Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Autoritățile din Myanmar au fost somate să permită accesul umanitar în statul Rakhine, pe fondul continuării violențelor împotriva minorității musulmane rohingya, informează Al Jazeera. Solicitarea a fost făcută de Statele Unite ale Americii, care și-a manifestat îngrijorarea cu privire la perpetuarea violențelor care au declanșat o criză umanitară de proporții, în condițiile în care Organizația Națiunilor Unite a estimat că cel puțin 250.000 de refugiați rohingya au ajuns în Bangladesh. Majoritatea acestora au supraviețuit foametei și epuizării, precum și încălcărilor grave ale drepturilor omului de către autoritățile din Myanmar. Martorii care au ajuns în taberele de refugiați improvizate din Bangladesh au povestit despre măcelul la care populația musulmană este supus de către soldații sau milițiile birmaneze. Opinia internațională a criticat-o vehement pe lidera de-facto a Myanmarului, Aung San Suu Kyi, Laureată a Premiului Nobel pentru Pace pentru lupta împotriva dictaturii militare din țară și susținerea mișcării pro-democratice. Cu toate acestea, Suu Kyi a fost acuzată că trece cu vederea abuzurile comise împotriva minorității musulmane și că nu a luat poziție împotriva violențelor. Mai mult, o petiție semnată de sute de mii de persoane cere retragerea distincției oferite de comitetul Nobel, în urma eșecului sau, potrivit altor voci, a complicității lui Suu Kyi în actele de violență asupra minorității rohingya.
Președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, a afirmat că se teme că Rusia va folosi o serie de manevre militare de largă anvergură ca acoperire penru o posibilă invazie, în cursul săptămânii viitoare, potrivit BBC. Liderul de la Kiev a făcut afirmația în cadrul unui discurs amplu, în care a subliniat că exercițiile Zapad, desfășurate de Rusia și Belarus, sunt ”o diversiune pentru crearea unor grupuri de aslat ale armatei ruse pentru a invada teritoriul ucrainean”. Exercițiile militare din cadrul Zapad se vor desfășura între 14 și 20 septembrie, iar Rusia afirmă că 13.000 de unități militare vor lua parte la acestea. ”Nu există niciun semn că Rusia este pregătită să se retragă din regiunile Donbas sau Crimea. Din păcate, există tot mai multe dovezi că se fac pregătiri pentru un război de ofensivă la scară continentală”, a declarat președintele Ucrainei.
Ministrul italian al afacerilor interne, Marco Minniti, și-a atras deopotrivă laude și critici în urma politicilor implementate pentru reducerea numărului de migranți și refugiați africani care ajung pe țărmurile Italiei după traversarea Mării Mediterane dinspre Libia, scrie The Guardian. Minniti, care și-a dezvoltat un profil de politician auster, și-a apărat metodele care au condus la o reducere cu 87% a migrației față de aceeași perioadă a anului trecut. Un fost membru al comuniștilor și o figură cu legături adânci cu serviciile de spionaj și instituțiile de forță italiene, Minniti și-a atras simpatia votanților, atât de stânga, cât și de dreapta, datorită reducerii fluxului de migranți. Cu toate acestea, metodele sale sunt criticate, existând zvonuri potrivit cărora acesta a contribuit la realizarea unor înțelegeri secrete care să finanțeze triburile și milițiile din deșertul african pentru a pune capăt traficului uman. Totodată, Minniti este criticat pentru că, deși migranții nu mai ajung în Italia, aceștia rămân captivi în țări precum Libia, în tabere clandestine de refugiați care le oferă condiții precare de supraviețuire.
Armata siriană afirmă că avioane de vânătoare din Israel au atacat o țintă aflată în vestul țării, pe care puterile occidentale o suspectează că ar reprezenta un spațiu pentru fabricarea armelor chimice folosite de regimul lui Bashar al-Assad împotriva rebelilor, informează BBC. Un comunicat emis de armata siriană stipulează că rachete lansate din spațiul aerian al Libanului au lovit o unitate militară siriană, din apropiere de Masyaf, provocând moartea a doi soldați. Autoritățile israeliene au refuzat să comenteze evenimentul, un purtător de cuvânt al armatei menționând că nu comentează cu privire la aspectele operaționale.
