriva regimului Chapo, pe care l-a acuzat că refuză pacea. El a raportat că echipa sa a fost atacată cu focuri de armă în timpul manifestațiilor. În ciuda apelurilor pentru nerecunoașterea mandatului său, lideri precum Cyril Ramaphosa din Africa de Sud și Umaro Sissoco Embaló din Guineea-Bissau au participat la inaugurare. Chapo a îndemnat la unitate, declarând că națiunea trebuie să colaboreze pentru pace și dezvoltare.
Președintele Bulgariei a desemnat partidul de centru-dreapta GERB să formeze un guvern, declară Euronews. După alegerile din 27 octombrie 2024, care au condus la un parlament profund divizat, GERB a câștigat 69 de locuri din totalul de 240, fiind cel mai mare partid, dar fără o majoritate. Premierul desemnat, Rosen Zhelyazkov, fost președinte al parlamentului și avocat, a propus un guvern minoritar de coaliție și a solicitat aprobarea parlamentului. Noul cabinet propus include membri din Partidul Socialist pro-Rusia și grupul populist „Există un astfel de popor”, având sprijinul a 107 parlamentari. În plus, partidul etnic turc „Democrație, Drepturi și Libertăți”, cu 19 membri, a promis sprijin la votul de încredere. Zhelyazkov a declarat că guvernul său se va concentra pe utilizarea fondurilor UE pentru consolidarea instituțiilor și îmbunătățirea guvernării. Bulgaria, membră a UE și candidată pentru zona euro, s-a confruntat recent cu o perioada de instabilitate politică.
Guvernul britanic a amânat semnarea unui acord pentru retrocedarea Insulelor Chagos către Mauritius, susține The Guardian. Negocierile vor fi reluate după ce noua administrație condusă de Donald Trump va putea analiza detaliile. Discuțiile au fost influențate de preocupările legate de baza militară Diego Garcia, un punct strategic în Oceanul Indian, utilizată de SUA. Oficialii americani au exprimat îngrijorări privind impactul acordului asupra intereselor lor, în special în contextul influenței Chinei în regiune. Laburiștii, care au negociat inițial acordul, au argumentat că tratatul este necesar pentru a asigura funcționarea continuă a bazei, în ciuda criticilor din partea conservatorilor, care consideră termenii dezavantajoși. Mauritius a solicitat concesii suplimentare, trimițând o delegație la Londra pentru negocieri. Guvernul britanic a propus închirierea bazei pentru 99 de ani, la un cost anual de 90 de milioane de lire sterline. Deși administrația Trump a exprimat rezerve, Joe Biden s-a declarat favorabil. Disputa a reflectat tensiuni între prioritățile strategice și suveranitatea teritorială.
Premierul Ungariei, Viktor Orbán, a anunțat că nu va participa la instituirea în funcție a președintelui ales al SUA, Donald Trump, informează Euronews. Declarația a fost făcuta de secretarul său de presă. Deși a fost invitat, alături de alți lideri de dreapta precum Javier Milei și Giorgia Meloni, Orbán a ales să susțină o prezentare la Budapesta despre președinția recentă a Ungariei în cadrul Uniunii Europene. În ciuda sprijinului său de lungă durată pentru Trump, inclusiv o întâlnire în 2019 la Casa Albă, Orbán a preferat să rămână în țară. În trecut, el a lăudat public politicile lui Trump și a susținut că acesta ar putea pune capăt războiului din Ucraina. După alegerile prezidențiale din SUA, Orbán și-a exprimat încântarea cu privire la victoria lui Trump, înainte de finalizarea numărătorii voturilor. Decizia lui Trump de a invita lideri străini la ceremonie a rupt tradiția americană, aceștia nefiind de obicei prezenți la astfel de evenimente.
