De la visul european la Visul Georgian

Articole relevante

A fost 12 noiembrie în lume- La COP29, președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, a declarat că petrolul și gazele naturale sunt „un dar de la Dumnezeu” și a criticat „știrile false occidentale” despre emisiile țării, Guvernul slovac a propus o modificare a legislației referitoare la limbile oficiale ale statului, care ar restricționa utilizarea limbilor minorităților, inclusiv a limbii maghiare, în spațiile publice, Prim-ministrul Noii Zeelande, Christopher Luxon, a adresat în Parlament scuze oficiale, victimelor abuzurilor din instituțiile de protecție, după o anchetă care a dezvăluit unul dintre cele mai mari scandaluri de abuz din țară

19 hours ago

A fost 11 noimebrie în lume – Premierul Spaniei, Pedro Sanchez, a anunțat un nou pachet de ajutor de 3,76 miliarde de euro pentru regiunile afectate de inundații, Prim-ministrul Japoniei, Shigeru Ishiba, a fost reales în parlament, deși coaliția sa a pierdut majoritatea în urma unor alegeri anticipate, Un tribunal italian a suspendat, pentru a doua oară, planul guvernului de a externaliza gestionarea migranților în Albania

2 days ago

Au fost 9 și 10 noiembrie în lume – Liderii din Qatar au anunţat că vor amâna medierea pentru un armistițiu în Gaza, Oficialii Coreei de Sud au raportat atacuri de bruiaj GPS orchestrate de Coreea de Nord, Autoritățile moldovene au găsit două drone rusești prăbușite în districtele Kaushan și Rishkan

3 days ago

Material realizat de Andrei Rus

Context istoric

Georgia este un stat situat în Munții Caucaz învecinându-se cu Rusia, Turcia, Armenia și Azerbaijan. Până să își obțină independența în 9 aprilie 1991, Georgia a fost o republică a Uniunii Sovietice, fiind una din cele mai înstărite și privilegiatedintre acestea. După prăbușirea Uniunii Sovietice și câștigarea independenței, statul georgian a avut de ales noul său drum, luând astfel decizia de a se apropia de Europa și de a se îndepărta de Rusia.

 

 

 

 

 

 

Cu toate că Georgia și-a obținut independența, există o dilemă teritorială care influențează politica regionlă până în prezent: Abkhazia și Oseția de Sud. Cele două regiuni separatiste au purtat mai multe lupte cu forțele georgiene, încheiate cu două acorduri de încetare a focului în 1992 (pentru războiul din Oseția de Sud) și 1994 (pentru războiul din Abkhazia). Pentru a asigura stabilitatea în cazul conflictului din Abkhazia, Comunitatea Statelor Indepedente a trimis forțe de menținere a păcii formate doar din militari ruși, în timp ce Organizația Națiunilor Unite a trimis o misiune de observare a respectării acordului de neagresiune (UNOMIG). În cazul conflictului din Oseția de Sud, Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) a monitorizat respectarea acordului de neagresiune, iar mai multe forțe de menținere a păcii compuse din trupe georgiene, rusești și trupe ale Oseției de Sud patrulau regiunea. În 2008 apare din nou problematica celor două regiuni, când forțele rusești au invadat Georgia. Sfârșitul războiului ruso-georgian este marcat de ocuparea celor două regiuni cu trupe rusești și recunoașterea independenței acestora de către Rusia. În ciuda faptului că statul rus a recunoscut independența Abkhaziei și Oseției de Sud, majoritatea statelor din comunitatea internațională nu le recunosc.

⁠Situația politică actuală

Scena politică din Georgia continuă să rămână divizată ulterior invaziei ruse din 2008. Cu toate acestea, Georgia și-a continuat traiectoria de integrare euro-atlantică sub conducerea coaliției Unitatea-Mișcarea Națională. Câțiva ani mai târziu, în 2012, se produce o schimbare majoră la nivelul conducerii statului: alegerile parlamentare sunt câștigate de partidul pro-rus Visul Georgian. În ciuda faptului că Visul Georgian a preluat puterea în 2012, au fost luate mai multe decizii care semnalau dorința Georgiei de accede pe calea europeană. În 2014, oficialii Georgiei au semnat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, care a intrat în vigoare în 2016. Prin acest acord se dorea stabilirea bazei pentru integrarea politică și economică în Uniunea Europeană. În 2016, Comisia Europeană a propus posibilitatea ca cetățenii Georgiei să poată călătorii în spațiul Schengen, decizie care a intrat în vigoare în 2017. Câțiva ani mai târziu, în 2023, Georgia primește statutul de țară candidată la Uniunea Europeană. Cu toate acestea, din 2014, sub conducerea Visului Georgian au început încet persecutări politice asupra opoziției, societății civile și a presei care critica partidul.

