Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Anca Badea și Mircea Andrei Macovei
Președintele Franței, Emmanuel Macron, l-a desemnat pe centristul François Bayrou drept prim-ministru, relatează Euractiv. Declarația oficială venită din partea purtătorilor de cuvânt ai oficiului prezidențial a precizat că „Președintele Republicii l-a numit pe domnul François Bayrou ca prim-ministru și l-a însărcinat cu formarea unui nou guvern.” Noul cap al guvernului l-a înlocuit pe Michel Barnier, care a demisionat în urma moțiunii de cenzură din 4 decembrie. Fost ministru al Justiției, dar și al Educației, actual lider al partidului Mișcarea Democratică, François Bayrou a fost recunoscut drept un susținător al președintelui Macron și a devenit astfel al patrulea prim-ministru al Franței din 2024.
Președintele Palestinei, Mahmoud Abbas, s-a întâlnit cu președintele Italiei, Sergio Mattarella, la Roma, titrează Euronews. Președintele italian și-a exprimat îngrijorarea în legătură cu situația din Cisiordania și Ierusalimul de Est, reiterând sprijinul său pentru o soluție duo-statală în rezolvarea conflictului. Președintele Mattarella a adăugat că „odată cu încetarea focului în Gaza, Autoritatea Națională Palestiniană va trebui să joace un rol central.”Această vizită are loc la o zi după cea efectuată de președintele Mahmoud Abbas la Vatican, unde s-a întâlnit cu Papa Francisc pentru a discuta situația umanitară palestiniană, dar și pentru a-l îndemna pe suveranul pontif săcontinue pledoaria pentru recunoașterea internațională a Statului Palestina.
Un om de afaceri chinez descris drept un „apropiat” al prințului Andrew a primit interdicție în Regatul Unit pe motive ce țin de securitatea națională, informează Politico. Bărbatul, în vârstă de 50 de ani, a pierdut recursul intentat împotriva guvernului britanic cu privire la decizia de a-i interzice accesul pe teritoriul Regatului Unit. Dovezile prezentate de procurori au evidențiat legăturile pe care omul de afaceri le avea cu ducele de York, printre care s-a numărat și o invitație la petrecerea organizată cu ocazia zilei de naștere din 2020 a membrului familiei regale. Din anumite scrisori trimise de Dominic Hampshire, înalt consilier al prințului Andrew, a reieșit faptul că cetățeanul chinez avea abilitatea de a acționa în numele acestuia în angajamente cu potențiali parteneri și investitori din China. În cadrul procesului s-au relatat legături pe care omul de afaceri le-ar avea cu o agenție chineză însărcinată cu strângerea de informații și dobândirea de influență asupra persoanelor externe importante.
Secretarul de stat al Statelor Unite ale Americi, Antony Blinken, s-a întâlnit cu ministrul de externe al Turciei, Hakan Fidan, la Ankara, notează Reuters. Discuțiile s-au bazat în principal pe împiedicarea renașterii ISIS în Siria, după căderea regimului lui Bashar al-Assad, punctând că „Țările noastre au colaborat intens și au contribuit mult de-a lungul a mulți ani pentru a asigura eliminarea califatului teritorial al ISIS, pentru a preveni reactivarea acestei amenințări, astfel, este imperativ să menținem aceste eforturi.” Pentru instituirea unei stabilități în zonă, discuțiile s-au concentrat și pe luptele dintre Forțele Democratice Siriene, grupare susținută de SUA și condusă de kurzi – principalul aliat american în lupta împotriva Statului Islamic, și rebelii susținuți de Turcia. Printre temele abordate în cadrul întâlnirii s-a numărat și importanța încetării focului în Gaza, precum și nevoia acceptării termenilor unui eventual armistițiu de către Hamas.
