Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Miruna Constantinescu și Luca Coșa
Demisia lui Emmanuel Bonne a provocat o lovitură pentru diplomația Franței și pentru președintele Macron, conform Politico. Consilierul diplomatic principal, Emmanuel Bonne, al președintelui francez Emmanuel Macron, a anunțat că își dă demisia, stârnind neliniște în cercul apropiat al președintelui. Bonne a fost o figură cheie în politica externă a Franței, iar decizia sa a venit după o rivalitate intensificată cu șeful de stat major al președintelui, generalul Fabien Mandon, tensiunile dintre cei doi ajungând la apogeu înainte de o călătorie planificată în Marea Britanie. Demisia sa a survenit într-un moment de instabilitate globală, cu Donald Trump pregătindu-se să preia funcția de președinte al SUA. De asemenea, fostul diplomat francez a descris plecarea lui Bonne ca un „dezastru” pentru Franța, în timp ce oficialii de la Elysee au subliniat că decizia sa de a pleca va fi respectată atunci când va considera necesar
Președintele Joe Biden a lansat un apel către Congres să „intensifice” finanțarea pentru ajutorul în caz de dezastru în California, în urma incendiilor devastatoare, potrivit The Guardian. Deși președintele Camerei Reprezentanților, Mike Johnson, a sugerat că ar trebui să existe condiții stricte pentru ajutorul în caz de dezastru destinat statului, Biden a subliniat necesitatea ca Congresul să se implice mai activ, pentru a sprijini reconstrucția regiunii. În cadrul unei sesiuni de informare cu oficiali federali la Casa Albă, Biden a precizat că guvernul federal va acoperi majoritatea costurilor pentru combaterea incendiilor, cel puțin pentru următoarele 180 de zile. Cu toate acestea, președintele a insistat că pentru reconstrucția orașului Los Angeles și pentru costurile suplimentare, Congresul va trebui să aloce fonduri suplimentare. Estimările inițiale sugerează că pagubele produse de incendii ar putea depăși 250 de miliarde de dolari, devenind astfel unul dintre cele mai costisitoare dezastre din istoria SUA
Prim-ministrul Spaniei, Pedro Sánchez, a declarat că plănuiește să implementeze un impozit de 100% pentru locuințele cumpărate de rezidenți din afara UE, relatează BBC. Sánchez a subliniat că măsura este esențială pentru a asigura accesibilitatea locuințelor și pentru a preveni divizarea societății între proprietarii bogați și chiriașii săraci, în contextul creșterii prețurilor și a penuriei de locuințe din Spania. Potrivit acestuia, rezidenții din afara UE, inclusiv cei din Regatul Unit, au achiziționat 27.000 de locuințe în 2023 „nu pentru a locui în ele, ci pentru a face bani din ele”. Sánchez a menționat că taxele suplimentare vor fi implementate pentru a reglementa mai strict achizițiile imobiliare de către nerezidenți și pentru a asigura că acestea nu vor contribui la exacerbarea crizei locuințelor. Cu toate acestea, prim-ministrul nu a oferit detalii precise cu privire la modul în care va funcționa acest impozit. Mai mult, Sánchez a subliniat că măsura face parte dintr-un pachet mai larg de 12 prevederi destinate accesibilității la locuințele din Spania.
Foștii utilizatori ai aplicației Tiktok au migrat către aplicația chineză de social media, RedNote, confirmă CNN. Aplicația Xiaohongshu, cunoscută și sub numele de RedNote, a urcat rapid pe prima poziție în App Store-ul Apple din Statele Unite, devenind tot mai populară printre utilizatorii de TikTok. Xiaohongshu, o platformă majoră de social media din China, fondată în 2013, cu aproximativ 300 de milioane de utilizatori activi, era adesea descrisă ca o variantă chineză a Instagramului, având un conținut care viza călătoriile, machiajul și moda. RedNote îmbină caracteristicile unei platforme de socializare vizuală cu posibilități de comerț online și recomandări de produse. Deși platforma a dominat piața chineză, abia acum a început să capete vizibilitate internațională. Creșterea internațională a Xiaohongshu a coincis cu o perioadă în care TikTok este aflat sub o presiune tot mai mare în SUA.
Ministrul sănătății din Sierra Leone, Austin Demby, a declarat oficial stare de urgență din cauza unui focar de mpox, afirmă Al Jazeera. „Confirmarea a două cazuri de mpox a dus la măsuri imediate conform Legii sănătății publice”, a declarat Demby, anunțând starea de urgență în numele guvernului din Sierra Leone. Primul caz de mpox a fost raportat săptămâna trecută, iar al doilea a fost confirmat după ce un bărbat de 21 de ani a început să prezinte simptome pe 6 ianuarie. Potrivit Agenției Naționale de Sănătate Publică, niciunul dintre pacienți nu a avut contacte recente cu animale infectate sau cu alte persoane bolnave. În ciuda acestui context îngrijorător, Ministerul Sănătății și Igienizării din Sierra Leone a asigurat populația că ambii pacienți primesc tratament la un spital din Freetown, iar sistemul medical este pregătit să răspundă eficient, având experiență în gestionarea altor epidemii, precum cele de Ebola și COVID-19.
