Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Mihai Turcu și Andrei Rus
Republica Moldova a anunțat organizarea de alegeri prezidențiale și un referendum privind aderarea la Uniunea Europeană, pe fondul tensiunilor cu Rusia și al influențelor politice externe. Actuala președinta, Maia Sandu, candidează pentru un nou mandat, având ca principal obiectiv aderarea la UE până în 2030. În sondaje, Sandu conduce detașat, însă se confruntă cu 10 contracandidați, printre care Alexandr Stoianoglo, susținut de Partidul Socialiștilor pro-Rusia. Pe lângă alegerea președintelui, cetățenii vor decide dacă țara trebuie să includă oficial aderarea la UE în constituție. Deși referendumul nu este obligatoriu din punct de vedere legal, acesta are o semnificație politică majoră. Moldova a fost afectată de războiul din Ucraina, distanțându-se de Rusia și căutând alternative energetice din Occident. Totuși, Rusia a fost acuzată de interferențe politice în aceste alegeri, iar autoritățile moldovene au luat măsuri împotriva acestor influențe, inclusiv prin închiderea unor platforme media ruse.
Serviciul de Informații din Coreea de Sud a raportat că Coreea de Nord a început să trimită trupe în Rusia pentru a sprijini războiul din Ucraina, anunță Deutsche Welle. Aproximativ 1.500 de soldați din forțele speciale nord-coreene au fost deja transportați în Vladivostok, iar în total, până la 12.000 de soldați sunt planificați să participe la conflict. Acești militari au primit uniforme rusești, arme și acte de identitate falsificate și se află în baze militare din mai multe locații din estul Rusiei, urmând să fie desfășurați după antrenament. Președintele sud-coreean, Yoon Suk Yeol, a convocat o reuniune de securitate de urgență, subliniind că implicarea militară a Coreei de Nord reprezintă o amenințare majoră pentru securitatea globală. Deși Rusia neagă implicarea soldaților nord-coreeni, oficiali ucraineni susțin că deja a identificat prezența ofițerilor nord coreeni pe teritoriul său. Acest act escaladează tensiunile deja existente dintre cele două Corei și afectează securitatea internațională.
Liderul Hamas, Yahya Sinwar, a fost eliminat de armata israeliană, publică Euronews. Asasinarea a fost văzut de unii lideri internaționali, în special de președintele SUA, Joe Biden, drept o oportunitate de a iniția negocieri pentru un armistițiu în conflictul dintre Israel și Hamas. Cu toate acestea, Israelul, Hamas și Hezbollah nu au dat semne că ar fi dispuse să oprească luptele, fiecare parte menținând cerințele proprii. Secretarul de Stat al SUA, Antony Blinken, a subliniat că Sinwar a fost un obstacol major în negocieri, refuzând de mai multe ori propunerile de încetare a conflictului. Prim-ministrul israelian, Benjamin Netanyahu, a confirmat că războiul nu s-a încheiat, iar Hamas a insistat asupra retragerii totale a Israelului din Gaza și eliberarea prizonierilor palestinieni. Hezbollah a avertizat că moartea lui Sinwar va escalada conflictul. În același timp, Iranul a lăudat liderul Hamas ca o sursă de inspirație.
Institutul de Științe Sociale, Economice și Politice (ISSEP), a fost acuzată că promovează valori conservatoare. Institutul a fost fondat în 2018 de Marion Maréchal Le Pen, o figură importantă a dreptei extreme din Franța, susține Euronews. Localizat în Lyon, instituția a organizat conferințe controversate, precum cea intitulată „Cum distruge ideologia transgender viețile”, fapt ce a provocat proteste din partea comunității LGBTQ+. Deși școala oferă cursuri în științe politice, diplomele sale nu sunt recunoscute de statul francez și nu primește finanțare publică. ISSEP promovează o abordare „metapolitică”, nepartizană oficial, dar criticată pentru legături cu extrema dreaptă, atrăgând studenți din grupuri precum Adunarea Național și Génération Identitaire. De asemenea, instituția a colaborat cu organizații conservatoare din Europa, inclusiv Mathias Corvinus Collegium din Ungaria, și are conexiuni cu dreapta americană, Maréchal participând la evenimente precum CPAC.
Un tribunal italian a decis că ultimii 12 solicitanți de azil reținuți într-un centru de migrație din Albania trebuie transferați înapoi în Italia, publica The Guardian. Decizía a lovit un acord controversat dintre guvernele de extremă dreapta din Roma și Tirana. Acest acord a vizat limitarea sosirilor de migranți, însă hotărârea instanței a pus sub semnul întrebării legalitatea și fezabilitatea planurilor UE de a stabili centre de procesare a migrației în afara granițelor. Cei 16 bărbați aduși în Albania urmau să fie trimiși în țările lor de origine, considerate „sigure” de Italia, cum ar fi Egipt și Bangladesh, dar instanțele au decis că aceștia riscă violențe. Opoziția și diverse ONG-uri au criticat dur acordul, calificându-l drept inuman și costisitor, încălcând drepturile internaționale. Deși liderii UE discută extinderea acestui model, experții și activiștii a pus sub semnul întrebării eficiența și legalitatea centrelor de migrație în afara UE.
