Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Doina Bulearcă și Andreea Gigica
Atât armata Rusiei cât și cea a Ucrainei au efectuat exerciții militare miercuri, în Marea Neagră și respectiv la granița cu Belarus, în urma creșterii tensiunii dintre cele două guverne ale țărilor din fosta Uniune Sovietică, raportează Reuters. Ministrul Apărării din Rusia, Sergei Shoigu, a declarat că exercițiile armatei efectuate în zona Mării Negre, la sud de Ucraina, au avut scopul de a îmbunătăți pregătirea pentru luptă a forțelor armate convenționale și nucleare din cauza activității crescute a NATO lângă granițele sale. Șeful departamentului de inteligență militară din Ucraina a declarat anterior pentru Military Times suspiciunea că guvernul Rusiei poate pregăti o invazie, având în vedere faptul că săptămâna trecută 92 de mii de trupe aparținând armatei ruse au fost deplasate în jurul graniței cu Ucraina, motiv pentru care guvernul de la Kiev, în pofida declarațiilor oficialilor ruși care au respins acuzațiile, a decis demararea exercițiilor militare la granița cu Belarus.
Hu Binchen, directorul general adjunct al Departamentului pentru cooperare internațională în Ministerul Securității Publice, a fost nominalizat de liderii din China pentru un post în Comitetul Executiv al Interpol, relatează Bild. Liderii chinezi au abuzat de-a lungul anilor de organizația internațională Interpol pentru a demara operațiuni de readucere în țară a dizidenților care au criticat în trecut guvernul chinez și au utilizat instituția pentru a tortura familiile și apropiații acestora. Hu Binchen, în actualul său post, a răpit dizidenți și activiști ai drepturilor omului aflați în exil, aducându-i înapoi în China. Conform legii regimului de la Beijing, pedeapsa cu moartea poate fi impusă în astfel de cazuri pentru “separatism”.
Magdalena Andersson, prima femeie prim-ministru din Suedia, și-a depus mandatul la doar câteva ore după ce a fost numită, conform BBC. Magdalena Andersson a demisionat după ce partenerul său de coaliție, Partidul Verzilor, s-a retras, bugetul propus de ea nefiind votat de către Parlament. Foștii parteneri de coaliție au motivat retragerea prin declarația în care au specificat că nu pot accepta un buget “redactat pentru prima dată cu extrema dreaptă”, Parlamentul suedez votând pentru un buget schițat de către opoziția care includea politicieni de extrema dreaptă, anti-imigranți. Andersson, aleasă în funcție cu o diferență de un singur vot în Parlament după ce a ocupat funcția de Ministru al Finanțelor în ultimii 7 ani, a declarat că a respectat procedura constituțională de retragere, menționând faptul că își dorește să devină din nou prim-ministru, ca lider al unui singur partid majoritar în guvernare.
Olaf Scholz, vicecancelarul Germaniei, a propus implementarea unor planuri menite să realizeze trecerea la o economie verde, după doar două luni de la câștigarea alegerilor federale, informează BBC. După cei 16 ani de guvernare ai Angelei Merkel, partidul social-democrat, în frunte cu Olaf Scholz, a câștigat alegerile federale, urmând ca aceștia să vină la putere alături de Partidul Verzilor și de Liberal-Democrați. Planul coaliției prevede tranziția Germaniei la o economie verde, iar o parte semnificativă a acestui acord o constituie protejarea climei. Astfel, până în anul 2030, cele trei partide și-au propus să elimine treptat utilizarea cărbunelui și să pună la dispoziția cetățenilor 15 milioane de mașini electrice. Pe lângă utilizarea a 2% din teritoriul Germaniei ca spațiu destinat energiei eoliene, au fost aduse în discuție și planurile de legalizare a vânzării și consumului de canabis, în spațiile licențiate.
Jonas Gahr Støre, prim-ministrul Norvegiei, a criticat dur autoritățile din Qatar, după ce doi jurnaliști norvegieni au fost arestați în urma relatării unor probleme referitoare la organizarea Campionatului Mondial de Fotbal din 2022, conform Politico. Odată ce imaginile cu un lagăr de muncitori migranți au fost făcute publice, jurnaliștii Halvor Ekeland și Lokman Ghorbani au fost reținuți de către autorități. „Arestarea jurnaliștilor NRK este inacceptabilă”, a afirmat Gahr Støre, accentuând totodată ideea că libertatea presei reprezintă un element esențial, într-o societate democratică. Ulterior, imaginile cu muncitorii puși să lucreze la infrastructura turneului au fost șterse, iar jurnaliștii au fost repatriați, după mai bine de 30 de ore de arest.
