Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Diana Dumitrescu
În perioada 9-11 iulie liderii NATO s-au întrunit în cadrul summit-ului anual. În acest an, reuniunea a fost organizată la Washington D.C. cu ocazia împlinirii a 75 de ani de alianță politică și militară. Scopul acestei întâlniri a fost de a discuta poziția alianței legată de importante evenimente politice și militare, cum ar fi războiul din Ucraina, dar și poziția aliaților legată de relația cu alte state. La reuniune au participat toate cele 32 de state membre, printre care se numără Franța, Italia, Statele Unite ale Americii și Regatul Unit. Cele trei zile de summit au constituit un prilej de a întări pozițiile inițiale ale alianței legate de susținerea financiară a Ucrainei și de acordarea unui procent de minimum 2% din PIB de către fiecare țară către bugetul de apărare. De asemenea, au fost invitați și liderii unor state partenere cum ar fi Australia, Japonia, Noua Zeelandă și Coreea de Sud, dar și reprezentanți ai Uniunii Europene, în vederea consolidării colaborării în ceea ce privește problemele de securitate din fiecare regiune.
Principalele decizii
În primul rând, s-a consolidat decizia de susținere financiară a Ucrainei în cadrul războiului cu Rusia. De asemenea, Ucraina este susținută de NATO în integrarea în spațiul Euro-Atlantic, ceea ce include aderarea sa la alianța militară. Șefii statelor și ai guvernelor au redactat o declarație intitulată Declarația Consiliului NATO-Ucraina, care prevede lansarea unui program de pregătire militară intitulat “Programul de Asistență de Securitate NATO și Pregătire pentru Ucraina”, în localitatea Wiesbaden, Germania. Acolo unde vor fi amplasate instituții logistice însărcinate cu coordonarea livrării de armament și activității de instruire pentru trupele ucrainene. În plus, s-a luat decizia de a se înființa un Centru de Analiză, Exercițiu și Educație Comun NATO-Ucraina pentru a realiza o pregătire constantă a trupelor alianței bazate pe experiența din războiul cu Rusia, și a mai fost semnat un Jurământ de Asistență în Securitate de Lungă Durată pentru Ucraina care prevede facilitarea de echipament și finanțare, bugetul de ajutor pornind de la suma de 40 de miliarde de euro, aplicabil de anul următor.
Consolidarea parteneriatelor a fost o altă prioritate pentru alianța nord-atlantică. O regiune de interes pentru discuțiile de la summit-ul de anul acesta a fost cea a Balcanilor de Vest, în special Kosovo, pentru care NATO a adoptat un plan de susținere a Forțelor din Kosovo și de consolidare a păcii și securității în regiune. Secretarul General a desemnat un Reprezentant Special care va coordona eforturile alianței în regiunea sudică.
În ceea ce privește apărarea și bugetul alocat de fiecare stat către fondul alianței, reprezentanții NATO au anunțat că a crescut semnificativ finanțarea în ultimii ani. A fost reconfirmat procentul de 2% pe care fiecare stat membru trebuie să-l ofere din PIB pentru bugetul militar. De asemenea, a fost reînnoit Jurământul Pentru Investirea în Apărare, care a fost aprobat inițial în anul 2023, la Vilnius. Aceștia au decis să extindă capacitatea de defensivă militară prin achiziția și dezvoltarea unor noi rachete balistice și consolidarea securității cibernetice prin înființarea unui nou Centru NATO pentru Securitate Cibernetică Integrată.
Poziții față de alte state
Atitudinea alianței față de China a devenit mai agresivă, denumind Beijingul un “susținător decisiv al războiului Rusiei cu Ucraina” prin “susținerea la scară largă a bazei defensive a Rusiei”. Alături de China, au mai fost acuzate și Iranul și Coreea de Nord pentru ajutoarele trimise către armata rusească. Reprezentanții Ungariei, stat ce deține președinția Consiliului Uniunii Europene și a demarat acțiuni de mediere a conflictului din Ucraina, susțin că nu acceptă ca NATO să devină o alianță anti-China.
De asemenea, relațiile cu Georgia au devenit mai distante în urma adoptării unei legi privind media și sursele de informare care ar avea ca rezultat suprimarea libertății presei și promovarea retoricii pro-ruse. Piesa de legislație, care a fost inspirată dintr-o decizie asemănătoare adoptată de Rusia, a fost contestată masiv de către Vest. În urma unor altor decizii politice asemănătoare la nivel național, Georgia și-a micșorat semnificativ șansele de aderare la Uniunea Europeană și NATO.
Subiectul conflictului din Gaza nu a fost abordat de către președintele S.U.A și de către marea majoritate a liderilor statelor aliate. Singurii care au adus în discuție situația militară din Gaza au fost liderii Turciei și Spaniei, Recep Tayyip Erdoğan și Pedro Sánchez. Aceștia au cerut alianței o susținere pentru Gaza asemănătoare cu susținerea pentru Ucraina.
Concluzii
Summit-ul NATO a marcat o oportunitate pentru președintele Biden de a atrage susținere și de a-și susține demersurile pentru un al doilea mandat la Casa Albă, în contextul alegerilor prezidențiale din S.U.A de anul acesta. În ciuda unor erori ale președintelui Statelor Unite, confundându-i pe vicepreședinta Kamala Harris cu Donald Trump și pe președintele ucrainean Volodimir Zelensky cu cel rus, Vladimir Putin, Joe Biden a beneficiat de susținerea liderilor statelor aliate, cel puțin la nivel declarativ. Per total, alianța și-a păstrat poziții asemănătoare în ceea ce privește conflictele regionale și a păstrat relații amicale cu partenerii săi cu care colaborează în vederea soluționării și medierii problemelor internaționale.
Surse:
https://apnews.com/article/nato-summit-ukraine-biden-china-d9f2b83dc0956d75f6f75efe85cbefb4https://www.aljazeera.com/amp/news/2024/7/11/what-has-nato-promised-ukraine-at-summit-and-did-gaza-figure-in-talks#amp_tf=From%20%251%24s&aoh=17209987516440&referrer=https%3A%2F%2Fwww.google.comhttps://www.nato.int/cps/en/natohq/official_texts_227678.htmhttps://www.theguardian.com/world/live/2024/jul/11/nato-summit-live-china-accuses-alliance-of-seeking-security-at-expense-of-others-after-ukraine-row
