Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, a dezvăluit pentru prima dată după învestirea la Casa Albă valoarea veniturilor, proprietăților și bunurilor pe care le deține, oferind o imagine ceva mai clară a averii sale, pentru care a fost criticat că încearcă să și-o sporească prin prisma funcției pe care o deține, informează CNN. Informațiile au fost publicate într-un raport de 98 de pagini făcut public de Oficiul pentru Etică Guvernamentală, acestea acoperind perioada dintre ianuarie 2016 și 15 aprilie 2017. Astfel, Trump a încasat nu mai puțin de 288 milioane $ doar din veniturile produse din exploatarea terenurilor de golf pe care le deține. Alte 37,2 milioane $ au fost raportate ca provenind de la resortul său privat din Mar-a-Lago, unde își desfășoară activitatea un club care și-a dublat în cursul anului trecut taxa de membru. Tot la Mar-a-Lago a fost găzduit și președintele Chinei, Xi Jinping, în cadrul unei vizite oficiale efectuată în acest an, iar din această locație a fost ordonat un atac cu rachete împotriva Siriei. Un hotel de lux recent inaugurat, în septembrie, la Washington, a adus venituri de 19,7 milioane $, această proprietate provocând totodată îngrijorări privind un posibil conflict de interese în condițiile în care oficiali ai guvernelor străine ar putea să pretindă beneficii prin rezervarea unor camere la acest hotel. Trump a mai încasat 7 milioane $ din drepturi vândute pentru publicarea unor cărți, iar în total veniturile sale din proprietăți și încasări lichide se situează între 600 și 650 de milioane de dolari americani, suma exactă fiind dificil de calculat precis, potrivit raportului publicat de Casa Albă.
Decizia Senatului Statelor Unite ale Americii de a impune noi sancțiuni Iranului reprezintă o încălcare ”fără echivoc” a acordului nuclear încheiat în 2015 între Teheran și alte șase puteri mondiale, a afirmat Ali Akbar Velayati, un consilier al liderului suprem al țării, ayatollahul Ali Khamenei, potrivit mass-media locală, citată de Reuters. ”Comisia iraniană însărcinată cu monitorizarea acordului va examina în mod cert decizia congresului american și va oferi un răspuns decent în acest sens”, a mai precizat Velayati. Pentru a intra în vigoare, legislația care impune sancțiuni Iranului va trebui aprobată și de Camera Reprezentanților, pentru ca apoi să-i fie transmisă pentru aprobare președintelui Trump. Senatul SUA a votat joi impunerea unor sancțiuni Iranului pentru programul balistic și a altor activități despre care susține că nu au legătură cu acordul internațional nuclear.
Ministerul Apărării din Rusia a declarat că verifică informații potrivit cărora liderul suprem al grupării Statul Islamic, Abu Bakr al-Bagdhadi, ar fi fost ucis în urma unui raid aerian de la periferia orașului Raqqa, pe 28 mai, scrie Reuters. Informațiile nu au putut fi confirmate până acum, iar Statele Unite ale Americii și oficialii irakieni și-au exprimat scepticismul cu privire la aceste zvonuri. Cu toate acestea, oficialii ruși susțin că au lansat atacul cu drone din 28 mai după ce au primit informații cu privire la o reuniune a liderilor ISIS la care este bănuit că ar fi participat și al-Baghdadi. Decesul lui al-Baghdadi a mai fost anunțat și în trecut, însă zvonurile privind uciderea acestuia s-au înmulțit în ultima perioadă, după ce ISIS a pierdut tot mai multe teritorii pe care le controla în Irak și Siria. Cu toate acestea, oficialii SUA și ai agențiilor despionaj nu au putut confirma decesul liderului grupării teroriste, precizând totodată că nu există nicio confirmare prin care ISIS să anunțe dispariția liderului său și numirea eventuală a unui succesor.
