Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Maria Pițigoi și Delia Afilipoaie
Reprezentanții Departamentului de Trezorerie al Statelor Unite ale Americii au anunțat impunerea de sancțiuni asupra unei rețele de trafic de arme afiliată Statului Islamic din Somalia și a grupării extremiste Al-Shabab, acuzată de comiterea actelor teroriste asupra civililor, informează CNN. Purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate al Casei Albe, John Kirby, a declarat că sancțiunile arată angajamentul administrației Biden de a ajuta Somalia în lupta împotriva terorismului și urmăresc demascarea și stoparea unei „rețele extinse de traficanți de arme, asociații acestora și o afacere afiliată care operează în principal între Yemen și Somalia”. Blocarea potențialelor tranzacții cu entitățile americane vine la doar câteva zile după cele două atacuri cu bombă din capitala Somaliei în urma cărora 120 de persoane au fost ucise, iar alte 300 au fost rănite. Reprezentanții Al-Shabab, care comit adesea atacuri în capitală și controlează regiuni importante ale țării, au revendicat atacul, declarând că au vizat Ministerul Educației. Kirby a adăugat că există, de asemenea, o „legătură clară” între terorism și crima organizată, menționând că rețeaua sancționată este „profund implicată în contrabandă, piraterie și crime detestabile împotriva mediului”.
Oficialii germani au avertizat liderii sârbi că trebuie să decidă dacă doresc să își consolideze relațiile cu Rusia sau să continue procesul de aderare la Uniunea Europeană, relatează The Guardian. „Necesitatea unei decizii se impune, având în vedere evoluțiile geopolitice”, a declarat un reprezentant al guvernului german cu două zile înainte de un summit din Balcanii de Vest organizat la Berlin, menit să consolideze relațiile cu cele șase țări din regiune. Reprezentantul a menționat, de asemenea, că acordul privind o cooperare consolidată încheiat în septembrie de ministrul sârb de externe, Nikola Selaković, cu omologul său rus, Serghei Lavrov, a fost întâmpinat cu dezamăgire de oficialii germani. În plus, acordul nu corespundea așteptărilor potrivit cărora și statele candidate pentru aderarea la UE ar trebui să adopte aceleași sancțiuni împotriva Rusiei, asemenea statelor membre. Summitul de joi, găzduit de cancelarul german, Olaf Scholz, va reuni șefii de guvern din Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Macedonia de Nord, Muntenegru și Serbia, precum și alți lideri ai UE pentru a semna o serie de acorduri privind recunoașterea reciprocă a documentelor de identitate, a diplomelor universitare și a calificărilor profesionale.
Prim-ministrul finlandez, Sanna Marin, a cerut liderilor Ungariei şi Turciei să aprobe rapid cererile Suediei şi Finlandei de aderare la NATO, informează The Guardian. Cele două țări nordice au cerut să se alăture alianței militare în luna mai, ca urmare a invadării Ucrainei de către Rusia, iar Ungaria și Turcia sunt ultimii membri NATO care trebuie să-și dea acordul cu privire la aderarea Suediei și Finlandei. Liderii de la Budapesta au declarat săptămâna trecută că sprijină cererile și că parlamentul le va ratifica până la jumătatea lunii decembrie, însă președintele turc, Recep Tayyip Erdoğan, a semnalat din nou că dorește acțiuni concrete împotriva grupărilor pe care le consideră teroriste. Presa suedeză a raportat că noul prim-ministru al Suediei, Ulf Kristersson, urmează să participe la o întâlnire bilaterală la Ankara, la câteva zile după vizita de vineri a secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg. Președintele turc a anunțat că se opune în continuare cererii Suediei, în timp ce purtătorul de cuvânt al partidului său de guvernământ, Ömer Çelik, a declarat luni că oficialii suedezi încă nu au făcut suficient pentru ca liderii turci să se răzgândească.
Fostul președinte al Braziliei, Jair Bolsonaro, a declarat că va respecta constituția braziliană privind procesul de tranziție către noul cabinet prezidențial, ca urmare a înfrângerii sale electorale, informează Reuters. Într-o scurtă declarație adresată reporterilor la palatul prezidențial din Brasilia, Bolsonaro nu a făcut referire la pierderea alegerilor și nici nu a recunoscut victoria lui Lula, dar le-a mulțumit susținătorilor săi pentru sprijinul acordat. „Președintele Jair Messias Bolsonaro m-a autorizat, atunci când va fi timpul, în baza legii, să încep procesul de tranziție”, a declarat ulterior șeful de cabinet, Ciro Nogueira. După publicarea rezultatelor, susținătorii lui Bolsonaro au blocat mai multe autostrăzi în semn de protest față de înfrângerea sa, unii dintre aceștia cerând o lovitură de stat pentru a-l împiedica pe fostul președinte, Luiz Inácio Lula da Silva, să revină la putere. Înainte de votul de duminică, Bolsonaro a afirmat în mod repetat, fără temei, că sistemul electoral este predispus fraudelor și a acuzat autoritățile electorale că îl favorizează pe adversarul său de stânga. Întârzierea lui Bolsonaro în a recunoaște public victoria lui Lula a stârnit teama că acesta va contesta rezultatul alegerilor.
