Redactat de Matei Alexandru-Liviu-Cristian.
Ce sunt Schimbările Climatice?
Într-o perioadă marcată de tensiuni în toate domeniile la nivel global, o preocupare continuă să iasă în evidență prin constanța sa: schimbările climatice. Acestea au fost recunoscute oficial, la scară largă, la sfârșitul anilor ’80, odată cu înființarea Grupului Interguvernamental de Experți privind Schimbările Climatice (IPCC). De atunci, progresele în acest domeniu au fost consolidate prin adoptarea unor inițiative importante, cum ar fi Convenția Națiunilor Unite privind Schimbările Climatice (UNFCCC), Tratatul de la Paris din 2015 și Pactul Verde European din 2020.
Astfel, schimbările climatice sunt definite drept „o problemă de lungă durată ce afectează temperaturile și modelele meteorologice” și sunt cauzate în principal de „arderea combustibililor fosili, precum cărbunele, petrolul și gazul natural”. Acest proces contribuie semnificativ la acumularea gazelor cu efect de seră în atmosferă, intensificând încălzirea globală.
Dezvoltări și Schimbări Notabile Identificate de Experți
În 2024, fenomenele climatice extreme au ajuns într-un punct critic la nivel global. Media temperaturii, din ultimele 12 luni, a depășit pentru prima dată pragul de 1,5°C, peste nivelul erei preindustriale. Acesta a fost un semnal de alarmă major, cauzat de emisiile de gaze cu efect de seră. Alte cauze ale degradării mediului au fost fenomene naturale precum valurile de căldură, inundațiile devastatoare, incendiile de vegetație și temperaturile oceanice record.
Un exemplu concret îl reprezintă fazele meteorologice La Niña și El Niño, parte a oscilației sudice ENSO (un model climatic declanșat în Oceanul Pacific), care implică schimbări ale curenților de aer și ale temperaturilor apei. În cazul La Niña, temperatura medie a apelor oceanice din zona de est și centrală a Pacificului scade cu o medie de 1-3°C, iar în cazul El Niño crește cu aceleași valori. Aceste fenomene au un impact semnificativ asupra vremii extreme la nivel global, influențând presiunea atmosferică, precipitațiile, temperaturile și intensitatea furtunilor în diverse regiuni ale lumii. Degradarea mediului afectează stabilitatea acestui model climatic, reducând perioada de tranziție dintre cele două faze (și o a treia fază de “neutralitate”). Inițial, perioada de tranziție era considerată între trei și șapte ani, însă anul acesta, începutul schimbului dintre cele două faze este resimțită după o perioadă de doar șase luni. Aceste tranziții bruște sunt resimțite prin fenomene meteo extreme desfășurate în succesiune rapidă.
Unele evenimente critice semnalate global în 2024 au avut un impact profund economic și social. Incendiile devastatoare din Grecia și California au provocat pagube economice de miliarde de dolari, în timp ce inundațiile din Pakistan și Sudan au declanșat crize umanitare majore, afectând milioane de oameni. Costul economic cumulativ al dezastrelor climatice la nivel global continuă să crească, exercitând o presiune considerabilă asupra economiilor vulnerabile, mai ales în regiunile cele mai expuse riscurilor climatice.
Politica/Măsuri Adoptate
Uniunea Europeană a intensificat implementarea Pactului Verde European, punând un accent deosebit pe strategii menite să reducă emisiile de gaze cu efect de seră și să abordeze criza climatică globală. Prin planul REPowerEU, UE a continuat să implementeze politici menite să sprijine tranziția către un viitor mai sustenabil, inclusiv măsuri de reducere a emisiilor de metan și stimularea economiilor circulare. În acest context, Comisia Europeană a consolidat investițiile în soluții ecologice inovative, care vizează protejarea ecosistemelor și adaptarea la schimbările climatice, prin strategii de protecție a biodiversității și reducerea impactului poluării.
Conform reprezentanților Uniunii Europene, aceste măsuri se aliniază la obiectivele globale de limitare a încălzirii climatice sub pragul de 1,5°C, cu obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite și contribuie la construirea unui viitor durabil, mai rezilient și mai echitabil.
Când vine vorba de Statele Unite ale Americii, administrația Biden și-a menținut angajamentul în combaterea schimbărilor climatice, consolidând poziția țării ca lider global prin inițiative ambițioase și investiții semnificative. Implementarea intensificată a legislației Inflation Reduction Act (IRA) a produs rezultate tangibile în 2024, contribuind la extinderea proiectelor de energie regenerabilă. Acestea includ dezvoltarea infrastructurii pentru vehicule electrice și accelerarea tranziției de la combustibili fosili la surse de energie mai sustenabile.