Cu toate că au existat mai mulți pași timizi de apropiere față de Uniunea Europeană, relațiile dintre Georgia și UE s-au înrăutățit în ultimul timp. La începutul lunii octombrie 2024, ambasadorul Uniunii Europene din Georgia, Pawel Herczynski, a declarat că Georgia ar putea suporta sancțiuni dacă se va îndepărta de democrație. Acesta adăugase faptul că Uniunea Europeană nu va accepta ca Georgia să devină un membru în cazul în care statul va deveni unul monopartid, fără opoziție politică. Distanțarea Georgiei de Uniunea Europeană a venit în contextul în care parlamentul georgian a adoptat legea “agentului străin”, prin care organizațiile care obțin mai mult de 20% din fonduri din afara Georgiei să fie înregistrate drept agenți de influență străină. Mai mult decât atât, Visul Georgian a declarat în august pe rețelele de socializare că în cazul în care va câștiga alegerile parlamentare din octombrie 2024 va interzice coaliția de opoziție pro-europeană Unitatea-Mișcarea Națională, declarând-o neconstituțională.

Alegerile și opoziția locală

Alegerile parlamentare au avut loc pe data de 26 octombrie 2024. Pentru aceste alegeri liderul partidului de la conducere, Visul Georgian, a declarat că și-a propus să obțină o majoritate constituțională de 113 locuri din 150 în parlament, ci nu doar o majoritate simplă. În cazul obținerii unei majorități constituționale partidul ar avea posibilitatea de a lua decizii pe cont propriu precum interzicerea partidelor de opoziție.

Opoziția locală este reprezentată de mai multe coaliții de partide pro-europene. Cu toate acestea, partidele de opoziție sunt deseori subminate de partidul de la conducere, prin atacuri și arestări. De exemplu, o parte din membrii principalului partid de opoziție sunt supuși unor investigații și procese politice. Cel mai notabil exemplu fiind liderul Unitatea-Mișcarea Națională, Mikhail Saakashvili, care și-a pierdut cetățenia georgiană în 2015, fiind dat în căutare de către autorități. Similar, fostul lider Nika Melia al aceluiași partid a fost condamnat pentru organizarea unor violențe în masă în timpul unui protest anti-guvern.

Partidele politice 

Scena politică din Georgia este marcată de prezența mai multor partide care își desfășoară activitatea în statul georgian. Orientarea acestor partide este destul de vastă, iar cele mai importante partide din țară sunt fie pro-occidentale, fie pro-ruse. Agenția Centrală de Informații (CIA) menționează în The World Factbook 15 partide partide care sunt implicate în politica Georgiei. Conform unui raport al fundației Friedrich-Ebert-Stiftung, care a analizat peisajul politic din stat, aceste partide politice se situează într-unul din cele patru blocuri ideologice: partide de stânga, partide conservatoare de stânga, partide de centru sau partide liberale de dreapta, excepție fiind două partide care nu se încadrează în nici una dintre aceste ideologii.

Un aspect important al politicii din Georgia este faptul că scena politică este foarte polarizată. În prezent există cinci partide majore care fie doresc să se apropie de Rusia, fie de statele europene: Visul Georgian (Georgian Dream), Unitatea-Mișcarea Națională (Unity-National Movement), Coaliția pentru Schimbare (Coalition for Change), Pentru Georgia (For Georgia), Georgia Puternică (Strong Georgia).

1. Visul Georgian (Georgian Dream)

Visul Georgian este un partid pro-rus condus de Bidzina Ivanishvili și se află la putere în Georgia din 2012, când a câștigat alegerile. Cu toate că unele dintre deciziile luate de către partid până în prezent au dus la o apropiere față de Uniunea Europeană, partidul a început treptat să persecuteze opoziția, societatea civilă și mass media critică la adresa partidului.

        2. Unitatea-Mișcarea Națională (Unity-National Movement)

Unitatea-Mișcarea Națională este principala coaliție de opoziție pro-europeană. Partidul a fost fondat în 2001 de către Mikheil Saakashvili și s-a ridicat la putere în timpul Revoluției Trandafirilor din 2003. Partidul a condus scena politică din Georgia între 2003 și 2012.

        3. Coaliția pentru Schimbare (Coalition for Change)

Coaliția pentru Schimbare este o alianță formată din patru partide pro-europene condusă de Nika Gvaramia. Coaliția a fost înființată în 2024 înaintea alegerilor parlamentare și este compusă din partidele  Ahali, Girchi – More Freedom, Droa și Partidul Republican Georgian.

        4. Pentru Georgia (For Georgia)

Pentru Georgia este un partid de opoziție înființat în 2021 după ce fostul prim-ministru Giorgi Gakharia s-a separat de partidul Visul Georgian.