Președinții Columbiei și Venezuelei s-au întâlnit pentru prima dată de la restabilirea relațiilor diplomatice, potrivit France24. Comerțul, migrația, protecția Pădurii Amazoniene și „construcția democratică” a regiunii s-au numărat printre punctele de pe ordinea de zi, potrivit președintelui columbian, Gustavo Petro. Liderul Venezuelei, Nicolas Maduro, a rupt relațiile diplomatice cu statul vecin în 2019, pe fondul tensiunilor apărute între acesta și predecesorii lui Petro, Juan Manuel Santos, și conservatorul Ivan Duque, pe care Maduro i-a acuzat chiar că ar fi planuit asasinarea lui. În plus, Duque l-a susținut pe liderul opoziției venezuelene, Juan Guaido, recunoscut de liderii a zeci de țări drept învingător în cadrul alegerile electorale din 2018 pe care Maduro pretinde că le-a câștigat. Cetățeni ai ambelor țări și-au exprimat mulțumirea față redeschiderea punctelor de trecere a frontierei, decizie care ar putea conduce la o creștere a activității economice în zonă, dar și la crearea unor condiții mai sigure pentru migranții și refugiații care trec granița. Guaido a criticat decizia lui Petro „de a-l vizita pe dictatorul Maduro și de a-l numi «președinte»”, considerând că vizita a fost o „acțiune care ar putea normaliza încălcările drepturilor omului (…) și cea mai gravă criză a migrației din lume”.
Oficialii din Serbia au declarat stare de alertă la granița cu Kosovo, din cauza disputei cu privire la plăcuțele de înmatriculare, informează Washington Post. Aceștia au declarat mobilizara de trupe la graniță, o mișcare ce ar putea intesifica și mai mult tensiunile dintre cele două state. Anterior, autoritățile i-au avertizat pe membrii minorității etnice sârbe care locuiesc în Kosovo, o fostă provincie a Serbiei, să-și înlocuiască plăcuțele de înmatriculare a vehiculelor cu cele kosovare. Avertismentele au venit în ciuda apelurilor din partea Statelor Unite ale Americii și a Uniunii Europene de a amâna orice asemenea cerință. Drept răspuns, ministrul sârb al apărării, Milos Vucevic, a declarat că președintele Aleksandar Vucic, totodată comandantul suprem al forțelor armate ale Serbiei, a plasat armata într-o stare de „pregătire”. Acesta a declarat că „Nu ne pregătim pentru un război, dar nu trebuie să fim nici nepregătiți”, adăugând că „sunt gata să continue dialogul cu Pristina”. Uniunea Europeană le-a reamintit celor două state, Kosovo și Serbia, că trebuie să normalizeze relațiile dacă doresc să avanseze către aderarea la blocul uniunii. Atât oficialii de la Bruxelles, cât si cei din Washington, și-au intensificat recent eforturile de mediere, temându-se că incertitudinile legate de războiul din Ucraina și legăturile strânse ale Serbiei cu Rusia ar putea agrava situația.
Coreea de Nord a lansat cel puțin 17 rachete în mare, una dintre ele aterizând la mai puțin de 60 km (40 mile) în largul coastei Coreei de Sud, informează Reuters. Racheta a aterizat în afara apelor teritoriale ale Coreei de Sud, dar la sud de Northern Limit Line (NLL), o graniță maritimă inter-coreeană disputată. A fost prima dată când o rachetă balistică a aterizat lângă apele sudului, de când peninsula a fost divizată. Președintele Coreei de sud, Yoon Suk-yeol, a descris mișcarea drept o „încălcare teritorială” a Phenianului. Ca răspuns, Coreea de Sud a emis o serie de avertismente, lansând propriile rachete. Avioanele de război sud-coreene au lansat trei rachete aer-sol în marea de la nord, peste NLL. Nordul a lansat, de asemenea, peste 100 de cartușe de artilerie de pe coasta sa de est, într-o zonă-tampon militară stabilită printr-un acord militar. Coreea de Nord a testat un număr record de rachete în acest an, iar oficialii din Seul și Washington declară că Nordul a finalizat pregătirile tehnice pentru a efectua un test de arme nucleare pentru prima dată din 2017.
