Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Lara Popescu și Delia Afilipoaie
Grecia a început amendarea persoanelor nevaccinate cu vârsta de peste 60 de ani, informează Euronews. Începând de luni, rezidenții eleni în vârstă de cel puțin 60 de ani vor trebui să plătească amenzi lunare dacă decid să nu se vaccineze împotriva virusului SARS-CoV-2. Cei care nu au administrată cel puțin o doză de vaccin vor trebui să plătească o penalizare de 50 de euro în luna ianuarie, crescând la 100 de euro pentru luna februarie. Decizia a fost implementată ca urmare a creșterii continue a numărului de cazuri de COVID-19 pe teritoriul Greciei, fiind raportate 10.783 de cazuri noi doar sâmbătă. De asemenea, Grecia a impus vaccinarea obligatorie și în rândul personalului medical, aceștia riscând să fie demiși dacă nu respectă regulile privind vaccinarea. La momentul actual, aproximativ 67% din populația Greciei este vaccinată cu schema completă.
Averea celor mai bogați oameni din lume s-a dublat în timpul pandemiei, informează organizația caritabilă Oxfam, conform BBC. Oxfam a anunțat înaintea întâlnirii anuale a Forumului Economic Mondial că cei mai bogați zece oameni ai lumii și-au crescut averile colective semnificativ față de luna martie a anului 2020. În schimb, numărul oamenilor care trăiesc în sărăcie a crescut ca urmare a pandemiei. Reducerea salariilor în rândul celor mai săraci oameni din lume a contribuit la moartea a peste 21.000 de persoane în fiecare zi. În decursul acestei săptămâni, este prevăzută lansarea unui raport privind inegalitatea globală, de către Oxfam. Raportul este programat în fiecare an astfel încât să coincidă cu întâlnirea Forumului Economic Mondial, asigurând astfel atenția elitelor politice.
Australia și Noua Zeelandă au trimis zboruri de supraveghere după tsunamiul din Tonga, pentru a evalua daunele materiale, conform Reuters. Tsunamiul s-a produs după ce un vulcan subacvatic a erupt sâmbătă, 15 ianuarie. Inițial, ministrul pentru Pacific al Australiei, Zed Seselja, a declarat că daunele provocate sunt minime, însă poliția australiană a raportat ulterior distrugeri severe, o femeie din Marea Britanie fiind găsită moartă în urma catastrofei. Zborurile de supraveghere au fost trimise de Australia și Noua Zeelandă cu scopul de a analiza situația în insulele din vecinătate unde serviciile de comunicare sunt la pământ. În ciuda situației cauzate de tsunami, oficialii din Tonga sunt îngrijorați de posibilitatea răspândirii virusului COVID-19 de către echipele de ajutor umanitar. Aceștia au anunțat că toate ajutoarele care vor fi trimise către statul insular vor trebui să intre în carantină. La acest moment, Tonga nu are înregistrat niciun caz pozitiv de COVID-19.
Ministrul de externe german, Annalena Baerbock, a declarat că Rusia “va suferi” în cazul unui atac pe teritoriul Ucrainei, relatează Reuters. Baerbock și-a exprimat speranța că tensiunile cu Rusia în ceea ce privește poziția Ucrainei să fie rezolvate prin măsuri diplomatice, dar a avertizat Moscova de existența unor repercusiuni de natură economică, strategică și politică dacă aceasta decide să atace Ucraina. Declarația ministrului german de externe survine după ce Casa Albă a afirmat că se teme ca Rusia sa nu elaboreze un pretext pentru a invada statul cu capitala la Kiev. Poziția Germaniei în acest conflict a fost clar exprimată și de cancelarul Olaf Scholz, în Madrid, unde acesta a susținut că trebuie făcut tot ce este posibil pentru a preveni o intervenție militară în Ucraina.
Persoana suspectată de trădarea Annei Frank a fost identificată după 77 de ani, informează BBC. O nouă investigație a identificat un suspect care este bănuit că i-ar fi denunțat pe Anne Frank și familia ei naziștilor. Rămasă în istorie pentru jurnalul ei care relatează ororile Holocaustului, Anne Frank a murit în anul 1945, la vârsta de 15 ani, într-un lagăr de concentrare. O echipă formată din istorici și diferiți experți a încercat în ultimii șase ani să rezolve “cazul rece” (vechi, nerezolvat) prin tehnici moderne, până să descopere o întreagă echipă drept suspectă de trădarea Annei Frank și a familiei ei. Printre membrii acestei echipe suspecte se numără și un fost agent FBI, Arnold van den Bergh, care a fost o personalitate importantă în comunitatea evreiască din Amsterdam. Se presupune că van den Bergh a dezvăluit naziștilor informații despre ascunzătoarea Annei Frank pentru a nu fi trimis, alături de soția sa, într-un lagăr de concentrare.