        5. Georgia Puternică (Strong Georgia)

Georgia Puternică este o coaliție condusă de Mamuka Khazaradze și reunește patru partide pro-europene. Coaliția este formată din partidele Lelo for Georgia, For People, Citizens și Freedom Square și este remarcat numărul mare de candidați din partea coaliției cu acreditări academice.

⁠Modul de organizare a alegerilor

Conform raportului realizat de Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa anterior misiunii de observare a modului în care au decurs alegerile parlamentare din 26 octombrie se menționează că au existat o varietate de opțiuni politice, însă s-au desfășurat într-un climat de polarizare accentuată, marcat de îngrijorări privind libertățile fundamentale și societatea civilă. Deși candidații au putut face campanie relativ liber, discursul electoral a fost foarte scindat, iar presiunile asupra alegătorilor, mai ales asupra angajaților din sectorul public, au fost frecvente. Modificările recente ale legislației electorale au ridicat îngrijorări privind stabilitatea și transparența procesului, fiind percepute ca favorizând partidul aflat la putere. Resursele financiare disproporționate și folosirea propagandei prin media partizană au îngreunat accesul alegătorilor la informații imparțiale.

Deși cadrul legal oferă o bază adecvată pentru desfășurarea alegerilor democratice, modificările frecvente au slăbit încrederea publicului în imparțialitatea administrației electorale. Campania electorală a fost afectată de intimidări și presiuni, iar absența unor măsuri de incluziune de gen a dus la o subreprezentare a femeilor. Media, polarizată și controlată de afiliați politici, nu a oferit o acoperire echitabilă a candidaților, afectând capacitatea alegătorilor de a lua decizii informate.

În ziua alegerilor, procesul s-a desfășurat în general ordonat, dar atmosfera a fost tensionată, cu multiple cazuri de intimidare a votanților și a observatorilor. Introducerea tehnologiei pentru identificarea și numărarea voturilor a fost binevenită, însă utilizarea sa a ridicat probleme de confidențialitate. În plus, persoane care monitorizau alegerile din partea OSCE au raportat mai multe incidente de cumpărare a voturilor și de fraudă electorală.

Rezultatele alegerilor

Conform Comisiei Electorale Centrale, alegerile parlamentare au fost câștigate de Visul Georgian cu 53,93% din voturi, în timp ce partidele de opoziție au reușit să treacă de pragul de 5% pentru a intra în parlament, obținând împreună 37,75% din voturi. În ciuda victoriei partidului aflat deja la conducere, acesta a reușit să obțină o majoritate simplă și nu o majoritate constituțională. După finalizarea alegerilor, Comisia Electorală centrală a raportat că participarea la vot a fost de 59%.

În urma alegerilor opoziția a contestat legitimitatea rezultatelor, refuzând să le accepte. La scurt timp, în capitala Georgiei au avut loc o serie de proteste împotriva partidului Visul Georgian, existând suspiciuni de fraudare a alegerilor. Conform Reuters, NATO și Uniunea Europeană au cerut o investigație totală asupra alegerilor. Ulterior, procurorii din Georgia au declarat că investighează dacă rezultatele alegerilor parlamentare au fost falsificate după ce observatorii electorali au declarat că au dovezi de fraudă complexă, la scară largă.

⁠Concluzii

Situația politică din Georgia reflectă o puternică polarizare și o competiție intensă între orientările pro-europene și pro-ruse. Deși Georgia a făcut pași importanți spre integrarea europeană, sub guvernarea partidului Visul Georgian, democrația și independența sistemului politic au fost puse sub semnul întrebării prin legi controversate, persecuții împotriva opoziției și restricționarea societății civile. Rezultatele recentei alegeri parlamentare din 2024 au întărit controlul Visului Georgian asupra țării, dar nu au reușit să obțină o majoritate constituțională. În același timp, opoziția acuză fraude electorale și organizează proteste, susținute de îngrijorările internaționale privind transparența și corectitudinea procesului electoral. Acest context tensionat pune sub semnul întrebării traiectoria viitoare a Georgiei și viabilitatea aspirațiilor sale europene, în condițiile în care stabilitatea politică și angajamentul față de principiile democratice sunt tot mai contestate.