Arabia Saudită a avertizat Statele Unite ale Americii asupra unui atac iminent din partea Iranului, informează CNN. Statele Unite și Arabia Saudită au împărtășit informații care indică faptul că Iranul ar putea planifica un atac asupra infrastructurii energetice din Orientul Mijlociu. Informațiile împărtășite dintre cele doua state au pus atât armata americană, cat și altele din regiune, la un nivel de alertă ridicat. Un oficial american a declarat că nu a existat o creștere a nivelurilor de protecție militară americană în regiune, deoarece aceasta nu este considerată a fi o țintă. Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price, a declarat că sunt „îngrijorati de imaginea amenințării” și se află „în contact constant prin canale militare, diplomatice și de informații cu oficialii din orient”. Prince a declarat la un briefing al departamentului ca ‘Nu vom ezita să acționăm în apărarea intereselor noastre și a partenerilor noștri din regiune”. Acesta a adaugat că nu are cunoștință de niciun avertisment public emis prin intermediul ambasadei cu privire la o amenințare și a confirmat că Departamentul de Stat este obligat să informeze cetățenii „dacă avem informații care sunt precise, care sunt credibile, care ar putea reprezenta o amenințare pentru comunitatea cetățenilor americani.” Statele Unite consideră că Iranul ar putea încerca să concentreze atenția asupra Arabiei Saudită, pe care Iranul o acuză că a ajutat să alimenteze protestele, conform surselor.
Social-democrații au devenit din nou cea mai mare forță din parlamentul Danemarcei, informează The Guardian. Dupa numararea voturilor de la alegerile locale, aceștia au obținut 27,5% din voturi, reprezentând cele mai bune rezultate electorale ale partidului din ultimele două decenii. Jakob Ellemann-Jensen, liderul partidului liberal de opoziție, a recunoscut miercuri dimineața o înfrângere. Partidul său a pierdut 19 din cele 43 de locuri în parlament. Blocul de stânga al Danemarcei va menține o majoritate slabă, deschizând calea pentru un nou mandat pentru premierul în exercițiu, Mette Frederiksen, și pentru partidul său social-democrat. Blocul de stânga a obținut 87 de locuri în parlamentul de 179 de locuri, ceea ce i-ar oferi o majoritate cu sprijinul unui mandat din Insulele Feroe și două locuri încă nedeterminate în Groenlanda, un teritoriu suveran al Danemarcei care alege adesea candidați de stânga. Ea ar putea începe negocierile cu fostul prim-ministru, Lars Lokke Rasmussen, și noul său partid nealiniat, Moderații, care a militat și pentru o coaliție de partide principale. Partidele de stânga pe care Frederiksen se poate baza pentru a forma un nou guvern includ Partidul Popular Socialist, Alianța Roșu-Verde și Partidul Social-Liberal, acesta din urmă condus anterior de comisarul Uniunii Europene, Margrethe Vestager.
Mercenarii ruși din Mali au fost acuzați de un masacru civil în urma unei operațiuni militare majore în centrul țării, informează The Guardian. Cel puțin 13 civili au fost uciși în regiunea Mopti de trupele maliene, sprijinite de așa-numiții „soldați albi”. Masacrul raportat pare să fi avut loc în timpul unei operațiuni aeriene la scară largă, desfășurată într-o regiune considerată a fi bastion pentru grupări extremiste. Atacurile aeriene au fost urmate de un atac la sol al trupelor maliene și al unor presupusi luptători Wagner în apropierea orașului Tenenkou, au declarat surse locale. Informația a fost confirmată atât de către oficiali locali cat si de către membri ai unor organizații. Un oficial al Tabital Pulakuu, o asociație pentru promovarea culturii grupurilor etnice Peuhl din Mali, a declarat pentru AFP că „peste 20 de civili au fost uciși și arestați duminică la Guelledjé”, toți din comunitatea Peuhl. Acesta a adaugat ca „Nu toți Peuhl sunt extremisti”, și că „cei care au fost uciși sunt civili nevinovați.” Luptători din grupul Wagner, legat de Kremlin, au sosit în Mali la sfârșitul anului trecut, după ce a fost încheiat un acord profitabil cu noii săi conducători militari. Aceștia au desfășurat o serie de ofensive împotriva grupărilor extremiste care controlează zone din țară și au fost legați în mod repetat de atrocități.