Membrii guvernului german au aprobat un plan care permite armatei să doboare dronele suspecte, informează Deutsche Welle. Reprezentanții Ministerului de Interne au anunțat că această măsură va fi aplicată doar ca ultimă soluție în cazul dronelor care zboară ilegal. Decizia a venit pe fondul unui număr tot mai mare de drone neidentificate deasupra unor locații strategice. Ministra de Interne, Nancy Faeser, a subliniat că dronele pot reprezenta o amenințare semnificativă pentru infrastructura critică, având în vedere utilizarea lor frecventă pentru spionaj și sabotaj, mai ales din momentul începerii războiului din Ucraina. Recent, autoritățile din Bavaria au confirmat prezența a până la 10 drone suspecte deasupra bazei aeriene Manching, o locație importantă unde sunt dezvoltate avioane Eurofighter.
Autoritățile rusești au eliberat 25 de prizonieri ucraineni, printre care se numără apărătorii orașului Mariupol, susține Politico. Reprezentanții ucraineni și cei ruși au convenit asupra unui schimb sistematic de prizonieri în 2025. Președintele Volodimir Zelenski a declarat că printre cei eliberați se află atât militari, cât și civili. Acesta a mulțumit atât echipei care se ocupă de identificarea și eliberarea prizonierilor cât și autorităților Emiratelor Arabe Unite pentru sprijinul acordat. Reprezentanții Ministerului de Interne din Rusia au confirmat și eliberarea a 25 de soldați ruși, care vor primi îngrijiri în Belarus. În ianuarie, ombudsmanul ucrainean Dmitro Lubinets a anunțat un acord preliminar cu reprezentanții Rusiei pentru schimburi sistematice de prizonieri în 2025, prioritar pentru cei grav răniți și bolnavi.
Premierul Poloniei, Donald Tusk, a acuzat autoritățile rusești că plănuiesc acte de sabotaj împotriva liniilor aeriene, declară Associated Press. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă la Varșovia, alături de președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Tusk nu a oferit detalii, dar a confirmat temerile privind planurile Rusiei de sabotaj global, în special asupra aviației. Oficialii occidentali suspectează implicarea serviciilor rusești în plasarea de dispozitive incendiare în pachete destinate avioanelor de marfă, incidente raportate anterior în Germania și Anglia. Reprezentanții Kremlinului au respins acuzațiile, descriindu-le drept nefondate. De asemenea, guvernul polonez consideră acțiunile Rusiei parte dintr-un război hibrid, menit să creeze haos în Uniunea Europeană, pe fondul sprijinului oferit Ucrainei în conflictul cu Rusia.
Reprezentanții partidelor irlandeze și-au asumat creșterea investițiilor după semnarea acordului de coaliție, susține Reuters. Partidele irlandeze Fine Gael și Fianna Fail au încheiat un acord de coaliție cu sprijinul unor parlamentari independenți, care asigură revenirea lui Micheal Martin în funcția de prim-ministru. Noua coaliție a promis investiții sporite în sectorul public, reducerea taxelor și îmbunătățirea infrastructurii. Programul formulat de reprezentanții guvernului include creșterea pensiilor, subvenții pentru cumpărătorii de locuințe, reducerea costurilor pentru îngrijirea copiilor și scăderea ratei TVA pentru alimente. Martin, care a mai fost prim-ministru între 2020 și 2022, va prelua funcția pe 22 ianuarie, urmând să o cedeze în 2027 lui Simon Harris.
Autoritățile suedeze au propus retragerea cetățeniei pentru persoanele ce fac amenințări la adresa statului, titrează BBC. Reprezentanții partidelor politice suedeze au convenit asupra unui plan prin care cetățenii cu dublă cetățenie care comit infracțiuni ce amenință securitatea națională să își piardă cetățenia. Propunerea vizează, de asemenea, persoanele care au obținut cetățenia prin mită sau informații false. Ministrul Justiției, Gunnar Strommer, a explicat că măsurile sunt necesare pentru a combate extremismul, crimele organizate și actorii statali ostili. În ciuda sprijinului guvernului minoritar și al Democraților Suedezi, opoziția se opune extinderii măsurii la liderii de bande criminale. Alte modificări includ prelungirea perioadei de rezidență la 8 ani pentru obținerea cetățeniei și introducerea testelor de limbă și cunoștințe generale.