Oficialii din Indonezia plănuiesc să numească noua capitală Nusantara, în traducere „arhipelag”, atunci când birourile guvernamentale vor fi mutate în provincia Kalimantan de Est, de pe insula Java, informează The Guardian. Președintele Joko Widodo a anunțat pentru prima dată planul de a muta capitala Indoneziei în 2019. Mișcarea a fost amânată din cauza pandemiei, însă ar putea fi reluată din 2024. Guvernul speră că astfel va reduce povara asupra Jakartei, un oraș aglomerat, care suferă de inundații regulate și deține cel mai rapid ritm de scufundare din lume, din cauza extracției excesive a apelor subterane. Unii au subliniat că alegerea s-ar putea dovedi confuză, deoarece “Nusantara” este folosit și pentru a se referi la națiunea arhipelagului în ansamblu. Prin relocarea capitalei, guvernul speră, totodată, să redistribuie averea. În cadrul proiectului, Jakarta ar rămâne centrul comercial și financiar al țării, dar funcțiile administrative ale guvernului se vor muta în Kalimantanul de Est, la aproximativ 2.000 km nord-est de Jakarta. Construcția ar putea începe în acest an, după ce proiectul de lege privind noua capitală a fost aprobat de parlament.
Fostul președinte al Ucrainei, Petro Poroșenko, a aterizat la Kiev pentru a confrunta acuzațiile de trădare, relatează Euractiv. Poroșenko este investigat pentru presupusa trădare legată de finanțarea luptătorilor separatiști, susținuți de guvernul rus prin vânzări ilegale de cărbune în timpul mandatului de președinte, din perioada 2014-2015. Partidul său l-a acuzat pe Zelenski de o încercare nesăbuită de a reduce la tăcere opoziția politică. În cadrul ședinței de informare, purtătoarea de cuvânt a Biroului de Investigații de Stat, Tetiana Sapyan a declarat că lui Poroșenko i s-a înmânat o citație să se prezinte în instanță, însă „cu toate acestea, Petro Poroșenko a refuzat să primească acte de procedură, a ignorat cerințele legale ale anchetatorului și, în același timp, persoanele care i-au fost alături au recurs la opunerea de rezistență fizică”. Revenirea lui Poroșenko provoacă o confruntare cu guvernul lui Zelenski, în ceea ce criticii consideră a fi o distragere a atenției în mod greșit, într-un moment în care Ucraina se pregătește pentru o posibilă ofensivă militară rusă. Inclusiv fostul ministru suedez de externe și-a exprimat consternarea într-o postare pe Twitter, potrivit căreia Zelenski pare mai concentrat pe arestarea adversarului său politic decât pe unirea țării în fața amenințării Rusiei.
Cancelarul Germaniei și premierul Spaniei s-au întâlnit la Madrid pentru a discuta despre relaxarea politicii fiscale a Uniunii Europene (UE), raportează Deutsche Welle. În prima sa vizită în Spania de când a fost ales cancelar, Olaf Scholz și omologul său au discutat despre redresarea economică post-pandemie în UE, însă nu au ajuns la un acord cu privire la modul de relaxare a regulilor de guvernare ale datoriilor. Liderii de stânga au convenit să colaboreze îndeaproape în ceea ce privește politicile UE, discutând, de asemenea, despre extinderea surselor de “energie curată” (regenerabilă). Cu toate acestea, Sanchez spera să-l convingă pe Scholz să sprijine inițiativa relaxării regulilor fiscale, însă cancelarul german, aflat într-un guvern de coaliție cu Partidul Liberal Democrat, conservator din punct de vedere fiscal, a declarat că este prea devreme pentru a revizui regulile fiscale, subliniind faptul că „Germania și Spania sunt prieteni apropiați.”
Agenția de securitate internă a Suediei a declarat că a preluat ancheta preliminară privind dronele văzute săptămâna trecută planând în apropierea celor trei centrale nucleare ale țării, anunță EuroNews. Poliția a fost alertată cu privire la drone, însă a pierdut urma acestora. Inițial, aceștia au declarat că au fost observate drone peste două centrale nucleare – Forsmark, la nord de Stockholm, și Oscarshamn, în sud-est. Serviciul de informații, cunoscut sub acronimul său suedez SAPO, a declarat însă că a fost raportată o a treia dronă, deasupra instalației nucleare Ringhals, cea mai mare dintre acestea și aflată pe coasta de vest a țării. Presa suedeză a declarat că dispozitivele erau suficient de mari pentru a rezista vântului care suflă în zonă. Momentan, nu s-au identificat suspecți în acest caz. Hans Liwang, profesor asociat la Colegiul Național de Apărare Suedez, a declarat că statul nu este suficient de pregătit pentru un eveniment de acest tip.
Coaliția condusă de Arabia Saudită a efectuat raiduri aeriene mortale în Sanaa, Yemen, ucigând peste 12 persoane, conform Al Jazeera. Potrivit presei de stat saudite, coaliția a declarat că a început raiduri aeriene împotriva forțelor și taberelor aparținând grupului rebel Houthi, aliat Iranului. Atacul a lovit incluziv casa unui fost oficial militar. El, soția lui și fiul acestora în vârstă de 25 de ani și-au pierdut viața, precum și alți membri ai familiei și câteva persoane neidentificate. Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite au intervenit în războiul din Yemen în 2015 pentru a restabili guvernul președintelui Abd-Rabbu Mansour Hadi, care a fugit după ce rebelii Houthi au preluat capitala și părți din nordul Yemenului. Emiratele Arabe Unite și-au redus în mare măsură prezența militară în țară în 2019, însă continuă să se implice prin forțele pe care le înarmează și le antrenează.