Noul premier francez, François Bayrou, și-a asumat evitarea unei noi moțiuni de cenzură, conform Euronews. Acesta a prezentat planurile guvernului său, încercând să obțină sprijin pentru bugetul pe 2025. Bayrou a propus renegocierea reformei pensiilor din 2023, oferind sindicatelor trei luni pentru a găsi un compromis, sperând astfel să atragă susținerea clasei politice de stânga. În lipsa unui acord, reforma actuală va rămâne în vigoare. Partidul Socialist și extrema dreaptă sunt decisive pentru supraviețuirea guvernului. Partidele Franța Nesupusă și Partidul Verde au anunțat deja sprijin pentru moțiunea de cenzură, ce va fi votată joi. Bayrou a promis reducerea deficitului public la 5,4% din PIB până în 2025. Liderul extremei drepte, Jordan Bardella, l-a criticat pe Bayrou pentru „lipsa de ambiție”, dar partidul său nu a decis dacă va vota pentru demiterea guvernului.
Oficialii NATO au lansat programul „Baltic Sentry” cu scopul de a proteja cablurile din Marea Baltică, informează Politico. Secretarul general, Mark Rutte, a anunțat că NATO își intensifică măsurile pentru detectarea și prevenirea atacurilor asupra cablurilor submarine de energie și telecomunicații din Marea Baltică. Programul „Baltic Sentry” va implica utilizarea de fregate, avioane de patrulare maritimă și o flotă de drone navale. Liderii NATO s-au reunit la Helsinki, în contextul unor incidente de sabotaj care au vizat infrastructura critică din regiune, fiind suspectată implicarea Rusiei. Rutte a subliniat că răspunsul NATO include consolidarea supravegherii și integrarea eforturilor naționale ale statelor membre pentru detectarea amenințărilor. De asemenea, acțiuni de aplicare a legii, precum inspecțiile navelor suspecte, vor fi intensificate.
Autoritățile organizației Interpol au declarat că au arestat 200 de persoane în urma unei operațiuni ce viza minele ilegale din Africa de Vest, susține Associated Press. Aceștia au anunțat arestarea a 200 de persoane în cadrul unei operațiuni împotriva mineritului ilegal de aur în Burkina Faso, Gambia, Guineea și Senegal. Autoritățile au confiscat substanțe toxice precum mercurul și cianura, explozibili și droguri, descoperind rețele extinse ce au provocat daune ecologice și riscuri grave pentru sănătate. Operațiunea, numită „Sanu”, desfășurată între iulie și octombrie 2024, a inclus și acțiuni împotriva extracției ilegale de nisip în Gambia, unde s-au efectuat șapte arestări și s-au confiscat echipamente de minerit.
Armata Nord-Coreeană a lansat rachete de test către Marea Japoniei, titrează Deutsche Welle. Autoritățile sud-coreene au detectat lansarea mai multor rachete balistice cu rază scurtă de acțiune de către armata Coreei de Nord, îndreptate către Marea Japoniei. Rachetele au fost lansate dintr-o regiune din nordul țării și au parcurs aproximativ 250 km înainte de a lovi ținta, conform Șefilor de Stat Major din Coreea de Sud (JCS). Reprezentanții din Seul au condamnat lansarea drept „o provocare clară” ce amenință pacea în Peninsula Coreeană și a transmis informațiile aliaților săi, SUA și Japonia. Președintele interimar al Coreei de Sud, Choi Sang-mok, a declarat că va răspunde ferm, subliniind că acest test încalcă rezoluțiile Consiliului de Securitate al ONU.
Autoritățile din Kiev au declarat că armata ucraineană a lansat cel mai amplu atac al războiului, conform BBC. Forțele ucrainene au lansat mai multe atacuri asupra unor ținte din Rusia, descriindu-le drept cele mai ample de la începutul războiului. Au fost lovite depozite de muniție, rafinării și fabrici de produse chimice în regiuni aflate chiar și la 1.100 km de graniță, inclusiv Bryansk, Saratov și Tula. Autoritățile ruse au declarat că au doborât rachete Atacms și Storm Shadow, în timp ce unele regiuni au închis aeroporturi și școli din cauza atacurilor. În Saratov, dronele au lovit două fabrici industriale, iar în Tula, 16 drone au fost interceptate. Pe fondul atacurilor, Ucraina a recunoscut o lipsă acută de infanterie, transferând mii de soldați din alte ramuri ale armatei către linia frontului.
