Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Andrei Rus și Irina Dudu
Ministrul Apărării din Olanda, Ruben Brekelmans, a anunțat o investiție de 400 de milioane de euro în dezvoltarea dronelor avansate împreună cu Ucraina, conform Reuters. În timpul vizitei sale surpriză la Kiev, Ruben Brekelmans a subliniat nevoia de sprijin continuu pentru forțele ucrainene, mai ales în contextul intensificării războiului. Planul pentru drone va combina “inovația ucraineană cu expertiza olandeză” și se va concentra pe drone de supraveghere, apărare și atac, necesare pentru a lovi obiective militare rusești. Olanda a alocat deja 10 miliarde de euro în sprijin militar pentru Ucraina de la începutul invaziei ruse, din care aproximativ 4 miliarde au fost cheltuite până acum. Ruben Brekelmans a precizat că jumătate din investiția în drone va fi utilizată în Olanda, iar restul în Ucraina și alte țări. De asemenea, el a confirmat că primele avioane F-16 furnizate de Olanda sunt deja active în spațiul aerian ucrainean, urmând ca alte avioane și componente să fie livrate în lunile următoare, inclusiv piese de schimb, muniție și combustibil pentru aceste avioane. Olanda contribuie și la apărarea aeriană a Ucrainei, asamblând un sistem Patriot cu piese din diferite țări.
O grupare separatistă a orchestrat un atac cu bombă lângă aeroportul internațional din Karachi, Pakistan, relatează Al Jazeera. În urma exploziei o persoană a murit, iar alte 10 persoane au fost rănite, inclusiv un cetățean străin. Gruparea separatistă Baloch Liberation Army și-a asumat responsabilitatea pentru atac, care a avut loc cu mai puțin de două săptămâni înaintea unui summit regional important. Explozia a fost cauzată de un dispozitiv exploziv improvizat (IED), potrivit autorităților locale, iar aceasta a avut loc pe drumul Model Colony, în apropierea aeroportului. Deși incidentul a generat panică, operațiunile de zbor de la Aeroportul Jinnah nu au fost afectate, iar clădirile aeroportului au rămas intacte. Autoritățile continuă investigațiile pentru a clarifica toate detaliile atacului.
Un grup de hackeri chinezi a reușit să acceseze rețelele furnizorilor de internet din Statele Unite ale Americii, relatează Reuters. Potrivit unui raport publicat de Wall Street Journal, hackeri chinezi au obținut informații din sistemele utilizate de guvernul federal pentru interceptări legale. Acest atac, denumit “Salt Typhoon”, ar fi permis hackerilor accesul la infrastructura utilizată pentru transmiterea datelor în cazul cererilor de interceptare autorizate de instanțe. Se presupune că hackerii au avut acces la rețelele furnizorilor timp de mai multe luni. Ministerul de Externe al Chinei a respins acuzațiile și a declarat că Statele Unite ale Americii încearcă să construiască o “narațiune falsă” pentru a acuza în mod nefondat China de atacuri cibernetice. Această breșă de securitate este doar una dintre numeroasele cazuri recente în care Statele Unite au acuzat China de spionaj cibernetic, cum ar fi campania de hacking “Volt Typhoon” din primele luni ale anului 2024.
Liderii NATO au hotărât ca Alianța să își extindă semnificativ capacitățile de apărare, conform unui raport publicat de Die Welt, relatează The Kyiv Independent. Raportul subliniază că Alianța Nord Atlantică plănuiește să crească numărul de brigăzi de luptă de la 82 la 131 și să înființeze noi corpuri și divizii, ridicând numărul acestora de la 24 la 38, pentru a îndeplini cerințele minime de apărare. În plus, NATO trebuie să-și reconstruiască apărarea aeriană bazată pe sol și să își extindă capacitățile aeriene și de transport. Raportul a fost aprobat de Comandantul Suprem al NATO în Europa, Christopher J. Cavoli, și de șeful comenzii pentru transformare, Pierre Vandieu, subliniind nevoia urgentă de securitate colectivă în fața amenințărilor globale în creștere. În iulie, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a avertizat că aliații trebuie să se pregătească pentru un război de lungă durată în Ucraina, subliniind că sprijinul continuu pentru Ucraina este esențial pentru încheierea conflictului. De asemenea, Stoltenberg a făcut apel la creșterea cheltuielilor de apărare, în special în fața riscurilor de fragmentare a alianței.
Liderii Kazahstanul au organizat un referendum privind construirea primei centrale nucleare a statului, conform Reuters. În urma referendumului, 69,8% dintre votanți au sprijinit acest proiect susținut de guvernul președintelui Kassym-Jomart Tokayev. Proiectul are ca scop eliminarea treptată a centralelor pe cărbune, dar s-a confruntat cu critici publice din cauza riscurilor asociate, moștenirii testelor nucleare sovietice și îngrijorărilor că Rusia ar putea fi implicată în realizarea acestuia. Deși țara dispune de resurse semnificative de gaze naturale, majoritatea energiei sale provine din centrale pe cărbune, care sunt considerate foarte poluante. Kazahstanul este, de asemenea, unul dintre cei mai mari producători de uraniu din lume, dar nu îl îmbogățește suficient pentru a-l folosi drept combustibil nuclear. Costurile estimate ale centralei nucleare se situează între 10 și 12 miliarde de dolari, iar criticii sugerează că același obiectiv energetic ar putea fi atins cu centrale pe gaz, care sunt mai puțin poluante și prezintă riscuri mai mici.
