Material realizat de Andrei Rus și Irina Dudu
Președintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, și liderul chinez Xi Jinping au convenit că utilizarea armelor nucleare trebuie să rămână o decizie exclusiv umană, nu bazată pe inteligență artificială, conform Reuters. Cei doi lideri au subliniat importanța dezvoltării prudente și responsabile a inteligenței artificiale în domeniul militar, în ciuda provocărilor aduse de modernizarea tehnologiilor. Aceasta este o primă inițiativă majoră între Statele Unite ale Americii și China privind două teme complexe: controlul armelor nucleare și utilizarea inteligenței artificiale. Totuși, nu este clar dacă acest acord va duce la discuții concrete sau măsuri suplimentare, mai ales în contextul modernizării arsenalului nuclear al Chinei și al reticenței sale de a se angaja în negocieri formale.
Președintele Joe Biden a aprobat utilizarea de către armata ucraineană a rachetelor americane ATACMS pentru a lovi ținte în interiorul Rusiei, relatează The Kyiv Independent. Decizia reprezintă o schimbare importantă în politica Statelor Unite ale Americii, după luni de ezitare privind escaladarea conflictului. Rachetele vor fi utilizate în principal pentru a distruge infrastructuri militare cheie ale Rusiei și Coreei de Nord. Deși nu se așteaptă o schimbare semnificativă a cursului războiului, această decizie urmărește să îmbunătățească capacitatea de apărare a Ucrainei și să transmită un mesaj de descurajare către Pyongyang.
Două dintre persoanele condamnate pentru atacurile homofobe asupra jurnaliștilor din 5 iulie 2021, în Tbilisi, au fost eliberate anticipat prin amnistie, conform Civil Georgia. Deși inițial au primit pedepse de cinci ani, instanțele georgiene au redus sentințele și au eliminat acuzațiile legate de violențe motivate de orientare sexuală. Decizia a atras critici dure din partea organizațiilor pentru drepturile omului, care consideră că acest lucru încurajează impunitatea grupurilor extremiste. Peste 50 de jurnaliști au fost răniți în acele atacuri, dar organizatorii violențelor rămân neidentificați și nepedepsiți.
Mohammad Afif, purtătorul de cuvânt al Hezbollah, a fost ucis într-un atac aerian israelian asupra unui imobil din centrul Beirutului, relatează Al Jazeera. Acest incident face parte dintr-o serie de acțiuni vizând liderii grupării, inclusiv pe plan politic și administrativ, nu doar militar. Atacul, care a rănit alte trei persoane, subliniază strategia Israelului de a reduce influența și capacitățile Hezbollah. Conflictul dintre Israel și Hezbollah a escaladat dramatic în ultimele luni, cu pierderi masive de vieți omenești în Liban, inclusiv civili și soldați libanezi, în urma atacurilor aeriene.
Finlanda găzduiește primul exercițiu major de artilerie al NATO de la aderarea sa la alianță, conform La Presse. Exercițiile „Dynamic Front 25” implică 3.600 de soldați din mai multe țări NATO, în condiții arctice, la doar 200 km de granița cu Rusia. Aceste manevre urmăresc să îmbunătățească interoperabilitatea și capacitatea aliaților de a opera în regiuni dificile. Exercițiul are loc pe fondul tensiunilor cu Rusia, care este acuzată de Finlanda că orchestrează crize ale migrației pentru a destabiliza regiunea. Zona de antrenament din Laponia, cea mai mare din Europa, oferă condiții ideale pentru testarea tacticilor și rezistenței în medii extreme.
În regiunea separatistă Abhazia, susţinută de Rusia, protestatarii au continuat să ocupe clădirea parlamentului, relatează Reuters. Aceștia au refuzat să o părăsească în ciuda cererii preşedintelui Aslan Bzhania, care a anunțat că va demisiona și va convoca alegeri anticipate o dată ce aceştia vor ieşi din parlament. Protestele au fost cauzate de un acord de investiții între Abhazia şi Moscova, iar protestatarii l-au acuzat pe Bzhania că și-a folosit relațiile cu Rusia în interes personal pentru a-și întări regimul. Oficialii din Rusia, care au recunoscut Abhazia ca stat independent în urma războiului din 2008 cu Georgia, au manifestat îngrijorare faţă de situația actuală și au sfătuit cetățenii să evite să călătorească în această regiune.
Autorităţile venezuelene au eliberat 225 de persoane din cele peste 2.400 arestate în timpul protestelor împotriva realegerii preşedintelui Nicolás Maduro, conform France 24. Dintre cei eliberați, 164 sunt minori. Membrii familiilor detinuţilor intenţionează să organizeze o manifestație în faţa biroului procurorului pentru a solicita eliberarea mai multor persoane. Eliberările au fost efectuate în urma unei revizuiri a cazurilor de către procurori, la scurt timp după ce Maduro a declarat că o “rectificare” este necesară pentru a corecta eventuale erori procedurale.Protestele au dus la moartea a cel puțin 28 de persoane și aproape 200 de răniți. Activiştii pentru drepturile omului au susținut că deținuții au fost supuşi abuzurilor și că le-a fost refuzată îngrijirea medicală și hrana adecvată. Protestele au scăzut în intensitate după ce Edmundo Gonzalez Urrutia, candidatul opoziției, a intrat în exil în Spania, iar doar câteva țări, inclusiv Rusia, au recunoscut victoria lui Maduro.
Preşedintele Ucrainei, Volodymyr Zelensky, a afirmat că războiul cu Rusia s-ar putea “încheia mai devreme” cu Donald Trump din nou la conducerea Statelor Unite ale Americii, potrivit BBC. Deși sprijinul american pentru Ucraina a scăzut, Trump a promis că va încerca să aducă pacea “într-o (singură) zi”. Zelensky a declarat că Ucraina va continua ofensiva în regiunea Kursk şi a refuzat opțiunea de a ceda teritorii, în timp ce o soluție diplomatică devine tot mai necesară. Relația dintre Zelensky şi Trump a fost complicată, Trump fiind pus sub acuzare în 2019 pentru presiuni asupra lui Zelensky în legătură cu familia lui Joe Biden. În ciuda tensiunilor, Zelensky consideră că o abordare diplomatică devine tot mai importantă, deși detaliile unei posibile soluții de pace rămân neclare.
Liderii din Senegal au organizat alegeri parlamentare pentru a determina dacă preşedintele Bassirou Diomaye Faye poate obține o majoritate legislativă, potrivit France24. Faye, ales în martie 2024 pe baza unei campanii anti-sistem, îşi propune să combată corupţia, să revizuiască permisele de pescuit pentru companiile străine și să asigure o parte mai mare din resursele naturale pentru populaţie. După alegerile prezidențiale, Faye a dizolvat parlamentul condus de opoziție, ceea ce a dus la organizarea acestor alegeri anticipate. El se confruntă cu coaliția de opoziție Takku Wallu, condusă de fostul preşedinte Macky Sall. Faye are nevoie de cel puțin 83 de locuri pentru a obţine majoritatea, iar analiştii sugerează că are şanse bune datorită popularității sale. Campania electorală a fost marcată de violenţe, inclusiv ciocniri între susţinătorii diferitelor partide și atacuri asupra sediului unei formațiuni de opoziție.