Liderii occidentali au discutat planul de victorie al Ucrainei, care conține cinci puncte esențiale, relatează The Kyiv Independent. Unul dintre punctele centrale ale planului discutat în cadrul întâlnirii din Germania este aderarea necondiționată a Ucrainei la NATO. Deși aliații occidentali au declarat în mod repetat că Ucraina va deveni membră a alianței, nu a fost stabilit un calendar clar pentru acest proces. În ciuda sprijinului general pentru Ucraina, unele detalii ale planului, inclusiv trei anexe secrete, au primit reacții mixte din partea aliaților. Președintele american Joe Biden a subliniat importanța continuării sprijinului occidental pentru Ucraina, insistând că acest sprijin trebuie să fie menținut până când Ucraina obține o pace justă și durabilă, în conformitate cu Carta Organizației Națiunilor Unite.
Oficialii Elveției au semnat o declarație de aderare la European Sky Shield Initiative, conform Reuters. Inițiativa a fost lansată de Germania după invazia Rusiei în Ucraina, având ca scop dezvoltarea unui sistem unificat de apărare aeriană și antirachetă în Europa. Prin această inițiativă, țările europene vor putea achiziționa împreună sisteme de apărare și vor organiza antrenamente comune. Elveția este al 15-lea membru care se alătură acestui proiect. Implicarea Elveției a fost contestată, având în vedere tradiția de neutralitate a țării, dar guvernul a subliniat că inițiativa nu impune obligații și că Elveția poate decide la ce misiuni să participe sau să se retragă dacă un membru al inițiativei se implică într-un conflict armat. În prezent, cooperarea se concentrează pe apărarea aeriană de rază medie, dar este posibilă extinderea și la apărarea de rază scurtă sau lungă.
Partidele politice tradiționale din Germania au format o alianță pentru a împiedica AfD să ajungă la putere, conform Reuters. În urma victoriei fără precedent a partidului de extremă-dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) în alegerile regionale din Thuringia principalele partide din Germania au decis să formeze o coaliție. Este pentru prima dată de la Al Doilea Război Mondial când un partid de extremă-dreapta devine cea mai mare forță într-un parlament regional din Germania. În pofida diferențelor politice, conservatorii, alianța populistă de stânga Sahra Wagenknecht și social-democrații au decis să colaboreze. O problemă majoră în discuțiile lor este poziția față de Ucraina, unde Sahra Wagenknecht a făcut campanie pentru oprirea sprijinului militar. Totuși, aliații săi politici par mai puțin dispuși să-și asume această poziție, acordul preliminar făcând referire doar la “pace în Europa”.
Președintele rus, Vladimir Putin, a declarat că grupul BRICS va genera cea mai mare parte a creșterii economice globale în viitorul apropiat, conform Reuters. Grupul BRICS este format din Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud, iar recent s-au alăturat Egiptul, Etiopia, Iranul și Emiratele Arabe Unite. Putin susține că BRICS va deveni un contrabalans major față de Occident în politica și comerțul global. În cadrul summitului BRICS care va avea loc în Kazan, Rusia va promova inițiative financiare precum un sistem de plăți transfrontaliere, alternativ la SWIFT, și utilizarea monedelor naționale pentru investiții. Oficialii ruși doresc, de asemenea, să reducă dependența economică de influențele externe și să dezvolte noi proiecte de infrastructură, cum ar fi ruta maritimă arctică și coridorul nord-sud, care ar lega Rusia de Golful Persic și Oceanul Indian prin Marea Caspică și Iran. Aceste inițiative sunt considerate de Moscova ca o dovadă că eforturile occidentale de a izola Rusia au eșuat.
O rachetă nord-coreeană KN-23/24, lansată de Rusia asupra Ucrainei în septembrie, conținea componente produse de cel puțin nouă companii occidentale, relatează The Kyiv Independent. Conform unui raport al Comisiei Independente Anticorupție din Ucraina (NAKO) o rachetă doborâtă lângă satele Myrne și Bilyky din regiunea Poltava conținea microelectronice fabricate de companii din Statele Unite ale Americii, Elveția, Marea Britanie și Olanda. Acest fapt subliniază adâncirea cooperării militare dintre Moscova și Phenian, pe măsură ce oficialii ruși caută să obțină sprijin militar din Coreea de Nord în războiul împotriva Ucrainei. Totodată, raportul arată că Rusia a reușit să ocolească sancțiunile occidentale prin contrabandă și scheme ilegale pentru a obține componente tehnologice esențiale pentru echipamentele sale militare.