Relațiile dintre China și Coreea de Nord, considerate de majoritatea analiștilor drept călduroase sau, în cel mai nefericit caz, conduse de interese comune, par a fi intrat într-o nouă etapă caracterizată de o deteriorare a încrederii între cele două state aliate împotriva intereselor Statelor Unite ale Americii sau a celorlalte puteri regionale, se arată într-o analiză Reuters. Astfel, dacă fostul președinte chinez Hu Jintao s-a arătat favorabil acceptării lui Kim Jong-un, atunci când acesta a preluat frâiele statului hermit după moartea tatălui său, în decembrie 2011, în prezent dialogul dintre Beijing și Phenian poate fi caracterizat drept unul ”înghețat”. Potrivit analizei, cea mai probabilă cauză a situației actuale o constituie dorința noului lider nord-coreean de a își construi un profil care să câștige respectul celorlalți, deopotrivă aliați sau inamici. Acest fapt a fost dezvoltat și pe plan intern, unde Kim Jong-un a epurat mare parte din elita politică și armată a țării, fapt care a neliniștit inclusiv aliatul tradițional, China. Totodată, Beijingul respinge prin discursul său așa-zisa ”responsabilitate a Chinei” cu privire la controlul asupra dezvoltării capacității nucleare a Coreei de Nord, iar surse citate de analiza Reuters subliniază că nord-coreenii nu s-au aflat niciodată într-o relație de subordonare față de China, iar deteriorarea din prezent a relațiilor pune Beijingul într-o situație mai degrabă delicată, cu un spațiu redus de manevră și un grad de încredere redus între cei doi actori pe care doar aversiunea față de SUA par că îi mai leagă.
Președintele Filipinelor, Rodrigo Duterte, a scos din calcul o reluare a discuțiilor pentru pace până când rebelii comuniști nu vor încheia atacurile de gherilă, la două zile după ce parlamentarii l-au eliminat pe ultimul membru simpatizant al stângii din cabinetul de la Manila, informează Reuters. Duterte a cerut în luma mai ca discuțiile pentru pace cu Partidul Comunist din Filipine (CPP) să fie sistate după ce forțele armate au afirmat că membrii aripii militare ai CPP au lansat atacuri în zonele rurale ale statului. ”Nu vor exista discuții până nu va fi dictată o încetare a focului, punct”, a declarat Duterte în orașul său natal, Davao. ”Iar dacă spuneți că doriți să avem alt război, atunci foarte bine”, a mai adăugat președintele filipinez. După ce a preluat puterea, Duterte a oferit două locuri în cabinetul său executiv unor membri recomandați de CPP, pentru a-și arăta dorința de a pune capăt unui conflict care datează de peste cinci decenii, în urma căruia peste 40.000 de oameni și-au pierdut viața. Însă, în cursul săptămânii, parlamentul a refuzat învestirea lui Rafael Mariano în funcția de ministru al reformei agrare, după ce în urmă cu o luna și celălalt membru propus de CPP, ministrul bunăstării sociale, Judy Taguiwalo, a fost înlăturată de legislatori.
Curtea Constituțională a Spaniei a suspendat legea referendumului votată de parlamentul Cataluniei, care dorește să organizeze un vot pentru independența provinciei în cursul lunii următoare, informează BBC. Curtea va urma să dea un verdict cu privire la încălcarea constituției Spaniei în privința acestui demers. Cu toate acestea, liderii politici catalani afirmă că vor continua punerea în aplicare a planului de organizare a referendumului în data de 1 octombrie. Premierul Mariano Rajoy s-a adresat Curții Constituționale pentru a declara ilegalitatea referendumului, pe care l-a descris drept ”un act intolerabil de nesupunere” în fața legii.
