Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Andra Așibreiner
Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a avertizat că oficialii suedezi că nu ar trebui să aștepte sprijin pentru aderarea la NATO după arderea Coranului în fața ambasadei Ankarei la Stockholm, în timpul unui protest, relatează Al Jazeera. Turcia și Ungaria sunt singurii membri NATO care nu au aprobat decizia Suediei și Finlandei de a rupe tradiția de nealiniere militară ca răspuns la invazia Rusiei asupra Ucrainei. Premierul maghiar, Viktor Orban, a declarat că parlamentul său va aproba cele două cereri luna viitoare. „Dacă nu arătați respect față de credințele religioase ale Republicii Turcia sau față de musulmani, nu veți primi niciun sprijin din partea noastră pentru aderarea la NATO”, a declarat Erdogan, numind arderea Coranului „un atac asupra a 85 de milioane de cetățeni turci”.
Prim-ministrul britanic, Rishi Sunak, a ordonat o anchetă privind afacerile fiscale ale președintelui Partidului Conservator de la guvernare, informează Al Jazeera. Sunak i-a cerut consilierului său, Laurie Magnus, să analizeze cazul lui Nadhim Zahawi, care se referă la o taxă neplătită în valoare de 5 milioane de lire sterline aferentă vânzărilor de acțiuni ale companiei YouGov, înainte de a deveni membru al Parlamentului. El a adăugat că Zahawi va rămâne președintele partidului în timpul anchetei și a fost de acord să „coopereze pe deplin”. Zahawi a declarat că salută acest demers și așteaptă cu nerăbdare să explice „faptele problemei”, adăugând că nu va discuta în timp ce ancheta este în desfășurare.
Alți patru membri ai grupării de extremă-dreapta Oath Keepers au fost găsiți vinovați de „conspirație sedițioasă” după ce au participat la atacul asupra Capitoliului Statelor Unite ale Americii, din 6 ianuarie 2021, relatează Reuters. Condamnarea grupului a oferit Departamentului de Justiție o altă victorie majoră în încercarea de a-i urmări pe susținătorii președintelui de atunci, Donald Trump, care au luat cu asalt Capitoliul SUA. Verdictul marchează sfârșitul celui de-al doilea proces major de sedițiune împotriva membrilor grupării extremiste care se numărau printre sutele de persoane care au atacat Capitoliul în încercarea nereușită de a împiedica Congresul să certifice victoria democratului Joe Biden împotriva lui Trump.
Fostul candidat republican la alegerile legislative din statul american New Mexico a negat acuzațiile conform cărora ar fi vinovat de orchestrarea atacurilor armate asupra caselor unor oficiali democrați, informează AP News. Solomon Peña va rămâne în arest, în așteptarea procesului, în urma deciziei unui judecător de a-l declara un pericol pentru comunitate. Acestuia i-au fost aduse acuzații multiple, printre care, atac armat asupra unei locuințe și deținere de arme de foc. În urma atacurilor sale, nimeni nu a fost rănit, dar cazul a reaprins dezbaterea publică ce privește ușurința cu care persoanele acuzate de crime violente pot primi cauțiune. Avocatul lui Peña a ridicat întrebări cu privire la credibilitatea unui martor confidențial care a împărtășit informații autorităților, menționând că unele dintre declarațiile folosite într-o plângere penală sunt contradictorii.
Oficialii polonezi au anunțat că urmează să ceară Berlinului permisiunea de a livra Ucrainei tancuri Leopard 2 de fabricație germană, relatează Politico. Premierul polonez, Mateusz Morawiecki, a declarat în cadrul unei conferințe de presă că vor solicita o permisiune de livrare, însă nu a menționat momentul exact. Anunțul liderului polonez vine după cel al ministrului german de externe, Annalena Baerbock, din care, potrivit lui Morawiecki, reieșea faptul că Germania nu ar sta în calea Poloniei de a trimite tancuri la Kiev. Cu toate acestea, purtătorul de cuvânt al cancelarului german Olaf Scholz a menționat că declarația ministrului german nu reprezintă un acord al poziției guvernamentale și că orice cerere poloneză pentru trimiterea tancurilor Leopard trebuie mai întâi discutată în cadrul Consiliului de Securitate German.