Surse

1. Bureau of European and Eurasian Affairs. (2008, February). Background Note: Georgia. Preluat de pe U.S. Department of State Archive: https://2001-2009.state.gov/r/pa/ei/bgn/5253.htm#:~:text=In%20the%20postwar%20period%2C%20Georgia,declared%20independence%20from%20the%20U.S.S.R.
2. Central Intelligence Agency. (fără an). Georgia. Preluat pe Noiembrie 2024, Preluat de pe Central Intelligence Agency: https://www.cia.gov/the-world-factbook/countries/georgia/#government
3. Civil.ge. (2024, August 20). The ruling party cites four reasons why it wants to achieve a constitutional majority. Preluat de pe Civil Georgia: https://civil.ge/ru/archives/621244
4. Civil.ge. (2024, Octombrie 27). Official Results of 2024 Vote: What They Show. Preluat de pe Civil Georgia: https://civil.ge/archives/631386
5. Civil.ge. (2024, Septembrie 24). Strong Georgia Coalition Unveils Part of Electoral List. Preluat de pe Civil Georgia: https://civil.ge/archives/625962
6. Civil.ge. (2024, Septembrie 25). Gakharia’s For Georgia Unveils Top MP Candidates for October Vote. Preluat de pe Civil Georgia: https://civil.ge/archives/625969
7. Civil.ge. (2024, Septembrie 26). Coalition for Change Unveils MP Candidate List, Led by Iconic “Woman with the EU Flag”. Preluat de pe Civil Georgia: https://civil.ge/archives/626170
8. CNN Editorial Research. (2024, Martie 13). 2008 Georgia Russia Conflict Fast Facts. Preluat de pe CNN: https://edition.cnn.com/2014/03/13/world/europe/2008-georgia-russia-conflict/index.html
9. Edwards, C. (2024, Octombrie 27). Georgia’s pro-EU opposition cries foul as ruling party claims election victory. Preluat de la CNN: https://edition.cnn.com/2024/10/26/europe/georgia-election-uncertain-russia-intl-latam/index.html
10. European Forum for Democracy and Solidarity. (n.d.). Georgia. Retrieved Noiembrie, 2024 Preluat de la European Forum for Democracy and Solidarity: https://europeanforum.net/countries-list/georgia/#Elections
11. INTERNATIONAL ELECTION OBSERVATION MISSION. (Octombrie). Georgia – Parliamentary Elections, 26 October 2024. Organization for Security and Co-operation in Europe, OSCE Office for Democratic Institutions and Human Rights. INTERNATIONAL ELECTION OBSERVATION MISSION: OSCE Office for Democratic Institutions and Human Rights.
12. Kucera, J. (2024, Octombrie 24). Everything You Need To Know About Georgia’s Key Vote. Preluat de la Radio Free Europe/Radio Liberty: https://www.rferl.org/a/georgian-elections-2024-georgian-dream/33170295.html
13. Levan Kakhishvili, D. K. (2021). Georgia’s Political Landscape: Diversity, Convergence and Empty Spots. Yerevan: Friedrich-Ebert-Stiftung South Caucasus Office.
14. Light, F. (2024, Mai 15). Georgian parliament passes ‘foreign agent’ bill, prompting US anger, new protests. Preluat de la Reuters: https://www.reuters.com/world/europe/georgian-lawmakers-brawl-parliament-set-pass-foreign-agent-bill-2024-05-14/
15. Light, F., & Papachristou, L. (2024, Octombrie 29). Thousands protest in Georgia as opposition challenges election results. Preluat de la Reuters: https://www.reuters.com/world/us-eu-call-probe-after-reports-georgia-election-violations-2024-10-28/
16. Mgaloblishvili, A. (2024, Mai 3). Is Georgian Dream Digging Its Own Grave? Preluat de la German Marshall Fund of the United States: https://www.gmfus.org/news/georgian-dream-digging-its-own-grave
17. NEWS WIRES. (2024, Octombrie 30). Georgia launches probe into ‘falsification’ of election result. Preluat de la France 24: https://www.france24.com/en/europe/20241030-georgia-launches-probe-into-falsification-of-election-result
18. Press and information team of the Delegation to GEORGIA. (2023, Septembrie 7). The European Union and Georgia. Preluat de la Delegation of the European Union to Georgia: https://www.eeas.europa.eu/georgia/european-union-and-georgia_en?s=221#:~:text=In%20June%202014%2C%20the%20EU,economic%20integration%20with%20the%20EU.
19. Reuters. (2024, Octombrie 4). EU says Georgia may risk sanctions if it abandons democracy. Preluat de la Reuters: https://www.reuters.com/world/europe/eu-says-georgia-may-risk-sanctions-if-it-abandons-democracy-2024-10-04/
20. The Central Election Commission (CEC) of Georgia. (2024, Octombrie 26). October 26, 2024 Parliamentary Elections of Georgia. Preluat de la The Central Election Commission (CEC) of Georgia: https://results.cec.gov.ge/#/en-us/election_57/tr/dashboard
21. The European Party Monitor. (2020, Iunie 3). United National Movement. Preluat pe Noiembrie 2024, de pe The European Party Monitor: https://soc.kuleuven.be/io/english/european-party-monitor/georgia/ENM