Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Diana Dumitrescu și Mihai-Marco Percă
Un atac palestinian a provocat moartea a 21 de soldați israelieni, relatează AP News. Militarii palestinieni au demarat cel mai sângeros atac asupra armatei israeliene de la atacul din 7 octombrie care a declanșat războiul. 21 de soldați au fost uciși, conform armatei israeliene. Acest incident a declanșat un răspuns puternic din partea Israelului, la câteva ore de la atac, armata anunțând că forțele terestre au încercuit orașul sudic Khan Younis, acesta fiind al doilea cel mai mare oraș din Gaza. Prim-ministrul Benjamin Netanyahu și-a oferit condoleanțele soldaților decedați. De asemenea, acesta a jurat că va continua ofensiva până va obține o „victorie absolută”. Un oficial egiptean a declarat ca Israelul a propus o oprire a focului de două luni în cadrul căreia ostaticii ar fi eliberați în schimbul palestinienilor încarcerați, iar liderii Hamas ar avea timp sa părăsească Fâșia Gaza. Conform oficialului, Hamas a refuzat propunerea, anunțând că niciun ostatic nu va fi eliberat până când Israelul nu își oprește ofensiva și se retrage din Fâșia Gaza.
Franța a înregistrat un număr record de cereri de azil, informează Le Monde. Într-un studiu publicat la 5 săptămâni după ce guvernul francez a aprobat o nouă lege a imigrației, este prezentată creșterea de cereri de azil de pe parcursul anului 2023, comparativ cu anul 2022. Procentul cererilor de azil a crescut cu 8%, conform Autorității de Protecție a Refugiaților. Anunțul creșterii vine în contextul aprobării unei legi dure privind emigrarea, înaintată de către extrema-dreaptă. Directoarea Oficiului Francez pentru Protecție a Refugiaților și a Persoanelor Apatride, Julien Boucher a declarat că „această creștere nu este specifică Franței, ci vine într-un context european”. De asemenea, aceasta a mai adăugat că „este mult mai joasă decât media europeană”. 142,500 de persoane au aplicat pentru cereri de azil, dintre care doar o treime dintre cereri au fost aprobate. Persoanele care doresc azil în Franța provin în cea mai mare proporție din Afganistan, pentru al șaselea an consecutiv. De asemenea, cereri de azil au fost înaintate și de cetățeni din Bangladesh, Turcia, Republica Democratică Congo și Guinea.
Violențele dintre cartelurile din Mexic au determinat sute de persoane să-și abandoneze locuințele, conform BBC. Sute de persoane și-au abandonat locuințele din sudul Mexicului în contextul luptelor cartelurilor rivale, Noua Generație Jalisco și Sinaloa, pentru controlul rutelor folosite pentru a strecura migranți și droguri. Localnicii au descris situația ca fiind una gravă, declarând că gloanțele le intrau în case în timpul unui schimb de focuri care a durat 7 ore. Un oficial a declarat că mai mult de 700 de rezidenți au fost strămutați din comunitățile aflate în proximitatea graniței cu Guatemala. Cele mai afectate comunități sunt Chicomuselo și La Concordia din statul Chiapas. O agresiune recentă s-a soldat cu 20 de morți, dintre care 18 erau membri de cartel, iar 2 erau localnici. Forțele militare au fost trimise în zonă, însă acestea nu fac față violențelor. Familii întregi au trecut lacul Angostura cu barca în încercarea de a scăpa de agresiuni.
32 de persoane au fost arestate în Venezuela sub acuzația de complot împotriva președintelui Nicolas Maduro, relatează Deutsche Welle. Președintele Nicolas Maduro a acuzat opoziția de colaborare cu Statele Unite ale Americii pentru organizarea unui complot de a-l ucide. Autoritățile au identificat și au arestat 32 de persoane, incluzând soldați și civili, sub acuzația de organizare de complot pentru asasinarea președintelui. Procurorul general, Tarek William Saab, a confirmat, de asemenea, că alte 11 persoane, activiști, jurnaliști și soldați, au fost puși sub acuzare pentru implicarea în complot. Saab a declarat pentru presă că toți suspecții au „mărturisit și dezvăluit informații despre planuri”. Guvernul Maduro a acuzat opoziția, pe care o denumește „extrema dreaptă”, că primește susținere din partea organizațiilor americane CIA și DEA. Autoritățile au făcut public un videoclip care face legătura între complot și liderul opoziției, Maria Corina Machado. Saab a anunțat că „vor urma mai multe arestări”.
Judecătorii Curții Constituționale Federale a Germaniei au decis sistarea sprijinului financiar al statului pentru partidul de extremă dreapta „Patria“, potrivit DW. După ce au hotărât în premieră că agenda formațiunii politice este suficient de neconstituțională, aceștia au anunțat că partidul nu va mai putea primi subvenție și nu va mai fi scutit de impozite pentru următorii șase ani. În urma unor modificări din 2017, legea din Germania permite încetarea beneficiilor fiscale pentru partidele care subminează ordinea constituțională democratică. În ciuda caracterului simbolic al sentinței, dat fiind că „Patria“ nu mai beneficia de subvenție datorită rezultatelor electorale, decizia Curții Constituționale ar putea juca un rol în deliberarea cu privire la introducerea unor măsuri similare și împotriva unei alte formațiuni politice de extremă dreapta, Alternativa pentru Germania.