O mulțime furioasă de protestatari care au cerut dreptate și transparență în ancheta desfășurată în privința incendiului de la Grenfell Tower din Londra, a pătruns cu forța în birourile administrației locale din cartierele Kensington și Chelsea, informează CNN. Protestatarii au manifestat cu pancarte și a purtat tricouri cu persoanele dispărute în urma încendiului, al cărui bilanț este de cel puțin 30 de morți, dar care este de așteptat să crească substanțial după ce mai multe zeci de persoane sunt date dispărute. Un al doilea protest a izbucnit la sediul instituției de prevenire a incendiilor din cadrul filialei londoneze a biroului de afaceri interne. ”Vrem răspunsuri și justiție”, au scandat aceștia, care au împărțit și pliante cu mesajul ”Furia voastră trebuie auzită”. Spiritele s-au încins și mai puternic după ce Therasa May a efectuat o vizită în zona afectată, iar protestatarii au încercat să se îndrepte spre locul unde se afla aceasta pentru a-i reproșa că în ziua precedentă a vizitat locul incendiului fără a se întâlni cu rezidenții din zonă, apoi s-a grăbit să anunțe un fond de 5 milioane de lire sterline pentru cei afectați de incendiu, o măsură criticată drept una populistă de protestatari.
Compania Facebook i-a pus în pericol pe angajații însărcinați cu moderarea conținutului de pe rețeaua socială după ce a expus datele personale ale acestora din greșeală, făcându-le publice pentru utilizatori suspectați de activități teroriste, informează The Guardian. Breșa de securitate a companiei a afectat profilele a peste 1000 de angajați din 22 de departamente ale companiei care au folosit softul de moderare al Facebook pentru a verifica și elimina conținut nepotrivit, precum materiale cu tentă sexuală, discurs instigator la ură sau propagandă teroristă. Astfel, o eroare de software, descoperită anul trecută, a rezultat în apariția automată a profilelor moderatorilor de conținut sub forma unor notificări în jurnalul de activitate al grupurilor de Facebook, ai căror moderatori au fost înlăturați de pe platformă pentru încălcarea termenilor de folosire a acesteia. Însă detaliile personale ale moderatorilor Facebook rămâneau vizibile pentru ceilalți administratori rămași în respectivele gupuri. Între timp, compania Facebook a anunțat că și-a intensificat eforturile de combatere a propagandei teroriste prin folosirea inteligenței artificiale în acest sens, informează Al Jazeera. ”Știm că putem performa mai bine folosind tehnologia, și în mod special inteligența artificială, pentru a opri răspândirea conținutului terorist pe Facebook”, a declarat directorul de management pentru politici globale al companiei, Monika Bickert. ”Deși folosirea IA împotriva terorismului este recente, aceasta începe deja să dea rezultate. Vrem ca Facebook să devină un loc ostil pentru teroriști”, a mai adăugat aceasta.
Fostul cancelar german, considerat autorul reunificării germane din 1990, Helmut Kolh, a încetat din viață, la vârsta de 87 de ani, informează BBC. Kohl a condus Germania timp de 16 ani, din 1982, până în 1998, fiind creditat pentru realizarae unificării dintre Germania de Vest și cea de Est, după căderea Zidului Berlinului. Totodată, alături de președintele Franței, Francois Mitterand, Kohl a fost responsabilul introducerii monedei euro. Fosta protejată a lui Kohl, care ulterior a cerut demisia acestuia în urma unui scandal privind fonduri electorale, actualul cancelar Angela Merkel, și-a exprimat regretul pentru dispariția politicianului. ”Eforturile lui Helmut Kohl au determinat cele mai mari două realizări ale politicii germane din ultimele decenii – reunificarea Germaniei și unitatea Europei. Helmut Kohl a înțeles că aceste două lucruri sunt inseparabile”, a afirmat Merkel.
