Material realizat de Dora Timar și Mihai Boș
Prim-ministrul Olandei, Mark Rutte, alături de guvernul său, au demisionat în urma scandalului provocat de gestionarea defectuoasă a beneficiilor sociale, informează The New York Times. Prim-ministrul Mark Rutte, unul dintre cei mai longevivi lideri ai Europei, alături de întreg cabinetul său au demisionat, vineri, după ce un raport a evidențiat un eșec sistematic al guvernului de a proteja mii de familii în fața unor taxe uriașe, după ce au fost acuzate în mod eronat de fraudă pentru subvenții de creșterea copilului. Această situație a culminat atunci când familiile au ajuns în șomaj și faliment în urma acuzațiilor false, și au luat decizia de a da în judecată Ministerul Finanțelor și Ministerul Economiei, și de a cere printr-o scrisoare demisia prim-ministrului Olandei. Avocatul victimelor a declarat că politicienii de la putere au fost extrem de neglijenți în apărarea familiilor nevinovate, iar Mark Rutte și-a asumat greșeala într-o conferință de presă “Persoane inocente au fost incriminate și viețile lor distruse. Guvernul își asumă întreaga responsabilitate”. Victimele vor urma să primească o compensație de aproximativ 36.000 de euro pentru fiecare familie.
Autoritățile din Belarus au fost criticate după publicarea unei înregistrări în care se discuta despre lagăre de concentrare pentru protestatari, informează Reuters. Svetlana Tihanovskaia, care a candidat anul trecut împotriva actualului președinte din Belarus, a publicat o înregistrare în care se discuta un plan de închidere în lagăre de concentrare a protestatarilor de către forțele de securitate. Autenticitatea înregistrării nu a fost confirmată încă de autoritățile internaționale sau de presă, ministrul de interne din Belarus declarând că aceasta este falsă. Cu toate acestea, Tihanovskaia alături de un alt politician din opoziție, Pavel Latushko, au anunțat că vor trimite înregistrarea și dovezile către organizațiile internaționale, incluzând Consiliul de Securitate al Națiunilor Unite.
Cel puțin 42 de persoane și-au pierdut viața, în urma unui cutremur puternic care a afectat insula Sulawesi din Indonezia, informează BBC. Cutremurul, cu magnitudinea de 6,2 grade pe scara Richter a avut loc vineri dimineața, urmând unuia de mai mică intensitate. Sute de oameni au fost răniți, iar alte câteva mii au trebuit evacuate, în timp ce un număr încă necunoscut de persoane sunt date dispărute. Printre pagubele provocate de cutremur se află și un spital din localitatea Mamuju, a cărui clădire de cinci etaje s-a prăbușit parțial, provocând moartea a cel puțin 8 persoane, în timp ce circa 60 de persoane au fost evacuate în siguranță din clădirea afectată. Oficialitățile se tem că numărul celor decedați ar putea să crească iar eforturile echipelor de salvare continuă. Acestea căutau, încă, suprviețuitori vineri, dar au fost împiedicați de întreruperile de curent și de semnalul slab al serviciilor de telefonie mobilă. Președintele indonezian Joko Widodo a declarat condoleanțe victimelor, îndemnând oamenii să rămână calmi iar autoritățile să intensifice eforturile de salvare.
Guvernul Poloniei a inițiat o propunere legislativă care vizează să interzică rețelelor sociale ștergerea conținutului sau blocarea utilizatorilor care nu încalcă legislația poloneză, potrivit BBC. Propunerea prevede ca rețelele de socializare să fie amendate cu până la 50 de milioane de zloți(13.4 milioane de dolari) în cazul în care nu reușesc să republice postările sau conturile șterse. Ministrul Justiției, Zbigniew Ziobro, a anunțat vineri proiectul ”protecției libertății de exprimare”. Legea urmează, de asemenea, să stabilească un „consiliu al libertății de exprimare”. Consiliul va fi împuternicit să solicite platformelor sociale precum Facebook sau Twitter să reafișeze postările șterse sau să deblocheze conturile utilizatorilor, potrivit lui Zbigniew Ziobro. Utilizatorii rețelelor de socializare din Polonia care au fost blocați sau cărora li s-au șters postările vor putea să facă plângere direct pe platforme, care sunt obligate să le răspundă în decurs de 24 de ore. Dacă o platformă refuză să respecte un ordin, consiliul poate emite o amendă între 50000 și 50 de milioane de zloți.
