Home / A fost azi în lume / 2024 / Prima Dezbatere dintre Donald Trump și Kamala Harris – Presiune și Răspunsuri Antrenate

Prima Dezbatere dintre Donald Trump și Kamala Harris – Presiune și Răspunsuri Antrenate

Sursă foto: ABC News

Dezbaterea dintre Kamala Harris și Donald Trump, din seara de marți 10 septembrie spre miercuri 11, a fost prima întâlnire publică dintre cei doi candidați la președinția Statelor Unite ale Americii. Trump a mai participat la o dezbatere prezidențială în cadrul acestei campanii, împotriva actualului lider de la Casa Albă, Joe Biden, pe 27 iunie. Întâlnirea dintre Harris și Trump a avut loc cu aproximativ 8 săptămâni înainte de alegerile prezidențiale și a fost transmisă de ABC News și moderată de jurnaliștii David Muir și Linsey Davis.

Puncte cheie:

  • Cei doi candidați au început prin a-și prezenta planurile economice, în cazul în care sunt aleși:
    • Kamala Harris a promovat ideea de „opportunity economy” prin care își propune să ofere susținerea persoanelor ce-și cumpără prima casă, celor ce devin părinți pentru prima dată și afacerilor și întreprinderilor mici prin scutirea de impozite.
    • Donald Trump propune o abordare prin care Statele Unite ale Americii să impună taxe vamale mărite pentru importuri, susținând că acestea nu ar duce la măriri ale prețurilor resimțite de către cetățeni, ci la reconstruirea economiei SUA. Acesta a mai argumentat că taxele vamale impuse în primul său mandat, de pildă față de China, au fost un succes pentru că administrația Biden nu le-a înlăturat.
  • Au fost aduse în discuție drepturile la avort și sănătate reproductivă:
    • În ciuda faptului că Donald Trump a declarat că nu susține o interdicție la nivel federal a avortului, acesta a argumentat, în mod eronat, legislatorii și decidenții ce se opun avortului își doreau să obțină reglementări la nivel de stat. Această întrebare i-a oferit dificultăți, susținând faptul că în timpul mandatului fostului guvernator din West Virginia nou-născuți erau uciși în urma indeciziei părinților, sau că se mai practică avorturi și în luna a opta sau a noua de sarcină. Aceste declarații au stârnit reacții ale moderatorilor, care l-au contrazis.
    • Tema avortului este un punct puternic pentru campania prezidențială a Democraților, iar Harris a răspuns concis, evidențiind importanța accesului la avort, la servicii de sănătate reproductivă și a structurilor de suport pentru victime ale abuzului sexual. Kamala Harris a reiterat că accesul și dreptul la avort trebuie reglementate la nivel federal, nu lăsate la decizia statelor.
  • Un punct recurent al discursului lui Donald Trump a fost migrația:
    • Trump a readus de câteva ori în discuție statistici conform cărora rata de criminalitate din lume scade, în timp ce în SUA crește. Totodată a indicat către refugiații și migranții ce trec granițele SUA, declarând că un număr mare de „criminali”, „pușcăriași și persoane internate la instituții psihiatrice” trec granițele, astfel probând ipoteza propusă. Conform BBC Verify și PolitiFact, statisticile și ipotezele propuse de fostul președinte fie nu reflectă realitatea, fie nu sunt corecte. Trump a propus închiderea granițelor pentru gestionarea „acestei crize”.
    • Din perspectiva opusă, Kamala Harris a combătut statisticile legate de rata criminalității, indicând spre faptul că aceasta a avut un curs descendent în ultimii ani. Datele sunt probate de statisticile organizației Council on Criminal Justice, însă, așa cum a indicat și Donald Trump, studiul nu este făcut la nivel federal.
  • Discuția s-a îndreptat către transferul pașnic al puterii în urma alegerilor și despre urmăririle penale împotriva lui Trump:
    • Donald Trump a continuat să-și nege rolul în incitarea maselor la ură și violență în timpul evenimentelor de pe 6 ianuarie 2021. Acesta accentuează că va susține un transfer al puterii „pașnic și patriotic”, făcând referirea la atitudinea pe care a avut-o la finalul mandatului său anterior. Pentru a-și susține punctul, a declarat că ceruse mobilizarea a 10.000 de jandarmi și militari, dar a fost refuzat de Nancy Pelosi.
    • Kamala Harris l-a atacat pe contracandidatul său, indicând către multiplele procese în care a fost implicat în trecut și către actuala urmărire penală. Trump s-a apărat indicând faptul că și Joe Biden a fost prins cu documente clasificate la propria locuință și că nu a fost la fel de mediatizat că în cazul lui. Harris a fost întrebată dacă este un caz de politizare a cazurilor în care este implicat Trump, însă a evitat un răspuns concret.
  • Cei doi candidați au fost întrebați de pozițiile pe care le au în legătură cu războiul din Ucraina și violențele din Fâșia Gaza:
    • Ucraina: cei doi candidați au fost întrebați „dacă este în interesul SUA ca Ucraina să câștige războiul”, însă niciunul nu a oferit un răspuns concret. Trump a declarat că războiul trebuie oprit, și că este în interesul tuturor să nu se mai piardă vieți (adăugând în manieră caracteristică faptul că dacă ar fi avut un al doilea mandat, nu ar fi început niciun conflict în ultimii trei ani și jumătate). Harris a declarat că suveranitatea și autodeterminarea Ucrainei trebuie respectate și că SUA va continua să susțină Kievul.
    • Fâșia Gaza: Donald Trump a susținut că violențele din Gaza nu s-ar fi întâmplat dacă ar fi fost președinte, indicând spre faptul că destabilizat Iranul din punct de vedere economic în timpul mandatului său și că dacă ar fi continuat demersurile nu ar fi existat fonduri pentru susținerea „organizațiilor teroriste”. Acesta a acuzat-o pe Kamala Harris că „urăște Israelul”, dar și că „urăște arabii”. Harris a revenit cu o poziție percepută ca fiind indecisă, „ridicând sprâncene” atât din partea grupurilor pro-Israel, cât și a celor pro-Palestina. A declarat că susține soluția celor două state, că va proteja dreptul Israelului la autoapărare, dar a accentuat și nevoia unui armistițiu pentru a pune capăt atacurilor și uciderilor din Gaza.
  • Cei doi au fost chestionați și pe teme de mediu, însă răspunsurile au fost lipsite de incisivitate:
    • Donald Trump și-a declarat generic susținerea pentru „aer și ape” mai curate, evidențiind importanța energiilor verzi, însă scoțând în evidență, de asemenea, și importanța combustibililor clasici și a industriei auto în SUA. Acesta a atacat-o pe Harris care susține fracturarea hidraulică – o tehnică de sfărâmare a rocilor prin utilizarea lichidelor sub presiune, pentru a extrage țiței sau gaze. Această practică este considerată ca fiind nocivă și periculoasă. Conform unei declarații din 2019, Harris era împotriva acestei practici.
    • Pe partea de mediu Harris a declarat că în timpul mandatului lui Biden a fost investit un trilion de dolari în energii verzi și combaterea schimbărilor climatice și, cu toate acestea, au fost create locuri de muncă în manufactură. Trump a combătut aceste puncte.