Cancelarul Austriei, Karl Nehammer, a declarat că statul austriac oferă suma de 1.000 de euro fiecărui imigrant sirian care se întoarce acasă, conform Reuters. Într-o postare pe platforma de socializare X, liderul austriac a scris:„Austria va sprijini sirienii care doresc să se întoarcă în țara natală cu un bonus de întoarcere de 1.000 de euro. Țara are acum nevoie de cetățenii săi pentru a putea fi reconstruită.” Sirienii au reprezentat cel mai mare grup de solicitanți de azil în Austria, iar în prezent guvernul austriac a suspendat procesarea acestor cereri și s-a arătat deschis deportărilor voluntare până la stabilizarea situației în Siria.
Protestele din Georgia, organizate de colegiul electoral, au continuat la aceeași intensitate în pragul alegerilor prezidențiale, potrivit Euronews. În așteptarea alegerilor prezidențiale din 14 decembrie, protestele anti-guvernamentale au continuat în capitala Tbilisi pentru a treia săptămână consecutiv. Protestatarii au solicitat organizarea unor noi alegeri parlamentare, fiind nemulțumiți de poziția recentă pe care guvernul a adoptat-o în privința negocierilor pentru aderarea la UE. Pentru prima dată, președintele georgian va fi ales de către un colegiu electoral și nu prin vot popular. Colegiul electoral este format în majoritate din oficiali loiali partidului de guvernare, Visul Georgian. Mikheil Kaverlashvili este singurul candiat pentru alegerile prezidențiale și este cunoscut pentru orientarea sa politică de extremă dreaptă.
Judecătorii instanței olandeze au respins o încercare de a opri exporturile de arme către Israel, conform Reuters. Judecătorii de la Haga au respins solicitarea înaintată de 10 ONG-uri pro-palestiniene de a opri exporturile de arme către Israel. Motivarea curții a subliniat faptul că statul are, totuși, marjă de manevră în stabilirea politicilor, iar judiciarul nu ar trebui să să intervină în mod pripit. Reclamanții au invocat numărul mare de victime civile ale războiului, în contextul în care statul olandez este parte a Convenției de Prevenire și Reprimare a Crimei de Genocid din 1948. Astfel, ONG-urile au citat o decizie a Curții Internaționale de Justiție prin care guvernul israelian a fost obligat să prevină actele de genocid din Fâșia Gaza.
Oficialii Moldovei au instituit starea de urgență în sectorul energetic din cauza riscului întreruperii gazelor rusești, relatează Euronews. Membrii Parlamentului Moldovei au votat în favoarea impunerii stării de urgență, din cauza posibilității ca guvernul rus să întrerupă furnizarea de gaze naturale către Moldova în această iarnă. Starea de urgență va începe pe 16 decembrie și va avea o durată de 60 de zile. Prim-ministrul moldovean, Dorin Recean, a declarat că statul se confruntă cu o situație excepțională, pe fondul șantajului guvernului rusesc care urmărește destabilizarea țării și care ar putea lăsa populația fără căldură și electricitate în mijlocul iernii. În acest context, ministrul energiei din România, Sebastian Burduja, a declarat că statul român dispune de resursele necesare pentru a sprijini Moldova, dacă situația o va cere.
Viitorul președinte american, Donald Trump, a declarat că promisiunea sa electorală de a reduce costurile coșului de consum ar fi greu de realizat, notează ABC News. După o campanie prezidențială de succes ce avea ca subiect central prețul coșului de consum și care promitea reducerea rapidă a costurilor suportate de familiile americane, cea mai recentă declarație a președintelui ales a sugerat că aceasta ar fi o sarcină ‘foarte grea’. Acesta a adăugat, totuși, că o astfel de reducere ar putea fi posibilă prin dezvoltarea producției de energie și rezolvarea problemelor lanțului de aprovizionare. Trump a mai declarat în trecut că a câștigat alegerile din cauza problemei imigranților și a economiei. Exit poll-urile după alegeri arătau că un factor major pentru care votanții s-au îndreptat către Trump a fost nemulțumirea cu privire la economie, în condițiile în care inflația a trecut de 9% în timpul administrației Biden-Harris.