Administrația Biden a anunțat că nu va prelungi statutul legal temporar pentru unii migranți din Nicaragua, Cuba, Venezuela și Haiti, potrivit CNN. Această declarație îi vizează pe cei ce au beneficiat de un program umanitar destinat să reducă trecerile ilegale ale frontierei. Aproape 530.000 de persoane din aceste țări au intrat în SUA prin program, dar acum vor trebui să caute alte căi legale pentru a rămâne în țară. Deși unii migranți, precum venezuelenii și haitienii, sunt eligibili pentru Statut de Protecție Temporară, cei mai afectați ar putea fi nicaraguanii, care au mai puține opțiuni legale disponibile. Cei care nu vor reuși să obțină un alt statut legal vor fi nevoiți să părăsească SUA sau vor risca să fie supuși procedurilor de deportare, ceea ce ar putea lăsa mulți migranți într-o situație juridică incertă.
Activiști arabo-americani i-au cerut vicepreședintei Kamala Harris, în cadrul unei întâlniri private din Michigan, să se distanțeze de politica președintelui Biden privind Israelul și să insiste pentru încetarea războiului din Gaza, potrivit CNN. Discuția, care s-au prelungit la 20 de minute, a abordat nemulțumirea față de reacția administrației la escaladările din Liban și Gaza. Harris nu a făcut promisiuni concrete, dar a asigurat că susține încetarea războiului și că va colabora cu comunitatea arabo-americană. Întâlnirea a vizat, de asemenea, nevoia urgentă de ajutor umanitar pentru cetățenii americani afectați de conflictele din Liban și Gaza. Kamala Harris a fost rugată să promită public că, dacă va deveni președinte, va respecta principiile dreptului umanitar internațional și va înceta furnizarea de arme către Israel pentru a evita crimele de război.
Oficialii din Congo au refuzat semnarea unui acord pentru a rezolva conflictul cu rebelii M23, relatează Al Jazeera. Ministrul de Externe al Rwandei, Olivier Nduhungirehe, a declarat că omologul său din Congo a refuzat să semneze un acord pentru a soluționa conflictul cu rebelii M23 din estul Republicii Democrate Congo (RDC), conflict ce a dus la strămutarea a peste 1,7 milioane de oameni. Gruparea M23, condusă de tutsi, luptă din 2022 în această regiune, iar RDC și ONU acuză Rwanda de sprijinirea rebelilor, acuzație pe care Rwanda o neagă. Acordul viza neutralizarea grupului rebel FDLR și ridicarea măsurilor de apărare ale Rwandei, dar ministrul congolez a obiectat că aceste acțiuni nu se desfășoară simultan. Negocierile s-au desfășurat în august, dar tensiunile dintre cele două state rămân ridicate.
Președintele Tunisiei, Kais Saied, a anunțat că va candida pentru un nou mandat, conform BBC. Mais Saied este “aproape sigur că va câștiga”, în ciuda criticilor care îl acuză de tendințe autoritare. Deși mai mulți politicieni doreau să-l conteste, doar doi contracandidați au fost aprobați, unul dintre ei fiind condamnat la închisoare chiar înainte de scrutin. După ce a câștigat alegerile din 2019 cu 70% din voturi, Saied a dizolvat parlamentul și “a concentrat puterea în mâinile sale”. Criticii susțin că a subminat progresul democratic, iar alegerile sunt văzute ca un referendum asupra lui. Sub conducerea sa, Tunisia a căzut pe indicele democrației, iar rata șomajului ridicată și economia precară au determinat mulți tineri să emigreze.
Președintele Maldivelor, Mohamed Muizzu, a încercat să refacă legăturile diplomatice cu liderii Indiei, relatează Al Jazeera. Acesta a căutat să echilibreze relațiile internaționale ale țării, menținând deschise legăturile cu India, în timp ce a continuat cooperarea economică și diplomatică cu China. Vizita sa în India a venit pe fondul unei crize economice severe în Maldive, unde rezervele valutare au scăzut semnificativ. India a urmărit cu atenție influența în creștere a Chinei în regiunea Oceanului Indian, inclusiv în Maldive, și a dorit să își consolideze parteneriatul cu această națiune strategică. Vizita președintelui Muizzu a avut ca scop atragerea de noi investiții pentru a sprijini redresarea economică a țării. În ciuda tensiunilor anterioare, relațiile dintre India și Maldive s-au îmbunătățit, cu accent pe colaborări în domenii precum infrastructura și securitatea regională.
Comandantul Forței Quds, Esmail Qaani, a dispărut în urma loviturilor aeriene din Beirut, conform declarațiilor oficialilor iranieni, relatează Reuters. Qaani călătorise în Liban după uciderea liderului Hezbollah, Sayyed Hassan Nasrallah, într-un atac israelian, și nu a mai fost văzut de atunci. Atacurile israeliene au vizat multiple ținte în Dahiyeh, inclusiv cartierul general al Hezbollah, în cadrul campaniei împotriva grupării susținute de Iran. Oficialii iranieni au declarat că nu au reușit să ia legătura cu Qaani de la atacul care l-ar fi vizat pe oficialul Hezbollah, Hashem Safieddine. În același timp, armata israeliană a anunțat că încă evaluează rezultatele atacurilor și nu poate confirma dacă Qaani a fost printre cei uciși.
