Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Mircea-Andrei Cuciureanu
Vladimir Putin a decretat legea marțială în cele patru regiuni ucrainene anexate de Rusia în timpul războiului, relatează Reuters. Această decizie este menită să consolideze controlul Kremlinului asupra celor patru regiuni, în contextul a repetate atacuri din partea forțelor armate ucrainene. De asemenea, Putin a ordonat crearea unui consiliu special de coordonare, condus de prim-ministrul rus, Mihail Mișustin. În viziunea liderului de la Moscova, această structură este menită să capaciteze toate instituțiile administrative de stat în susținerea “operațiunii speciale”. Reprezentanții Departamentului de Stat al Statelor Unite ale Americii au catalogat această inițiativă drept “disperată”, adăugând că această măsură nu va avea un impact important asupra desfășurării războiului.
Mallikarjun Kharge a devenit liderul opoziției în India, fiind primul președinte al partidului din ultimii 20 de ani care să nu fie parte din familia Gandhi, raportează BBC. Kharge provine din comunitatea dalit, istoric una din cele mai sărace comunități din India, este o persoană apropiată de familia Gandhi și a ocupat funcțiile de ministru al transporturilor și ministru al muncii. Contracandidatul său, Shashi Tharoor, a declarat că “reînvierea partidului nostru a început cu adevărat”. Kharge a promis introducerea de reforme în cadrul partidului, printre care și ca 50% din membrii de la fiecare nivel politic să aibă vârsta sub 50 de ani. Cea mai dificilă misiune a noului lider al opoziției este consolidarea sa și a partidului ca oponenți redutabili ai actualului prim-ministru, Narendra Modi, în cadrul alegerilor generale din 2024.
Un înalt oficial al Hamas, Mohammad al-Khudary, a fost eliberat de Arabia Saudită din arest, confirm Al Jazeera. Al-Khudary a fost reținut în 2019, în timpul unui val de arestări ce a vizat zeci de palestinieni, indiferent de asocierea lor cu grupul paramilitar. Se preconizează că aceste valuri de dețineri au fost motivate politic, Arabia Saudită negociind îndeaproape la acea perioadă cu administrația Trump, pentru a lua parte la “afacerea secolului”. Mai multe grupuri ce militează pentru drepturile omului, printre care și Amnesty International, au blamat atât arestările, cât și modul în care erau tratați prizonierii. Mai mulți dintre ei, printre care și al-Khudary, au confirmat faptul că prizonierii palestinieni erau torturați.
Guvernul francez și-a exercitat dreptul constituțional de a propune un buget fără ca acesta să fie supus la vot, informează The Guardian. Prim-ministrul francez, Élisabeth Borne, a declarat că “este responsabilitatea noastră să ne asigurăm că statul are un buget”, încercând să apere această măsură. Membrii opoziției, în special partidul Franța Nesupusă, condus de Jean-Luc Mélenchon, au blamat această mișcare, avertizând că poate fi un pas către “autoritarism”. Blocul de stânga din opoziție a propus depunerea unei moțiuni de cenzură simbolică, neavând șanse reale să treacă. Această situație evidențiază poziția fragilă pe plan intern al lui Emmanuel Macron și a partidului său centrist, după ce nu au reușit să obțină majoritate absolută la ultimele alegeri.
Ministrul de externe din Mali, Abdoulaye Diop, a acuzat Franța de spionaj și “acte de destabilizare” a statului în cadrul unei întâlniri a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite, raportează Radio France Internationale. Diop a mai adăugat că Franța “distribuie arme către militanții islamiști din nordul statului”, iar în cazul în care situația continuă “Mali își va exercita dreptul la autoapărare”. Reprezentanții de la Paris au negat aceste acuzații. Relațiile diplomatice dintre Franța și Mali “s-au răcit” în urma loviturii de stat din 2020. Relațiile dintre cele două state s-au degradat până în punctul în care Franța a anunțat retragerea trupelor trimise atât în cadrul MINUSMA, misiunea de pace a ONU, cât și cele trimise pentru a lupta împotriva grupărilor insurgente. Mali se află la limita unei crize umanitare, iar lovitura de stat din 2020 nu a adus stabilitatea promisă, ci fragmentarea populației și teritoriului și apariția a mai multor grupuri insurgente. Nivelul de trai al statului scade rapid, iar reticența de a coopera cu trupe străine sau cu lucrătorii din cadrul MINUSMA ridică semne de întrebare la adresa viitorului locuitorilor din Mali.