Opinii și concluzii:

Prima dintre, posibil, cele trei dezbateri prezidențiale între Trump și Harris a confirmat realități pe care deja le știam. Donald Trump continuă cu pozițiile legate de migrație, tace vamale și crearea unui mediu favorabil pentru marile întreprinderi (prin scutirea de taxe și impozite), elemente ce par să se reverse din mandatul său anterior. Kamala Harris plusează pe punctele tari ale Democraților, precum tema avorturilor, în timp ce încearcă să-și creeze propria imagine de lider, „nu sunt Joe Biden, și cu siguranță nu sunt Donald Trump”. Harris se prezintă că o susținătoare a clasei de mijloc, astfel promovând importanța stimulentelor financiare pentru afacerile mici și pentru tinerele familii.

Discursul lui Donald Trump a fost axat pe ideea de „regres istoric” al Statelor Unite ale Americii în ultimii patru ani și pe promisiunea că taxele vamale mărite și o politică externă agresivă față de alți actori internaționali, ar ridica nivelul de trai al cetățenilor americani și reconstrui economia.

Harris propune o retorică asemănătoare prin sloganuri, „câștigarea cursei secolului 21” (legată de tehnologie și producția de cipuri) și „susținerea poziției Americii în lume și asigurarea că primim respectul pe care îl merităm”, însă prin politici externe asemănătoare cu cele propuse de Joe Biden în ultimii trei ani și jumătate.

Diferențele dintre cei doi candidați au fost vizibile la fiecare întrebare majoră, chiar dacă la unele dintre acestea ambii candidați au evitat un răspuns direct. Miza dezbaterii a fost vizibilă, un asemenea eveniment având potențialul să modifice complet traiectoria unor alegeri (de exemplu retragerea lui Joe Biden în urma dezbaterii de la finalul lunii iunie), ambii candidați alegându-și atent răspunsurile și “navigând” în jurul întrebărilor mai sensibile (în special Kamala Harris). Limbajul nonverbal al lui Harris a denotat încredere, poate chiar note de aroganță pe alocuri. Mimica lui Donald Trump a fost cea caracteristică din ultimii ani, însă discursul a fost fracturat și defensiv în momentele mai tensionate ale dezbaterii. În urma evenimentului, ambele tabere s-au autoproclamat drept câștigătoare. Donald Trump a menționat faptul că dezbaterea nu a fost corectă, fiind „într-o situație de trei [Harris și cei doi moderatori ABC] contra unu”. În ciuda entuziasmului din tabăra democrată în urma dezbaterii, niciunul dintre cei doi candidați nu a excelat în cadrul acestui eveniment. Acum că a fost „spartă gheața” dintre cei doi, prospectul unei a doua dezbateri devine și mai interesant în economia cursei electorale.

Despre Cuciureanu Mircea Andrei

Vezi și

A fost 17 decembrie în lume – Generalul-locotenent Igor Kirillov a fost ucis într-o explozie declanșată de un dispozitiv amplasat pe un scuter electric în fața unei clădiri de apartamente, Membri Senatului Filipinez au ratificat un nou pact de apărare cu Japonia, Autoritățile din Marea Britanie și Danemarca au promis „perturbarea și descurajarea” flotei de umbră rusești

Material realizat de Luca Coșa și Miruna Constantinescu Președintele francez Emmanuel Macron a pus presiune …