Material realizat de Anca-Maria Barbu și Miruna Toma
Uniunea Europeană va exclude Polonia și Ungaria din fondul de redresare economică dacă cele două state membre nu votează în favoarea adoptării bugetului multianual până marți, raportează Reuters. Astfel, dacă Varșovia și Budapesta continuă să blocheze bugetul multianual, UE va trece la scenariul B, care presupune aprobarea fondului de redresare economică de 750 de miliarde de euro în formă de subvenții și împrumuturi pentru doar 25 de state membre, cu scopul de a le ajuta pe acestea să depășească criza economică cauzată de pandemia de coronavirus. Acest scenariu le-ar dezavantaja semnificativ pe cele două state central-europene, ambele fiind beneficiari neți ai fondurilor UE. În acest context, bugetul multianual de 1.1 triliarde de euro ar rămâne în continuare blocat.
O persoană a murit, iar alți peste 450 de cetățeni au fost internați în spital cu o boală misterioasă în statul indian Andhra Pradesh, declară The Guardian. În weekend, sute de oameni din Eluru, un oraș din sudul statului, s-au prăbușit și au experimentat convulsii și greață, iar un bărbat de 45 de ani internat în spital cu aceste simptome a suferit un infarct și a murit. În prezent se fac teste pentru a se determina cauza bolii și se ia în calcul inclusiv examinarea unei posibile contaminări din alimente, din apă sau din aer. Persoanele care au prezentat aceste simptome locuiesc în același oraș, iar la internarea în spital toți acești pacienți au fost testați negativ pentru coronavirus. Totodată, focarul misterios a împovărat și mai mult sistemului de sănătate din Andhra Pradesh, acesta fiind unul dintre statele cele mai afectate de coronavirus, cu 800.000 de cazuri active.
Tik Tok a lansat o campanie de investigare și a interzis folosirea anumitor termeni cheie în algoritmul de căutare al aplicației după ce The Guardian a constatat că postările cu un conținut periculos, pro-anorexie, erau încă ușor de reperat, chiar dacă platforma a luat deja măsuri în direcția interzicerii publicității dedicate produselor pentru slăbit, după cum relatează publicația cu același nume. Astfel, conturile dăunătoare care promovează tulburările alimentare ori diete ce pot pune viața în pericol erau încă ușor de găsit. După interzicerea câtorva hashtaguri, cei din conducerea Tik Tok și-au dat seama că măsurile împotriva acestui fenomen trebuie întărite pentru a elimina cât mai multe conturi nocive atât prin interzicerea unor expresii din hashtag-uri, cât și în căutarea de noi utilizatori. TikTok a declarat că a închis șase conturi care violau aceste reguli ale comunității online. Compania a anunțat că va face viitore demersuri pentru ca platforma să devină un mediu mult mai sigur pentru utilizatorii săi.
Ikea, marele gigant al industriei de mobilier, a anunțat că va opri, după 70 de ani neîntrerupți, tipărirea catalogului său tradițional, una dintre cele mai mari publicații anuale din lume, conform BBC. Compania a declarat că foarte puțini clienți mai citeau catalogul tipărit, de vreme ce majoritatea au migrat treptat către alternative digitale pentru a face cumpărături și pentru a căuta modele de inspirație pentru designul propriei case. Prima ediție a catalogului a fost realizată de însuși fondatorul Ikea, Ingvar Kamprad, în 1951 și a fost distribuită în sudul Suediei, unde a fost creată compania. Publicația a atins apogeul în 2016, când aproximativ 200 de milioane de exemplare au fost distribuite în peste 50 de piețe de desfacere la nivel global. Ultima ediție tipărită a catalogului IKEA va fi cea pentru anului 2021, care va apărea în 40 de milioane de exemplare.
Cancelarul Angela Merkel și-a avertizat colegii de partid că măsurile existente, care vizează carantina în Germania, nu ar fi suficiente pentru ca țara să treacă de această iarnă, relatează Reuters. Măsurile de blocare existente – cu baruri și restaurante închise precum și cu magazine care admit un număr limitat de persoane – nu sunt considerate suficient de riguroase pentru a controla virusul. Merkel a declarat în fața legislatorilor din blocul politic conservator că speranța nu este suficientă pentru a-i ajuta pe oameni în lipsa unor măsuri de combatere mai dure. Numărul infecțiilor zilnice din Germania a stagnat la un nivel foarte ridicat, iar cel mai mare număr al deceselor provocate de coronavirus într-o singură zi a fost raportat miercurea trecută. O carantină impusă parțial și câteva reguli înăsprite de distanțare socială care au intrat în vigoare la începutul lunii noiembrie au încetinit, dar nu au oprit, răspândirea bolii.
