Home / A fost azi în lume / A fost 12 noiembrie în lume- La COP29, președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, a declarat că petrolul și gazele naturale sunt „un dar de la Dumnezeu” și a criticat „știrile false occidentale” despre emisiile țării, Guvernul slovac a propus o modificare a legislației referitoare la limbile oficiale ale statului, care ar restricționa utilizarea limbilor minorităților, inclusiv a limbii maghiare, în spațiile publice, Prim-ministrul Noii Zeelande, Christopher Luxon, a adresat în Parlament scuze oficiale, victimelor abuzurilor din instituțiile de protecție, după o anchetă care a dezvăluit unul dintre cele mai mari scandaluri de abuz din țară
Sursa foto: Politico

A fost 12 noiembrie în lume- La COP29, președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, a declarat că petrolul și gazele naturale sunt „un dar de la Dumnezeu” și a criticat „știrile false occidentale” despre emisiile țării, Guvernul slovac a propus o modificare a legislației referitoare la limbile oficiale ale statului, care ar restricționa utilizarea limbilor minorităților, inclusiv a limbii maghiare, în spațiile publice, Prim-ministrul Noii Zeelande, Christopher Luxon, a adresat în Parlament scuze oficiale, victimelor abuzurilor din instituțiile de protecție, după o anchetă care a dezvăluit unul dintre cele mai mari scandaluri de abuz din țară

La COP29, președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, a declarat că petrolul și gazele naturale sunt „un dar de la Dumnezeu” și a criticat „știrile false occidentale” despre emisiile țării, afirma BBC. Președintele a mai subliniat că Azerbaidjanul contribuie cu doar 0,1% la emisiile globale. În contrast, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a avertizat că intensificarea utilizării combustibililor fosili este „absurdă” și a subliniat necesitatea tranziției către energie curată. Premierul britanic Keir Starmer a anunțat un obiectiv ambițios de reducere a emisiilor cu 81% până în 2035, chemând alte țări să urmeze exemplul. Conferința a fost marcată de absența unor lideri importanți precum Joe Biden și Emmanuel Macron, dar și de discuții tensionate despre finanțarea măsurilor climatice, țările în curs de dezvoltare cerând fonduri de până la un trilion de dolari pentru a combate efectele schimbărilor climatice.

Prim-ministrul Noii Zeelande, Christopher Luxon, a adresat în Parlament scuze oficiale, victimelor abuzurilor din instituțiile de protecție, după o anchetă care a dezvăluit unul dintre cele mai mari scandaluri de abuz din țară, anunță BBC. Raportul, care a investigat abuzurile comise între 1950 și 2019, a arătat că 200.000 de copii și adulți vulnerabili au fost supuși unor abuzuri fizice, sexuale și psihologice în instituții de stat și de cult. Luxon a descris abuzurile drept „ sfâșietoare și greșite” și a recunoscut că „schimbarea cursului vieții multora” este o responsabilitate a guvernului. El a anunțat că guvernul va lucra pentru reforma sistemului de protecție și va lucra la un mecanism de despăgubire, detaliile fiind așteptate anul viitor. Deși scuzele au fost considerate un pas important, supraviețuitorii cer acțiuni concrete pentru justiție și despăgubiri, susținând că doar cuvintele nu sunt suficiente pentru a vindeca traumele suferite.

Darren Woods, CEO Exxon Mobil, a îndemnat administrația Trump să evite schimbările bruște de politici climatice și să respingă taxele de frontieră pe carbon, considerate inutile și complicate, menționează Politico. Într-un interviu de la COP29, Baku, el a subliniat necesitatea unor reglementări coerente bazate pe intensitatea emisiilor de carbon pentru reducerea gazelor cu efect de seră, considerând că aceste taxe complică inutil comerțul și reglementările. Woods a criticat polarizarea politicilor climatice, avertizând că schimbările frecvente afectează economia și progresul climatic.

Guvernul slovac propune o modificare a legislației referitoare la limbile oficiale ale statului, care ar restricționa utilizarea limbilor minorităților, inclusiv a limbii maghiare, în spațiile publice, conform Politico. Această modificare ar afecta folosirea limbilor minoritare în spații cum ar fi transportul în comun, oficiile poștale și meniurile restaurantelor, cu amenzi de până la 15.000 de euro pentru nerespectarea legii. Legea a fost criticată de partidele de opoziție și de Consiliul Europei, care o consideră o măsură naționalistă ce ar încălca drepturile minorității maghiare, care reprezintă aproximativ 8% din populația Slovaciei. Guvernul slovac susține că legea are scopul de a proteja limba slovacă. Ungaria urmărește îndeaproape evoluțiile, iar dacă legea va fi adoptată, relațiile bilaterale ar putea fi afectate.

 

 

 

 

Despre PoliticALL

Vezi și

De la visul european la Visul Georgian

Material realizat de Andrei Rus Context istoric Georgia este un stat situat în Munții Caucaz …