Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Yvonne Andreiaș și Meda Dragomir
Compania care a construit gazoductul Nord Stream 2 din Rusia spre Germania ia în considerare posibilitatea de a solicita intrarea în insolvență în urma sancțiunilor impuse de Statele Unite ale Americii, conform Reuters. Nord Stream 2 AG, înregistrată în Elveția și deținută de gigantul rusesc de stat Gazprom, a finalizat anul trecut proiectul de 11 miliarde de dolari, care a fost conceput pentru a dubla capacitatea de a pompa gaze din Rusia în Germania. Prin gazoductul de 1.230 km nu au fost începute operațiunile comerciale deoarece era în curs de certificare în Germania, care săptămâna trecută a suspendat acest proces ca urmare a escaladării crizei din Ucraina. Biroul de control al activelor străine din cadrul Departamentului Trezoreriei SUA a emis un ordin executiv la 23 februarie prin care a autorizat “lichidarea tranzacțiilor care implică Nord Stream 2 AG” sau “orice entitate în care Nord Stream 2 AG deține, direct sau indirect, o participație de 50% sau mai mare” până la 2 martie.
Uniunea Europeană a declarat că va analiza cu seriozitate cererea Ucrainei de aderare, conform Euractiv. Totodată, UE a recunoscut greutatea politică a demersului și circumstanțele dramatice, precum și ezitarea multor state membre. Ideea de a acorda Ucrainei un statut de candidat câștigă tot mai mult teren. În prezent, unsprezece țări din UE – Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia și Slovenia – susțin acest demers. Un purtător de cuvânt al ministerului austriac de externe a declarat că Viena ar susține “explorarea rapidă” a modalităților de “aprofundare semnificativă” a relațiilor existente între UE și Kiev, de exemplu “în domeniul energiei sau în ceea ce privește o piață comună”. Cu toate acestea, ei au spus că un proces de aderare “rapid” sau “imediat” “nu este prevăzut în tratatele UE”. “Există criterii, condiții și proceduri clare pentru primirea statutului de candidat, începerea negocierilor de aderare și aderarea la UE. Austria nu crede că toate aceste principii ar trebui aruncate peste bord.” “De asemenea, trebuie să ne gândim la toți aspiranții la aderare care au muncit din greu timp de mulți ani; ar trebui să evităm crearea unor candidați de două clase”, au adăugat ei. Aceste sentimente se regăsesc în toate capitalele occidentale, care se tem că țările din Balcanii de Vest, blocate de ani de zile în acest proces, nu vor primi bine ideea. Alții fac apel la soluții alternative. Un diplomat UE a declarat că apelul Ucrainei “a fost remarcat ca un semn real de apreciere”, dar procesul ar trebui să fie același ca pentru orice alt stat membru.
Parlamentul din Finlanda a dezbătut asupra unei petiții ce propune organizarea unui referendum privind aderarea la NATO, declară Deutsche Welle. Membrii ai parlamentului finlandez vor discuta despre organizarea unui referendum pentru aderarea la NATO, ca urmare a unei petiții semnate de peste 50.000 de cetățeni finlandezi. În prisma conflictului actual din Ucraina, rezultatele sondajelor regionale arată că mai mult de jumătate din populație și-a schimbat părerea cu privire la alăturarea în cadrul NATO. Prim-ministrul țării, Sanna Marin, a confirmat că partidele vor discuta acest aspect în cadrul ședinței de marți. “Acest eveniment nu va include și o dezbatere mai amplă cu privire la poziția Finlandei asupra unei alianțe militare sau a neutralității”, a adaugat aceasta.
Rusia a impus împiedicarea temporară a investitorii străini din vânzarea activelor rusești pentru a se asigura că aceștia iau o decizie ponderată, nu una determinată de presiuni politice, a declarat marți premierul Mihail Mișustin, relatează Reuters. De asemenea, marele fond suveran de investiții al Rusiei va fi presat să acționeze, cheltuind până la 1.000 de miliarde de ruble (10.3 miliarde de dolari) pentru a cumpăra acțiuni la companiile rusești, conform unui decret guvernamental. Mișustin a declarat că Rusia este “deschisă la dialog cu investitorii cu o mentalitate constructivă” și că: “Ne așteptăm ca cei care au investit în țara noastră să poată lucra aici în continuare”. În condițiile în care bursa de valori a Moscovei, afectată fiind, a fost închisă marți pentru a doua zi, miliardarul rus Mihail Fridman, care a fost sancționat de Uniunea Europeană, a avertizat că ieșirea activelor rusești s-ar putea dovedi dificilă chiar și fără interdicția temporară. “Nu cred că am putea renunța la activele din Rusia în acest moment, deoarece nu există cumpărători deocamdată”, a declarat Fridman.
