Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Luca Coșa și Miruna Constantinescu
Președintele francez Emmanuel Macron a pus presiune pe noul prim-ministru François Bayrou să prezinte o listă de miniștri până la sfârșitul zilei, conform Politico. Astfel, noul prim-ministru declarase luni că intenționa să își anunțe lista de miniștri până la sfârșitul săptămânii. Cu toate acestea, s-a grăbit să dea vina pe Macron pentru întârzierea în formarea guvernului, adăugând că va avea nevoie de prezența președintelui în țară pentru a numi miniștrii, făcând o referire subtilă la agenda internațională încărcată a acestuia. Macron, cunoscut pentru faptul că ia greu decizii, nu a apreciat comentariul lui Bayrou așa că l-a îndemnat să trimită lista de miniștri până marți seara. În plus, Macron va fi așteptat să călătorească în curând în teritoriul francez Mayotte din Oceanul Indian, afectat de ciclon, și să participe la o reuniune a Consiliului European la Bruxelles.
Generalul-locotenent Igor Kirillov a fost ucis într-o explozie declanșată de un dispozitiv amplasat pe un scuter electric în fața unei clădiri de apartamente, potrivit CNN. Ucraina a recunoscut implicarea în moartea generalului-locotenent Igor Kirillov, care conducea forțele ruse de protecție nucleară, biologică și chimică. Acesta a fost omorât la Moscova de o bombă detonată de la distanță, alături de asistentul său. Cu toate acestea, înainte de decesul său, Kirillov acuza în mod regulat Ucraina de utilizarea sau de intenția de a utiliza arme chimice, fără a furniza dovezi. Regatul Unit a impus sancțiuni împotriva lui Kirillov în octombrie, precizând că el a fost „un purtător de cuvânt important al Kremlinului pentru dezinformare”. Totodată, în luna noiembrie a acestui an, el a afirmat că unul dintre scopurile principale ale incursiunii Ucrainei a fost acela de a prelua centrala nucleară Kursk.
Fiica fostului președinte al Angolei, Isabel dos Santos, a criticat Marea Britanie pentru impunerea de sancțiuni împotriva sa, relatează BBC. Supranumită cândva „cea mai bogată femeie din Africa”, dos Santos a fost descrisă de guvernul britanic drept un „lider corupt” și a fost sancționată cu înghețarea activelor și interdicția de călătorie pentru că ar fi sustras averi din Angola. Astfel, ea a declarat pentru BBC Africa Daily podcast că a surprins-o decizia, deoarece nu a fost găsită vinovată de „nicio faptă de corupție în niciun tribunal din nicio țară”, considerând că guvernul angolez se află în spatele unei campanii menite să îi păteze imaginea. Totuși, ministrul britanic de externe, David Lammy, a anunțat sancționarea lui dos Santos ca parte a campaniei sale de combatere a „banilor murdari”, susținând că a „abuzat sistematic de pozițiile sale […], privând Angola de resurse și fonduri pentru dezvoltarea atât de necesară”.
Atacurile liderului conservator german, Friedrich Merz, au semnalat că următorul guvern ar putea fi la fel de discordant ca cel care a căzut recent, susține Politico. Merz, imediat ce a devenit noul cancelar al Germaniei, a criticat câteva persoane din guvern. În timp ce liderul conservator s-a aliniat majorității parlamentarilor în votul împotriva fostului cancelar, Olaf Scholz, acesta i-a învinuit pe șefii Partidului Social Democrat (SPD) și ai Partidului Verzilor că au umilit țara și că i-au provocat declinul economic. Merz i-a adresat lui Scholz: „Ai lăsat țara cu una dintre cele mai mari crize economice din istoria sa postbelică”, acuzându-l pe liderul SPD că „a făcut Germania de râs” în relațiile cu omologii săi europeni. În ciuda acestora, SPD și Verzii, ar putea fi viitorii parteneri ai lui Merz, sugerându-se astfel, ideea că următoarea coaliție ar putea fi la fel de controversată și incompatibilă din punct de vedere ideologic ca cea care tocmai a căzut.
Un oficial al Agenției ONU pentru Refugiați (UNHCR) a estimat că un milion de sirieni se vor întoarce în prima jumătate a anului 2025 înapoi în țară, anunță The Guardian. Directorul Regional pentru Orientul Mijlociu și Africa de Nord din cadrul UNHCR, Rema Jamous Imseis, a declarat: „sperăm să vedem undeva la un milion de sirieni revenind între ianuarie și iunie anul viitor, așa că am împărtășit acest plan cu donatorii, solicitându-le sprijinul”. În plus, Imseis a cerut țărilor să se abțină de la returnările forțate. Potrivit estimărilor ONU, cel puțin 374.000 de sirieni au fost strămutați din cauza luptelor care au dus la răsturnarea lui Bashar-al Assad, pe lângă milioanele de persoane care au rămas fără adăpost din cauza războiului civil de 13 ani din țară. De asemenea, Imseis a afirmat că mii de persoane s-au întors în Siria, majoritatea din Turcia, Liban și Iordania. Așadar, multe țări europene au comunicat că vor suspenda procesarea cererilor de azil din partea sirienilor.