La nivel internațional, Statele Unite au avut un rol esențial la COP29, susținând crearea unui fond global destinat pierderilor și daunelor cauzate de schimbările climatice. Acest fond vizează sprijinirea țărilor cele mai vulnerabile, oferind resurse financiare pentru adaptarea la criză și gestionarea impactului dezastrelor climatice. Această implicare reflectă un angajament ferm al administrației de a promova echitatea climatică și cooperarea globală în fața unei crize tot mai acute.
ANALIZA CRONOLOGICĂ
Ianuarie – Martie
Forumul Economic Mondial de la Davos, desfășurat între 15 și 19 ianuarie 2024, a marcat un punct esențial pentru discuțiile privind adaptarea la schimbările climatice. O sesiune specială a fost dedicată exclusiv acestui subiect, evidențiind importanța strategiilor de sustenabilitate economică în contextul crizelor climatice. Temele centrale au inclus investițiile în tehnologii verzi, consolidarea infrastructurilor reziliente și rolul parteneriatelor public-private în accelerarea tranziției energetice. Totodată, au fost discutate modalități de sprijin pentru regiunile cele mai afectate de fenomenele climatice extreme, precum inundațiile și seceta, accentul fiind pus pe cooperarea globală eficientă.
În februarie, un raport publicat de Organizația Meteorologică Mondială (OMM) a arătat că nivelurile globale de gaze cu efect de seră au atins un nou maxim, continuând tendința de creștere din anii anteriori. Acest lucru a fost însoțit de temperaturi globale record pentru această perioadă, amplificate de debutul fenomenului El Niño, care a intensificat valurile de căldură și precipitațiile anormale în diferite regiuni.
În luna martie, au fost raportate primele semne că anul 2024 este pe cale să devină cel mai cald an înregistrat vreodată, conform datelor furnizate de agențiile climatice internaționale. Totodată, activitățile pregătitoare pentru COP29, întâlnire programată la finalul acestui an, au început să prindă contur, cu discuții axate pe reducerea emisiilor, adaptarea la schimbările climatice și finanțarea pentru țările vulnerabile.
Aprilie – Iunie
Schimbările climatice au continuat să aibă un impact semnificativ asupra securității alimentare și mediului global. Astfel, în luna aprilie atenția a fost orientată asupra unui raport alarmant al Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), care a arătat că secetele severe și fluctuațiile extreme ale precipitațiilor au redus producția agricolă în regiunile Africii Subsahariene și Asiei de Sud. Aceste condiții climatice extreme au dus la o creștere semnificativă a prețurilor alimentelor de bază pe piețele internaționale, amplificând riscurile de insecuritate alimentară la nivel global.
Pe 22 aprilie 2024, de Ziua Pământului, au fost anunțate inițiative globale pentru combaterea schimbărilor climatice, concentrându-se pe soluții bazate pe natură. Un exemplu semnificativ a fost planul promovat de Alianța pentru Restaurarea Ecosistemelor, care a anunțat un plan ambițios de reîmpădurire a 100 de milioane de hectare de pădure până în 2030. Inițiativele vizează nu doar reducerea emisiilor de carbon, ci și protejarea biodiversității și refacerea ecosistemelor vulnerabile. Aceste acțiuni au fost susținute de guverne, organizații și companii, care s-au angajat să colaboreze pentru protejarea mediului în fața crizei climatice.
În iunie, incendii forestiere masive au izbucnit în Canada și Rusia, alimentate de temperaturi extreme și condiții uscate. În Canada, incendiile au afectat vaste regiuni, iar fumul dens a influențat calitatea aerului în Statele Unite, generând avertismente de sănătate publică. Tot în această lună, Summitul G7 din Apulia a abordat cu prioritate problema schimbărilor climatice, iar liderii celor mai mari economii mondiale au convenit să elimine subvențiile pentru combustibilii fosili până în 2030 și să accelereze investițiile în tehnologii de stocare a energiei regenerabile și în hidrogen verde.
Iulie – Septembrie
Pentru perioada iulie – septembrie 2024, schimbările climatice au continuat să provoace fenomene extreme la nivel global. Organizația Meteorologică Mondială (OMM) a confirmat că luna iulie 2024 a fost cea mai caldă lună iulie din istoria înregistrărilor climatice. Recordurile de temperatură au fost raportate în Europa, America de Nord și Asia, cu valuri de căldură extreme care au afectat milioane de oameni și au amplificat riscul de incendii forestiere. Regiunile din sudul Europei, inclusiv Spania și Italia, au raportat temperaturi care au depășit 48°C, conducând la numeroase situații de urgență și probleme de sănătate publică.
Un moment marcant al acestei perioade a fost regăsit în luna august, când Uraganul Debby a lovit coasta Floridei, fiind însoțit de ploi torențiale și vânturi puternice, provocând daune considerabile infrastructurii și anulând sute de zboruri. De asemenea, inundațiile severe din Pakistan și Thailanda au dus la pierderi umane și materiale, forțând milioane de oameni să își părăsească locuințele.
