Material realizat de Turcu Mihai și Coșa Luca-Ștefan
Guvernul francez, condus de Michel Bernier, a fost demis în urma unei moțiuni de cenzură în Adunarea Națională, declară Euronews. Aceasta a fost prima astfel de situație din Franța de la 1962 până în prezent. Moțiunea a fost inițiată de coaliția de stânga NFP și sprijinită de partidul de extremă dreapta RN, după ce Barnier a utilizat Articolul 49.3 din Constituție pentru a adopta bugetul de securitate socială pentru 2025 fără un vot parlamentar. Președintele Emmanuel Macron urmează să numească un nou prim-ministru, dar nu are un termen limită pentru aceasta. Viitorul lider va trebui să câștige încrederea unui parlament fragmentat. Printre posibilii candidați se numără Sébastien Lecornu, François Bayrou și Lucie Castets. În absența unui acord parlamentar, bugetul ar putea fi adoptat printr-o ordonanță până la sfârșitul anului. Criza politică a afectat imaginea lui Emmanuel Macron, a cărui popularitate este în declin, și a generat presiuni economice, Franța fiind deja sub supravegherea UE Uniunii Europene din cauza deficitului său de 6% din PIB, peste limita permisă de 3%.
Comisia Europeană a propus reducerea personalului din ambasadele Uniunii Europene, susține Politico. Propunere a avut în vedere prioritizarea statelelor considerate de interes strategic. Această decizie, motivată de constrângeri bugetare severe și de creșterea costurilor, vizează reducerea personalului din peste 30 de țări din Africa, Asia și America Latină, inclusiv Brazilia. Conform documentului, scopul propunerii nu este de a închide niciuna dintre cele 145 de delegații, dar de a consolida un număr mai mare de diplomați în centre regionale. Planurile au făcut parte din proiectul Global Gateway, o inițiativă menită să contracareze influența chineză în domeniul comerțului și a infrastructurii globale. Criticii au considerat că reducerea prezenței diplomatice ar putea submina relațiile externe ale Uniunii Europene și ar crea un vid pe care alte puteri, precum Rusia sau China, l-ar putea exploata. Reforma ar putea duce, de asemenea, la pierderi de locuri de muncă pentru aproximativ 800 de angajați locali. Recomandările urmează să fie discutate în decembrie, iar deciziile finale vor fi luate de Kaja Kallas, noul șef al diplomației europene, și de Colegiul Comisarilor.
Partidul Popular European (PPE) a renunțat la eforturile de a slăbi noile reguli ale Uniunii Europene privind defrișările, confirmă Politico. Acest lucru a fost confirmat printr-o scrisoare adresată miniștrilor din statele membre. PPE, cel mai mare grup din Parlamentul European, propusese o categorie „fără risc” care ar fi permis produselor din anumite zone să fie exceptate de la verificările de trasabilitate, însă această inițiativă a fost contestată de mai multe state membre și considerată incompatibilă cu regulile Organizației Mondiale a Comerțului (WTO). Retragerea reprezintă un eșec major pentru PPE, care a încercat să promoveze modificări ale legislației ca parte a promisiunilor de campanie de reducere a birocrației. Totuși, Consiliul Uniunii Europene a respins modificările propuse, menținând planul inițial al Comisiei Europene. PPE a încercat să negocieze un compromis, propunând simplificarea cerințelor pentru țările cu practici sustenabile de gestionare forestieră.
Autoritățile americane au organizat un atac împotriva unei amenințări iminente în Siria, anunță Al Jazeera. Pat Ryder, purtător de cuvânt al Pentagonului, a declarat că trupele americane au răspuns unui atac al forțelor siriene în apropierea unei baze americane. Armata SUA a lovit sisteme de armament, inclusiv un tanc și lansatoare de rachete, ce reprezentau o amenințare clară și iminentă pentru trupele aflate în estul Siriei. Conflictele s-au intensificat în acea zonă, forțele guvernamentale conduse de președintele Bashar al-Assad fiind atacate de militanți din opoziție într-o confruntare în nord-vestul țării. Ryder a subliniat că atacul nu a fost legat de activitățile altor grupuri din acea regiune însă oficialii sirieni au acuzat statul american de sprijinirea forțelor democratice siriene (SDF), ce au preluat controlul satelor de sub autoritate guvernamentală de pe malul râului Eufrat. Oficialii americani și-au asumat susținerea SDF în conflictul împotriva grupării ISIS.