Premierul Etiopiei, Abiy Ahmed, și-a asumat responsabilitatea de a conduce trupele militare, în lupta împotriva rebelilor din Tigray care au amenințat că vor porni marșul spre Addis Abeba, informează Al Jazeera. Fostul soldat și câștigător al Premiului Nobel pentru Pace din 2019 a atras în jurul său, în urma acestei decizii, numeroși alți oficiali guvernamentali care s-au arătat dispuși să se implice în campania condusă de Abiy. „A sosit timpul să conducem țara cu sacrificii”, a declarat prim-ministrul etiopian, îndemnându-i pe cetățeni să își apere țara: „Să ne întâlnim pe frontul de luptă”. Mustafa Ali, cofondator și președinte al Institutului Internațional de Studii Strategice HORN, a numit decizia lui Abiy Ahmed „un mare pariu” și în același timp o “operațiune psihologică”, menită să îi îndemne pe oameni să se alăture luptei, pentru a-i îndepărta pe rebeli în avansarea către capitală.
Lira turcească s-a prăbușit cu 40% în acest an, iar Turcia este în pericol de a intra într-o criză economică, relatează CNN Business. După ce Banca Centrală a Turciei a luat decizia de a reduce ratele dobânzilor din cauza inflației, investitorii au început să renunțe la lira turcească. Experții și partidele de opoziție l-au acuzat pe liderul statului, Recep Tayyip Erdogan, că și-a folosit influența politică pentru a pune presiune pe bănci să scadă dobânzile. Un efect al deciziei președintelui este cererea de alegeri anticipate din partea opoziției.
Mai mult de 30 de migranți s-au înecat miercuri, după ce barca pe care se aflau s-a scufundat în Canalul Mânecii, raportează France24. Conform șefului Departamentului de transport regional și primar al localitățiii Teteghem aflată pe coastă nordică a Franței, 31 de migranți au decedat și două persoane încă sunt dispărute. Trei elicoptere, poliția și bărci de salvare au fost implicate în operațiunea de căutare. Președintele francez Emmanuel Macron a promis că îi va găsi pe cei responsabili, și a solicitat prim-ministrului Marii Britanii să nu politizeze tragedia petrecută în Canalul Mânecii. Boris Johnson, prim-ministrul Marii Britanii, a declarat că alături de președintele francez vor investi financiar pentru prevenirea în viitor a trecerilor ilegale între granițe care pot sfârși în tragedii asemănătoare. Reprezentanții ONG-ului francez l’Auberge des Migrants, care are ca obiectiv asistarea migranților, au declarat “Să acuzi doar contrabandiștii înseamnă să ascunzi responsabilitatea autorităților franceze și britanice.”
Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat din SUA, Ned Price, a anunțat că delegația Statelor Unite ale Americii va fi condusă în Qatar, săptămâna viitoare, pentru a discuta cu talibanii despre criza umanitară din Afganistan, relatează Al Jazeera. Pentru ca această întâlnire să poată avea loc, Price a purtat o serie de discuții cu oficialii talibani în perioada 9-10 octombrie, în timp ce diplomații americani au încercat să dezvolte relații informale cu noul guvern. După venirea la putere a Talibanului, în luna august, și după retragerea trupelor americane din Afganistan, reprezentanții din SUA au prezentat condițiile pe care Talibanul ar trebui să le îndeplinească pentru a primi sprijin diplomatic și financiar din Washington: consolidarea unui guvern inclusiv, lupta împotriva terorismului, respectarea drepturilor minorităților, fetelor ș femeilor și garantarea accesului egal la educație și locuri de muncă. Reprezentantul SUA, Tom West, a declarat săptămâna trecută că încercările de a dialoga cu talibanii vor continua, însă aceștia vor primi doar ajutor umanitar în momentul de față.
Rafael Grossi, directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (IAEA), a declarat că încercarea sa de a negocia cu oficialii din Iran pentru a primi acces în facilitățile nucleare iraniene a eșuat, potrivit The Guardian. În urma discuțiilor purtate în Teheran săptămâna aceasta, Grossi nu a reușit să stabilească un acord cu autoritățile iraniene, privind reinstalarea camerelor funcționale în complexul Tsai, aflat la vest de capitală, în timp ce IAEA susține că autoritățile din Iran au reluat construirea de centrifuge în fabrică. „Este evident că o perioadă atât de lungă fără acces m-ar împiedica să continui să spun că am o idee despre ce se întâmplă”, a afirmat Rafael Grossi, recunoscând că lipsa acestei înțelegeri ar periclita restabilirea acordului nuclear din 2015 cu guvernul iranian. În ciuda obstacolelor actuale, directorul general IAEA a precizat că va continua să contacteze autoritățile din Iran, pentru a ajunge la un consens.