Propunerea membrilor guvernului indian de a organiza alegeri simultane a eșuat în Camera Inferioară a Parlamentului, conform Associated Press. Ministrul Justiției, Arjun Ram Meghwal, a propus un nou set de legi prin care alegerile pentru adunările statale și pentru Parlamentul național s-ar fi desfășurat concomitent. Propunerea acestuia nu a fost aprobată, aceasta eșuând să atingă majoritatea parlamentară de două treimi, 269 de membri votând în favoare, iar 198 împotrivă. Autoritățile au declarat că această comasare a alegerilor ar influența o creștere economică și reducerea cheltuielilor de campanie, însă criticii consideră că noul sistem ar submina sistemul federal și ar avantaja partidele aflate la conducere. Meghwal a declarat că noul set de legi ar putea fi trimis la o comisie parlamentară pentru o analiză în detaliu. În cazul în care noua legislație ar fi aprobată, aceasta ar intra în vigoare în anul 2029, moment în care mandatul guvernului actual se termină.
Membri Senatului Filipinez au ratificat un nou pact de apărare cu Japonia, susține Al Jazeera. Reprezentanții celor două state asiatice au consolidat legăturile militare în urma creșterii influenței chineze din acea regiune. Tratatul permite armatelor statelor membre să mobilizeze trupe pe teritoriul celeilalte țări. Acest nou acord a reafirmat atât legăturile strategice dintre cele două state, cât și scopul comun de a contribui la pacea, securitatea și stabilitatea internațională. Prezent la semnarea tratatului a fost și ambasadorul nipon, Kazuya Endo, ce a declarat că acordul va fi esențial privind securitatea Indo-Pacifică. Tratatul a fost propus ca urmare confruntărilor dintre navele militare filipineze și chineze în zonele contestate din sudul Chinei. Acordul urmează a fi ratificat și de autoritățile japoneze.
Autoritățile din Venezuela au eliberat 533 de persoane care au fost arestate în urma protestelor împotriva alegerilor, conform Reuters. Mai mult de 2000 de persoane au fost arestate în urma protestelor ce au apărut după afișarea rezultatelor alegerilor prezidențiale din Iulie. Autoritățile electorale și membrii Curții Supreme din Venezuela au declarat că Nicolas Maduro a câștigat un al treilea mandat, însă nepublicarea rezultatelor detaliate, în ciuda presiunii internaționale, a stârnit controverse și frustrări la nivel național. Reprezentanții opoziției au prezentat un set de date ce confirmă un alt rezultat al procesului electoral. Procurorul general a declarat că 328 de prizonieri au fost eliberați recent, iar reprezentanții unei organizații non-guvernamentale au declarat pe o platforma de socializare că trei deținuți au decedat în închisoare.
Președintele Ghanei, John Mahama, și-a asumat inițierea unor reforme economice majore pentru soluționarea crizei, susține Deutsche Welle. Acesta a declarat că statul ghanez este expus riscului, evidențiind potențialele pericole ce pot apărea din cauza situației geopolitice instabile din regiune. Mahama a făcut referire la loviturile de stat din națiunile vecine, precum Burkina Faso, Niger și Mali. Liderul ghanez a propus schimbări ambițioase în industria de cacao, care a fost afectată de schimbările climatice, bolile arborilor și costurile administrative ridicate. El a propus eficientizarea producției și redirecționarea profiturilor către fermieri, un plan realizabil cu sprijinul financiar oferit de reprezentanții Fondului Monetar Internațional.
Autoritățile din Marea Britanie și Danemarca au promis „perturbarea și descurajarea” flotei de umbră rusești, conform Euronews. Reprezentanții celor două națiuni au declarat că vor lua măsuri de verificare a unei rețele petroliere vechi ce ar fi folosită de armata rusă pentru a finanța războiul din Ucraina. Autoritățile Uniunii Europene vor solicita documente de la navele suspecte, considerate a fi un risc atât la nivel economic, cât și de mediu. Prim- Ministrul Estoniei, Kristen Michal, a declarat că șase națiuni europene, printre care Marea Britanie, Danemarca, Suedia, Finlanda, Polonia și Estonia, vor solicita dovezi de asigurare navelor rusești. Echipajele navelor care se opun inspecției vor fi evaluate de către partenerii internaționali, a susținut Michal.