Patru raportori speciali ai Organizației Națiunilor Unite au cerut renunțarea la acuzațiile împotriva mogulului media din Hong Kong Jimmy Lai și eliberarea sa imediată, anunță The Guardian. Raportorii speciali sunt experți neremunerați numiți de către Consiliul Drepturilor Omului al ONU și care nu vorbesc în numele organizației. Jimmy Lai a pledat nevinovat pe 2 ianuarie față de acuzațiile care i-au fost aduse în cadrul mediatizatului proces, acesta riscând închisoarea pe viață dacă va fi găsit vinovat. Acuzațiile au legătură cu activitatea ziarului fondat de acesta, Apple Daily, ale cărui articole au susținut protestele pro-democrație și au fost critice la adresa conducerii Chinei. Procesul său, care a fost condamnat de către comunitatea internațională, este văzut drept un barometru al libertății politice și al independenței justiției din Hong Kong. Anunțul experților ONU a venit cu o zi înainte de prezentarea raportului privind respectarea drepturilor omului în China.
Un cutremur cu magnitudinea de 7 grade pe scara Richter a avut loc în zona graniței dintre China și Kârgâzstan, informează The Guardian. Seismul, care a fost urmat de replici de până la 4,5 grade, a fost resimțit și în Kazakhstan, Uzbekistan, dar și în India. Epicentrul acestuia s-a aflat într-o regiune locuită majoritar de etnici uiguri, care au fost vizați de o campanie de asimilare forțată și de detenție în masă inițiată de către autoritățile chineze. Oficialii de la Beijing au anunțat că în urma cutremurului mai multe persoane au fost rănite și că s-au înregistrat pagube materiale. Undele seismice s-au resimțit și în Almaty, cel mai mare și mai important oraș din Kazakhstan, locuitorii refugiindu-se pe stradă în momentul producerii evenimentului. Vibrații asociate cutremurului au fost raportate și în New Dehli, capitala Indiei, care se află la 1400 de km distanță.
Președintele Poloniei, Andrzej Duda, a grațiat doi politicieni ai partidului Lege și Justiție (PiS) condamnați pentru abuz de putere, conform Politico. Situația lui Mariusz Kamiński și a lui Maciej Wąsik s-a aflat în centrul luptei dintre șeful statului și noul premier Donald Tusk, care încearcă să anuleze modificările efectuate în timpul precedentului guvern al PiS prin demiterea persoanelor loiale acestuia și prin restaurarea statului de drept. Grațierea a reprezentat o înfrângere pentru președinte, care a susținut că cei doi politicieni nu ar fi trebuit să fie încarcerați întrucât fuseseră grațiați de către el în 2015. Cu toate acestea, Curtea Supremă a invalidat acea grațiere, iar politicienii au fost condamnați la închisoare în decembrie. Aceștia au ignorat verdictul și au fost arestați în palatul prezidențial, unde s-au refugiat. Grațierea lor a pornit o dispută legată de incertitudinea dacă Mariusz Kamiński și Maciej Wąsik pot sau nu să-și continue mandatele de parlamentari, constituția poloneză interzicând persoanelor condamnate să fie membri ai legislativului.
Președintele Egiptului, Abdel Fattah el-Sissi, a marcat începerea construcției primei centrale nucleare din țară, potrivit Africanews. Centrala nucleară El Dabaa va fi construită de către compania rusă de stat Rosatom. Liderul de la Cairo a accentuat că noua unitate va contribui la producția de energie sigură, ieftină și sustenabilă, ajutând în același timp la reducerea dependenței de combustibili fosili și la evitarea fluctuației prețurilor. Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a accentuat angajamentul statului său pentru cooperarea bilaterală cu Egiptul și modernizarea industriei acestuia, evidențiind munca pentru crearea unei zone industriale rusești în regiunea canalului Suez.
Camera Lorzilor a votat amânarea controversatului plan al guvernului de deportare a imigranților ilegali în Rwanda, informează France24. Decizia a reprezentat o lovitură pentru premierul Rishi Sunak, care solicitase acceptarea planului său. Camera superioară a legislativului de la Londra a amânat ratificarea unui tratat între Marea Britanie și Rwanda până când executivul britanic va demonstra că statul african este unul sigur pentru imigranții care vor fi deportați acolo. Acordul este unul esențial pentru politica guvernului conservator de combatere a imigrației ilegale prin deportarea în Rwanda a celor care intră ilegal în Marea Britanie. Înfrângerea din Camera Lorzilor a venit după ce Rishi Sunak a câștigat săptămâna trecută la limită un vot în Camera Comunelor privind ceea ce a ajuns să fie numit Planul Rwanda. Spre deosebire de camera inferioară, care este aleasă, cea superioară nu are puterea de a bloca ratificarea tratatului.
Parlamentul Turciei a ratificat protocolul de aderare a Suediei la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, conform Politico. Vestea aprobării a fost salutată de premierul suedez Ulf Kristersson. Statul scandinav a renunțat la neutralitatea sa tradițională și a cerut să adere la NATO în 2022, dar Turcia și Ungaria au amânat procesul. Statul asiatic a invocat lipsa de măsuri ferme din partea autorităților suedeze împotriva criticilor președintelui Recep Tayyip Erdoğan. Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, a negociat cu reprezentanții Turciei și Suediei deblocarea procesului de ratificare. Concomitent cu aprobarea aderării în legislativul de la Ankara, premierul Ungariei, Viktor Orbán, l-a invitat pe omologul său suedez la Budapesta pentru a negocia alăturarea la NATO, dar oferta a fost respinsă de către ministrul de externe de la Stockholm, Tobias Billström.