Astfel, luna septembrie a continuat să adâncească impactul fenomenelor climatice extreme, cu uragane majore în Atlantic și mobilizări internaționale pentru a aborda schimbările climatice și a reduce emisiile de gaze cu efect de seră. Unul dintre aceste fenomene masive a fost furtuna Boris, care a provocat daune semnificative în Europa Centrală și de Est. Printre statele grav afectate s-au numărat România, Polonia, Slovacia, Ungaria, Austria, Moldova și Cehia, unde au avut loc inundații severe, fermierii raportând că în urma evenimentului extrem au fost pierderi importante de culturi.
Octombrie – Noiembrie
Perioada aceasta a fost marcată de evaluări alarmante privind ritmul încălzirii globale. Un raport al IPCC a subliniat că fereastra de oportunitate pentru menținerea încălzirii globale sub pragul de 1,5°C se închide rapid, subliniind necesitatea unor reduceri imediate și masive ale emisiilor de gaze cu efect de seră. Acesta a fost un apel puternic pentru accelerarea tranziției energetice și pentru adaptarea globală la schimbările climatice.
În ceea ce privește conferințele internaționale, COP29 a avut loc în Baku, în perioada 11 – 22 noiembrie, unde s-au făcut progrese semnificative. Printre realizările importante, s-a semnat un acord în cadrul căruia țările dezvoltate s-au angajat să aloce până la 300 de miliarde de dolari începând din 2025 pentru a sprijini țările vulnerabile în fața crizei climatice. Fondurile au ca scop suportul pentru tranziția energetică și adaptarea la schimbările climatice. Totuși, este de menționat că discuțiile referitoare la eliminarea treptată a combustibililor fosili nu au progresat semnificativ din cauza opoziției țărilor mari producătoare de petrol și gaze.
În paralel, Spania a fost grav afectată de inundații devastatoare, în urma unor precipitații record. Ploile torențiale și vânturile au cauzat daune majore în regiunile din sudul și sud-vestul țării, iar autoritățile au fost nevoite să intervină rapid pentru a salva vieți și pentru a limita impactul asupra infrastructurii.
CONCLUZIE
În fața provocărilor tot mai intense generate de schimbările climatice, anul 2024 subliniază necesitatea unei acțiuni urgente și coordonate la nivel global. Fenomenele extreme, precum valurile de căldură, incendiile forestiere și inundațiile, au accentuat impactul devastator asupra economiilor și populațiilor vulnerabile, evidențiind importanța unui răspuns eficient și incluziv. Inițiativele globale și progresele în ceea ce privește energia regenerabilă reflectă pași promițători, dar insuficienți pentru a menține încălzirea globală sub pragul de 1,5°C (creștere a mediei temperaturilor pe durata unui an). COP29 a marcat totuși un progres semnificativ prin crearea de fonduri pentru țările vulnerabile, dar rămân provocări, inclusiv dependența continuă de combustibilii fosili.
În acest context, viitorul depinde de colaborarea internațională, inovarea tehnologică și integrarea principiilor de echitate în politici, pentru a asigura un viitor durabil pentru toate națiunile.
SURSE:
https://www.un.org/en/climatechange/what-is-climate-change
https://unfccc.int/sites/default/files/resource/Yearbook_GCA_2024.pdf
https://www.dw.com/en/climate-change-this-year-is-on-track-to-be-the-hottest-ever/a-70738752
https://www.dw.com/en/what-are-the-la-nina-and-el-nino-climate-phenomena/a-68772863
https://www.infoclima.ro/acasa/vara-lui-2024-recorduri-alarmante-fenomene-extreme
https://www.climatechangenews.com/2024/11/11/in-numbers-the-state-of-the-climate-in-2024/
https://hub.climate-governance.org/Article/davos24_headlines
https://wmo.int/publication-series/state-of-climate-2024-update-cop29
https://unfccc.int/about-us/reports/quarterly-updates/un-climate-change-quarterly-update-q1-2024
https://www.unep.org/news-and-stories/speech/turning-corner-environmental-crises-2024
https://www.climate.gov/news-features/understanding-climate/global-climate-summary-june-2024
https://www.climatecentral.org/report/global-heat-review-june-2024
https://www.climate.gov/news-features/understanding-climate/global-climate-report-february-2024
https://wmo.int/media/news/el-nino-weakens-impacts-continue
https://www.consilium.europa.eu/en/meetings/international-summit/2024/06/13-15/
https://www.fsinplatform.org/sites/default/files/resources/files/GRFC2024-full.pdf
https://www.ipsos.com/ro-ro/studiu-ipsos-de-ziua-pamantului-2024
https://wmo.int/media/news/july-sets-new-temperature-records
https://www.bbc.com/news/articles/cj4xxdknr94o
https://www.reuters.com/world/asia-pacific/rains-lash-india-pakistan-thousands-evacuated-2024-08-29/
https://www.euronews.com/tag/cop29
https://edition.cnn.com/2024/11/06/climate/warmest-year-on-record/index.html