Șapte membri ai echipajului distrugătorului USS Fitzgerald sunt dați dispăruț după coliziunea navei militare americane cu un vapor comercial în largul coastelor Japoniei, au afirmat surse ale Marinei Navale a Statelor Unite ale Americii, potrivit CNN. Nava de război americană a suferit avarii severe la tribord, atât deasupra, cât și sub linia de plutire a vasului. În urma ciocnirii, este posibil ca cei șapte membri ai echipajului să fi rămas prinși în zonele avariate, unele dintre acestea fiind inundate în urma coliziunii. Cauzele coliziunii nu au fost elucidate, însă cele două ambarcațiuni navigau într-o zonă intens circulată de nave comerciale.
Încetarea relațiilor diplomatice, închiderea rutelor aeriene, terestre și navale, precum și restricțiile impuse Qatarului sunt ”mai grave decât Zidul Berlinului”, a declarat Ali Bin Smaikh al-Marri, directorul Comisiei Naționale pentru Drepturile Omului din Qatar, potrivit Al Jazeera. Al-Marri a cerut Consiliului pentru Drepturile Omului al Organizației Națiunilor Unite să condamne blocada impusă Qatarului, despre care a afirmat că afectează totodată și familiile mixte din care fac parte cetățeni din acest stat. ”Această pedepsire colectivă și blocadă afectează mai multe mii de oameni. Dacă ea va continua, vom cere Consiliului pentru Drepturile Omului al ONU să formeze o misiune care să investigheze aceste încălcări de drepturi ale cetățenilor”, a mai afirmat al-Marri.
Suportul pentru Uniunea Europeană a cunoscut o ”revenire spectaculoasă” în majoritatea statelor membre, dupa Brexit, deși majoritatea cetățenilor își doresc în continuare să fie organizat un referendum pentru apartenența la UE, se arată într-un studiu recent al think tank-ului american Pew Research Center, potrivit The Independent. Potrivit studiului, în 9 din cele 10 țări analizate, înclusiv în Marea Britanie, persoanele au în majoritate o atitudine pozitivă față de UE. Singurul stat cu o viziune negativă față de UE din cele analizate este Grecia, care se confruntă cu dificultățile de a atinge țintele financiare impuse de înțelegerea cu instituțiile internaționale pentru acordarea sumelor de împrumut în vederea depășirii crizei economice izbucnită în 2010. În Marea Britanie, 54% dintre cetățeni au o atitudine pozitivă față de UE, față de cei doar 40% care văd UE drept un aspect negativ. În Franța, suportul cetățenilor față de UE a crescut cu 18 procente, până la 56%.
Suedia și-a luat angajamentul de a ajunge la zero emisii de gaze cu efect de seră până în 2045, luând astfel o atitudine ambițioasă pentru a combate schimbările climatice la nivel global, scrie The Independent. Parlamentul suedez a aprobat cu 254 de voturi ”pentru” și 41 ”împotrivă” adoptarea Legii Climatice, care survine la puțin timp după ce președintele SUA, Donald Trump, a anunțat că retrage țara sa din Acordul de la Paris, creat pentru a întări acțiunile de combatere a schimbărilor climatice. Atingerea cifrei de zero emisii de carbon presupune scăderea cu 85% a emisiilor de gaze cu efect de seră produse de Suedia, față de nivelul din 1990, iar celelalte procente vor fi acoperite prin diverse strategii ecologice, printre care plantarea de copaci.
Compania online de comerț în detaliu Amazon a anunțat achiziționarea Whole Foods, în urma unei tranzacții de 13,7 miliarde $, o înțelegere care marchează cea mai mare achiziție de acest fel din domeniul comerțului cu amănuntul, informează BBC. Fondată în 1978 în Texas, compania Whole Foods a fost un pionier al tranziției spre produse alimentare naturale și organice. Aceasta a ajuns să aibă 87.000 de angajați și 460 de sedii în SUA, Canada și Marea Britanie. ”Milioane de oameni iubesc Whole Foods pentru că oferă cele mai bune feluri de mâncare organice și naturale, și pentru că fac să fie distractiv să mânânci sănătos. Whole Foods a hrănit, satisfăcut și încântat clienții timp de patru decenii, au făcut o treabă excelentă și vrem să continuăm asta”, a declarat fondatorul și directorul executiv al Amazon, Jeff Bezos.