Cancelarul Olaf Scholz, a declarat că securitatea cibernetică și infrastructura statului german au fost amenințate de atacuri din partea adversarilor străini precum Rusia și China, conform Politico. Acesta a susținut că majoritatea amenințărilor severe sunt realizate de către Rusia, dar pericolul reprezentat de statul chinez nu trebuie ignorat. Autoritățile Statelor Unite ale Americii au raportat un atac cibernetic chinez asupra furnizorilor globali de telecomunicații. De asemenea, două cabluri submarine de fibră optică din Marea Baltică au fost avariate, stârnind suspiciuni de sabotaj. Într-un alt incident, echipajul unei nave rusești a deschis focul asupra unui elicopter Bundeswehr. Scholz a subliniat necesitatea unui efort considerabil pentru protejarea Germaniei și a cerut autorităților să investigheze aceste atacuri.
Autoritățile georgiene au arestat un lider al opoziției, în timp ce protestele în masă continuă, susține Associated Press. Forțele de ordine au perchezitionat birourile reprezentanților unui partid de opoziție și l-au arestat pe Nika Gvaramia, conducătorul acestuia, încercând să oprească valul de proteste împotriva deciziei guvernamentale de a suspenda aderarea la Uniunea Europeană. Autoritățile au organizat percheziții în numeroase alte grupuri de opoziție și organizații non-guvernamentale ce s-au opus deciziei. În ultimele zile, poliția a folosit tunuri de apă și gaze lacrimogene pentru a opri manifestanții. Premierul Irakli Kobakhidze a declarat că aceste intervenții nu au constituit acțiuni represive, ci măsuri de prevenție. Presedinta Georgiei, Salome Zourabichvili, a cerut aliaților occidentali ai țării să pună presiune asupra partidului aflat la putere, după valul de raiduri ale poliției asupra grupurilor de opoziție.
Ministrul de externe maghiar a avertizat că aderarea Ucrainei la NATO ar putea determina escaladarea conflictului, anunță Euronews. Ministrul Péter Szijjártó a declarat că, într-o întâlnire la Bruxelles, reprezentanții NATO nu au ajuns la un compromis privind aderarea Ucrainei. Susținător al președintelui rus Vladimir Putin, Szijjártó a afirmat că alăturarea Ucrainei ar echivala cu „inițierea celui de-al Treilea Război Mondial” și că nu ar îmbunătăți securitatea europeană, ci dimpotrivă, ar conduce la un conflict direct între Federația Rusă și NATO. În același timp, armata rusă a continuat să avanseze pe teritoriul ucrainean, iar liderii NATO au convenit să crească ajutorul militar acordat Ucrainei înainte de preluarea mandatului președintelui american Donald Trump. În timp ce liderii NATO au confirmat că statul ucrainean se află pe un drum „ireversibil” către aderare, secretarul general Mark Rutte a evitat să ofere un răspuns concret în această privință.
Directorul executiv al United Healthcare, Brian Thompson, a fost împușcat mortal în New York, susține Deutsche Welle. Thompson a fost împușcat în piept, în fața hotelului Hilton din Manhattan, înainte de o întâlnire cu investitorii. Autoritățile americane au confirmat că atacatorul, purtând o mască neagră, a fugit de la locul faptei. Primarul statului New York, Eric Adams, a sugerat faptul că atacul ar fi putut fi unul premeditat. Evenimentul organizat pentru întâlnirea cu investitorii a fost anulat. United Healthcare este cel mai mare furnizor de planuri Medicare Advantage din SUA. Oficialii din Minnesota au descris incidentul drept o pierdere tragică pentru comunitatea de afaceri iar autoritățile și-au asumat continuarea investigației.