China a denunțat cea mai recentă călătorie a delegației Statelor Unite ale Americii în Taiwan, aceasta fiind condusă de fostul Șef al Statelor Majore Reunite, Mike Mullen, raporteaza Deutsche Welle. O delegație alcătuită din foști înalți oficiali ai apărării și securității din Statele Unite a fost desemnată de către președintele Joe Biden pentru o vizită în Taiwan. Autoritățile din Taipei au primit cu brațele deschise această oportunitate, declarând că ar putea reprezenta un moment bun pentru “un schimb aprofundat de opinii cu privire la aspecte legate de cooperarea în diferite domenii” între cele două țări. Această călătorie vine pe fondul actualului conflict din Ucraina, situație ce ar putea să reaprindă ambițiile geopolitice ale Chinei la adresa Taiwanului. La momentul actual, guvernul din Beijing nu a condamnat războiul început de Rusia la adresa Ucrainei. Mai mult de atât, criticile aduse către sancțiunile aplicate Moscovei reprezintă un semn al angajamentului față de sfidarea reciprocă a Washingtonului și țărilor din Occident.
Curtea Supremă din Israel a ordonat suspendarea evacuării mai multor familii palestiniene din cartierul Sheikh Jarrah, informează Al Jazeera. Curtea Supremă israeliană a hotărât că cele 4 familii palestiniene ce urmau să fie evacuate din cartierul Sheikh Jarrah vor putea să rămână în domiciliul lor actual. Această decizie va fi valabilă până când autoritățile din Israel vor finaliza separarea terenurilor, un process care, odată inițiat, ar putea dura ani de zile. Această decizie din partea Instanței reprezintă un moment de cotitură în lupta rezidenților palestinieni de a-și păstra locuințele și ar putea avea un impact pozitiv asupra conflictelor dintre cele două națiuni. Sami Irshid, avocatul celor patru familii palestiniene, a declarat că această decizie este una extrem de “semnificativă”. “Curtea Supremă a hotărât că deciziile adoptate în trecut cu privire la drepturile de proprietate nu mai sunt valabile, iar rezidenții din cartierul Sheikh Jarrah au oportunitatea să conteste și să își dovedească drepturile”, a precizat acesta.
Ministrul turc de externe, Mevlut Cavusoglu, a declarat că țara sa a avertizat comunitatea internațională cu privire la trecerea navelor de război prin strâmtorile țării de când a început războiul dintre Rusia și Ucraina, relatează Al Jazeera. Săptămâna trecută, Kievul a cerut Ankarei să activeze pactul internațional și să împiedice tranzitul navelor de război rusești din Marea Mediterană în Marea Neagră. Cel puțin șase nave de război rusești și un submarin ar fi tranzitat strâmtoarea turcească în această lună. Anunțul lui Cavusoglu a fost făcut la scurt timp după ce președintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat în aceeași zi că guvernul său va folosi “autoritatea acordată țării noastre prin Convenția de la Montreux în ceea ce privește traficul maritim în strâmtoare într-un mod care va împiedica escaladarea crizei”. El a reiterat că Turcia nu va renunța la relațiile sale nici cu Rusia, și nici cu Ucraina. “Nu ne vom compromite interesele naționale”, a spus el, “dar nu vom neglija echilibrele regionale și globale. Spunem că nu vom renunța nici la Ucraina, nici la Rusia”.
Autoritățile africane au condamnat actele de discriminare aduse la adresa studenților africani de la frontierele ucrainene, informează CNN. Reprezentanții a trei țări africane din cadrul Consiliului de Securitate al ONU – Kenya, Ghana și Gabon – au condamnat actele de discriminare comise împotriva studenților la granițele Ucrainei. În ultimele zile, au circulat numeroase relatări din partea studenților africani, ce susțin că au întâmpinat acte de segregare, rasism sau abuz din partea autorităților de frontieră. “Maltratarea populației de origine africană la granițele Europei trebuie să înceteze imediat, fie că este vorba de cetățenii care fug de atacurile din Ucraina, sau de cei care traversează marea Mediteraneană”, a declarat ambasadorul Kenyei în cadrul ședinței. Organizația Națiunilor Unite îndeamnă țările să “dea dovadă de aceeași empatie și suport pentru toate persoanele care se adăpostesc de război, indiferent de identitatea lor rasială”.
Războiul din Ucraina a adus în prim-plan problema delicată a securității alimentare în UE, iar Comisia Europeană avertizează sectorul agroalimentar din UE să se pregătească pentru impact, atât acum, cât și pe termen lung, conform Euractiv. Ucraina și Rusia reprezintă 30% din comerțul mondial cu grâu, 32% din orz, 17% din porumb și peste 50% din uleiul și semințele de floarea-soarelui. Conflictul din Ucraina a pus capăt comerțului cu produse agricole pe Marea Neagră între blocul european și cele două state estice. Membrii Parlamentului European avertizează că această criză poate duce la probleme pe termen mediu, atât din punctul de vedere al alimentelor, cât și al cerealelor folosite pentru hrana animalelor (Ucraina era exportatorul principal de boabe de soia nemodificate genetic).
Incendiile sălbatice au acoperit întregi regiuni din Paraguay în ceață, relatează The Guardian. Un nor masiv de cenușă a acoperit regiuni întregi din zona de sud a Paraguayului, inclusiv capitala țării, Asuncion, ca urmare a incendiilor sălbatice din țara vecină, Argentina. Meteorologii au atenționat cetățenii să nu își părăsească domiciliul pentru a evita inhalarea vaporilor toxici. “În câteva minute, orașul a căzut în întuneric complet”, a declarat Ray Mendoza, unul dintre pompierii voluntari de serviciu. “Este pentru prima dată în ultimii 20 sau 25 de ani când se întâmpla așa ceva”, a adăugat acesta.