Autoritățile togoleze au blocat accesul la internet pe fondul protestelor împotriva președintelui Faure Gnassingbe și a autorității exercitate de familia sa în ultimii 50 de ani, relatează Al Jazeera. Câteva sute de protestatari au mărșăluit de la sediul principalei formațiuni de opoziție până în centrul capitalei Lome, iar forțele de ordine au folosit gaze lacrimogene pentru a-i dispersa pe manifestanți. Togo se confruntă cu cele mai ample proteste de la preluarea puterii de către actualul președinte, în 2005. Opozanții au reclamat că accesul online a fost restricționat și că, totodată, nici mesageria rețelelor telefonice nu mai era funcțională în cursul zilei de joi.
Toți cei cinci președinți ai Statelor Unite ale Americii care încă mai sunt în viață au declarat că și-au unit forțele pentru crearea fondului ”One America Appeal”, pentru a strânge donații menite să ajute la reconstrucția zonelor afectate de recentele uragane care au lovit statele Texas, Louisiana sau coasta Atlanticului, relatează The Telegraph. Efortul de reconstrucție a fost anunțat de foștii președinți Barack Obama, George W.Bush, Bill Clinton, George H.W. Bush și Jimmy Carter. Și actualul lider de la Casa Albă, Donald Trump, și-a anunțat sprijinul pentru inițiativa ”One America Appeal”, într-o postare pe Twitter.
Prezența militară a Rusiei în Arctica s-a accelerat semnificativ începând cu 2014, potrivit unui studiu al think tank-ului The Henry Jackson Society, citat de The Independent. Conform informațiilor furnizate, Moscova și-a stabilit un district militar permanent în zonă, a crescut numărul antrenamentelor desfășurate de trupele sale și a creat noi brigăzi armate în regiune, continuând să exploateze resursele naturale de care beneficiază. Totodată, Rusia a pus bazele unei noi flote de spărgătoare de gheață, a redeschis baze militare care datau din perioada sovietică și a dispus un radar pentru avertizarea lansărilor de rachete din zona Arcticii. Think tank-ul menționat a subliniat că ”NATO trebuie să adopte o strategie în Arctica pentru a contracara provocările la adresa securității regiunii”, în condițiile în care Rusia a investit masiv în reabilitarea unor aerodromuri, iar avioanele sale militare au invadat deseori spațiul aerian al altor state din regiune.
Uraganul Irma se îndrepta în cursul zilei de vineri spre peninsula Florida, din Statele Unite ale Americii, după ce a provocat distrugeri masive în Caraibe, iar 24 de oameni și-au pierdut deja viața, informează The Independent. Viteza vântului a atins circa 270 de kilometri pe oră în momentul în care uraganul a traversat Cuba, după ce gradul furtunii fusese ridicat la 5, cel mai înalt. De asemenea, și uraganul Jose, poziționat la sud-est față de Irma a început să capete o forță tot mai mare, fiind estimat că la rândul său ar putea ajunge o furtună de gradul 5, existând riscul de a lovi zonele afectate anterior de uraganul Irma.
Un cutremur cu magnitudinea de 8,0 grade pe scara Richter, cel mai puternic înregistrat în Mexic în ultimele decenii, a provocat moartea a cel puțin 80 de persoane și a distrus mai multe clădiri, în special în sudul țării, potrivit The Independent. Epicentrul seismului a avut loc în apropierea coastei de sud a țării, la o adâncime de 35 de kilometri, acesta fiind resimțit atât în capitala țării, cât și în statul vecin Guatemala. Autoritățile au emis o alertă de tsunami pentru mai multe state din regiune, în timp ce echipele de salvatori au început căutările pentru scoaterea de sub dărâmături a eventualilor supraviețuitori, după ce mai multe clădiri din zonele afectate s-au prăbușit sau au suferit avarii însemnate.