Procurorii Departamentului de Justiție și-au retras oficial din dosarul în care au declarat că protestatarii care au luat cu asalt Capitoliul au căutat să „captureze și să asasineze oficiali aleși”, potrivit CNN. Un procuror federal din Arizona a cerut unui magistrat, vineri, să renunțe la acuzațiile aduse inculpatului Jacob Anthony Chansley, un bărbat despre care se presupune a fi conducătorul mulțimii din primul val care a intrat în Capitoliu cu un megafon, înarmat cu o suliță și purtând o căciulă de blană cu coarne. Întreaga acuzație pe care judecătorul vrea a fi omisă este „Evidențe puternice, inclusiv propriile cuvinte și fapte la Capitoliu ale lui Chansley, relevă că intenția revoltatorilor din Capitoliu a fost aceea de a captura și de a asasina oficiali aleși ai Statelor Unite ale Americii”. Decizia survine la puțin timp după ce procurorul interimar federal din Washington, Michael Sherwin, a declarat că ”nu există dovezi directe de grupuri constituite pentru a captura sau ucide”.
Decesele cauzate de coronavirus din întreaga lume au depășit cifra de 2 milioane, vineri, conform unui bilanț Reuters, în timp ce state din toată lumea încrearcă să procure multiple vaccinuri. A durat nouă luni pentru înregistrarea a primului million de decese provocate de virusul Sars-CoV-2, însă au fost necesare doar trei luni pentru a se ajunge la cifra de 2 milioane, potrivit raportului, ilustrând o rată accelerată a fatalității. Până în prezent, decesele au fost în medie peste 11900 pe zi, sau un deces la fiecare 8 secunde. Până în data de 1 aprilie, numărul total al deceselor din întreaga lume ar putea atinge 2.9 milioane, potrivit unei prognoze realizate de Institutul pentru Evaluarea Sănătății, al Universității Washington, din Seattle. Având în vedere cât de repede se răspândește virusul, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a avertizat recent asupra posibilității că ce e mai rău abia acum ar putea urma. “Intrăm într-un al doilea astfel de an. Ar putea fi chiar mai dur, având în vedere dinamica trasmisiilor și alte probleme pe care le preconizăm”, a declarat Mike Ryan, un oficial al OMS.
Reprezentanții Departamentului de Trezorerie din Statele Unite ale Americii au sancționat ministerul din Cuba pentru abuzuri împotriva drepturilor omului, conform Al Jazeera. De-a lungul mandatului său, președintele SUA, Donald Trump, a sancționat în mai multe rânduri guvernul de la Havana, și a impus restricții pentru călătorii în această țară. Într-o declarație de presă, secretarul departamentului de trezorerie din SUA a declarat că disidentul cubanez Jose Daniel Ferrer se află într-o închisoare condusă de ministerul din Cuba, unde a fost supus violențelor și torturii. Secretarul a anunțat că “Statele Unite ale Americii vor contiuna să folosească orice mijloc are la dispoziție pentru a evidenția situațiile cumplite de încălcare a drepturilor omului în Cuba și în alte părți ale lumii”. Administrația președintelui Trump a anunțat recent că va repoziționa Cuba pe lista statelor care sponsorizează terorismul, o decizie care ar complica dorința viitorului președinte Joe Biden de a negocia relațiile dintre cele două state.
Cel puțin 46 de etnici pigmei au fost masacrați, unii dintre ei chiar decapitați, în urma unui atac atribuit unor grupări militante din teritoriul Irumu, în nord-estul Republicii Democrate Congo, informează CNN. Organizația Națiunilor Unite a avertizat că atacurile din partea rebelilor au început să devină mai tot mai frecvente din anul 2019. Aproximativ 1000 persoane și-au pierdut în total viața în urma acestora, atacurile fiind considerate drept crime de război și crime împotriva umanității. Coordonatorul regional din provincie al ONG-ului ”Convenția pentru Respectarea Drepturilor Omului” a declarat că în urma atacului de vineri, majoritatea victimelor au fost femei și copii. Atacul a fost atribuit grupării rebele ”Forțele Aliate Democrate”, o organizație aflată în conflict cu mai multe state din Africa de Est și cu legături inclusiv cu alte organizații teroriste din regiune
Firmele producătoare de soia din Brazilia au ajuns la o înțelegere de a reduce total defrișarea pădurilor începând cu 2020, conform Reuters. Marile firme producătoare de soia CJ Selecta, Caramuru și Imcopa au luat angajamentul de a interzice comerțul de soia crescută pe pământ defrișat după august 2020 în toată Brazilia, astfel au dus mai departe înțelegerea de anul trecut în care era inclusă doar Pădurea Amazoniană. Această decizie a pus presiune asupra marilor firme de comerț din întreaga lume să accelereze procesul de creare a noi înțelegeri pentru protejarea mediului. Managerul de sustenabilitate din partea CJ Selecta a declarat că această decizie de a eradica defrișarea din lanțurile de aprovizionare în mod urgent “este un răspuns pentru cererile societății civile”. Cele trei companii se ocupă în mare parte de export de soia pentru industria de somon din Norvegia.