Kiturile destinate testării coronavirusului se epuizează în Fâșia Gaza. Odată cu creșterea cazurilor, situația din enclava palestiniană aflată sub o blocadă impusă de Israel este din ce în ce mai disperată din cauza nevoii de aprovizionare urgentă cu echipamente și medicamente destinate luptei împotriva COVID-19, conform Al Jazeera. Singurul laborator din teritoriu capabil să analizeze probele de testare COVID-19 și-a încetat activitatea „din cauza lipsei de echipamente”, a declarat Ministerul Sănătății într-un comunicat. Acesta a cerut Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), Organizației Națiunilor Unite și Autorității Palestiniene (AP) să trimită urgent echipamentul medical necesar, întrucât sistemul de sănătate al Fâșiei Gaza s-ar putea prăbuși dacă numărul cazurilor continuă să crească. În Gaza au fost înregistrate oficial până în prezent aproximativ 25.600 de infecții, din care 150 de oameni și-au pierdut viața.
Donald Trump plănuiește o ieșire memorabilă de la Casa Albă în ziua inaugurării noului președinte ale Statelor Unite ale Americii, folosind aeronava prezidențială Air Force One pentru a ajunge la un miting în Florida, cu scopul de a distrage atenția de la învestirea în funcție a lui Joe Biden, relatează Axios, citat de Business Insider. Conform acestui plan, Donald Trump ar părăsi Casa Albă pe data de 20 ianuarie la bordul elicopterului Marine One, pentru a fi apoi transportat de Air Force One către demonstrația din Florida, mișcare menită să boicoteze învestirea în funcție a lui Joe Biden. Surse NBC News au raportat că Trump vizează să își anunțe candidatura pentru alegerile prezidențiale din 2024 tot în ziua inaugurării lui Biden pentru a-și stabili poziția de opozant al noului președinte. Cu toate acestea, Judd Deere, unul dintre purtătorii de cuvânt de la Casa Albă, a declarat că ,,atunci când președintele va avea planuri stabilite pentru ziua de 20 ianuarie, acesta le va comunica publicului’’, negând ipotezele apărute în presă.
Guvernul etiopian neagă posibilitatea unui război de gherilă, în ciuda unor evenimente recente în care o delegație ONU a fost atacată cu focuri de armă, raportează Reuters. Trupele federale au reușit să preia controlul asupra capitalei regionale Mekelle de la Frontul Eliberării din Tigray (TPLF), declarând încheiată ofensiva care durează de mai bine de o lună. Prim Ministrul etiopian Abiy Ahmed a declarat că forțele separatiste din Tigray au răspândit informații false atunci când au afirmat că sunt extrem de bine înarmate și pregătite pentru luptă și că ar reprezenta un risc de insurgență. Cu toate acestea, o delegație diplomatică a ONU a fost atacată cu focuri de armă atunci când încerca să viziteze tabăra de refugiați din Shimelba, ceea ce l-a făcut pe secretarul general al ONU, Antonio Guterres, să solicite restaurarea statului de drept, respectarea drepturilor omului și accesul umanitar nerestricționat.
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a anunțat că nu va condiționa vânzarea armelor către Egipt de respectarea drepturilor omului, relatează Reuters. Declarația, făcută în cadrul unei conferințe de presă, vine în contextul vizitei președintelui egiptean Abdel Fattah al-Sisi la Palatul Elysee, evidențiind apropierea strategică între cele două state, pe fondul opoziției comune față de grupurile jihadiste din Egipt și al situației din Libia. Potrivit lui Macron, refuzul de a vinde arme Egiptului ar însemna un ,,boicot’’ și ar limita semnificativ capacitatea acestuia de a lupta împotriva terorismului, argumentând că nu va condiționa ,,problemele de apărare și cooperare economică’’ de respectarea drepturilor omului în Egipt. Cu toate acestea, 17 organizații care luptă pentru drepturile omului l-au acuzat pe Macron că închide ochii la încălcările sistematice ale libertăților individuale de către guvernul lui Sisi, precum arestarea membrilor opoziției.
Statele Unite ale Americii, Uniunea Europeană și mai multe state din America Latină declară că nu recunosc rezultatul alegerilor parlamentare din Venezuela, care s-au soldat cu victoria aliaților Președintelui Nicolas Maduro, relatează Reuters. Prezența la votul de duminică a fost de doar 31% din numărul de persoane cu drept de vot, în contextul în care opoziția a decis să boicoteze structinul, justificând că acesta a fost organizat doar pentru a consolida o dictatură. Mai mult, Consiliul Electoral a fost numit fără participarea opoziției, iar Maduro a refuzat observarea reală a procesului electoral. În acest context, secretarul de stat american Mike Pompeo a declarat că procesul electoral nu s-a ridicat la standardul minim de credibilitate și că guvernul american îl recunoaște în continuare pe Juan Guaido ca președinte interimar legitim al Venezuelei. În aceeași notă, Josep Borrell, liderul diplomației europene, a declarat că alegerile de duminică nu au întrunit standardele internaționale minime.