A fost 10 aprilie în lume – Țările membre G7 se reunesc pentru a aborda o poziție comună privind situația din Siria, iar Rusia și Iranul cer o anchetă ”imparțială” privind atacul chimic din același stat

Material realizat de Marina Ghita și Iuliana Mihaela Dan

1. Referendumul din Turcia privind acordarea de puteri executive președintelui Tayyip Erdogan nu va putea ușura relațiile tensionate cu UE și va bloca calea Ankarei de a adera la blocul comunitar, au declarat oficialii de la Bruxelles, informează Reuters. Chiar dacă alegătorii nu îi dau lui Erdogan posibilitatea de a avea puteri executive, democrația și justiția din Turcia vor avea de suferit și vor reprezenta surse de critici, au declarat aceștia. „Nu există nici un rezultat bun,” a declarat Marc Pierini, fost ambasador al Uniunii Europene în Turcia. „Există un decalaj foarte mare între liderii europeni și Erdogan, decalaj care cred că nu va putea fi soluționat,”a adăugat acesta. De asemenea, oficialii UE au declarat că rezultatul, fie că va fi vorba despre o victorie clară pentru Erdogan, fie de o pierdere, va fi unul riscant.

2. Națiunile G7 s-au întâlnesc în Italia pentru a încerca să stabilească o abordare unitară a conflictului din Siria, în urma unui atac chimic de săptămâna trecută, informează BBC. Miniștrii de externe vor încerca să facă presiuni pentru a determina Rusia să se distanțeze de președintele sirian Bashar al-Assad. Secretarul britanic de externe, Boris Johnson, a declarat că va aduce în discuție existența unor posibile sancțiuni împotriva oficialilor militari ruși. Aliații vor încerca, de asemenea, să ia o serie de informații din SUA cu privire la politica sa din Siria. Secretarul american de stat, Rex Tillerson, a criticat puternic Rusia pentru incapacitatea sa de a preveni efectuarea atac chimic în orașul Khan Sheikhoun din Siria, care s-a soldat cu 89 de morți.

3. Un atentator sinucigaș care purta uniformă militară a ucis cel puțin nouă soldați într-o tabără din capitala Somaliei, Mogadishu, au declarat autoritățile, iar un oficial guvernamental a fost ucis de o bombă amplasată în mașina lui, informează Reuters. Grupul insurgent al Al Qaeda, Al Shabaab, și-a revendicat responsabilitatea pentru atentatul sinucigaș de la tabăra de antrenament militară din Mogadishu. „Un atentator sinucigaș care purta un sacou exploziv a intrat în tabără și s-a aruncat în aer, omorând mai mulți soldați,” a declarat ofițerul de poliție Nur Hussein. Un colonel a declarat că: „Atacatorul sinucigaș s-a aruncat în aer la câteva minute după antrenamentul militar, omorând cel puțin nouă soldați și rănind alți zeci. Într-o altă parte a orașului, o mașină capcană a ucis un funcționar public, a declarat un purtător de cuvânt al primarului din Mogadishu, Abdifatah Omar Halane.

4. Încercările lui Marine Le Pen de a convinge alegătorii că ea a modernizat opiniile partidului de extremă-dreapta, Frontul Național, au fost puse în discuție după ce Le Pen a pus sub semnul întrebării rolul pe care statul francez l-a avut în cadrul Holocaustului, informează CNN. Le Pen a sugerat că Franța nu a fost responsabilă în timpul războiului pentru trimiterea evreilor în lagărele de exterminare naziste. Cu doar 13 zile înainte de primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale din Franța, remarcile sale au fost acompaniate de o serie de critici la scară largă. „Nu cred că Franța este responsabilă pentru Vel d’Hiv,” a declarat Le Pen, argumentând că regimul nazist-colaboraționist de la Vichy „nu a implicat statul francez.” „Eu cred că, în general vorbind, dacă există oameni responsabili, aceia sunt cei care au fost la putere la momentul respectiv. Nu Franța,” a adăugat aceasta. Afirmațiile acesteia au fost în contradicție cu cele ale fostului președinte Jacques Chirac și ale actualul premier François Hollande, care au regretat rolul jucat de poliția franceză în cadrul Holocaustului.

5. Un bărbat înarmat a deschis focul la școala primară North Park Elementary School, din San Bernardino, California, a declarat poliția locală, informează The Independent. Poliția din San Bernardino a declarat că a fost probabil vorba despre o „crimă urmată de suicid” și că incidentul a avut loc în interiorul unei săli de clasă. Un post de televiziune local a raportat că incidentul s-a soldat cu patru victime. Potrivit poliției locale, cel puțin doi adulți au murit, posibil atacatorul și un profesor, iar ceilalți doi au fost răniți „posibil doi studenți.”

6. Prim-ministrul Suediei le-a transmis familiilor victimelor atacului cu camionul, ce a avut loc vineri, că nu sunt singuri, după ce țara a avut un minut de reculegere, relatează BBC. Stefan Lofven a spus în cadrul unei ceremonii din fața primăriei din Stockholm că toate gândurile Suediei au fost îndreptate către familiile celor ce și-au pierdut viața în atacul ce avut loc săptămâna trecută. De asemenea, la ceremonia de reculegere au participat atât primarul cât și cea mai mare parte din familia regală suedeză. Patru persoane au murit, iar alte 15 au fost rănite când un camion a fost deturnat într-un magazin din centrul orașului Stockholm. În urma anchetei, s-a declarat că un bărbat de origine uzbecă, 39 ani, este principalul suspect. Adresând-se celor afectați de atac, Lofven a adăugat: „Nu sunteți singuri, ne gândim la voi, toți cei din Suedia vă sunt aproape. Autoritățile nu au dezvăluit identitatea victimelor, dar au declarat că sunt: doi cetățeni suedezi – unul dintre ei fiind o fată de 11 ani, un cetățean britanic în vârstă de 41 ani, declarat de familia lui ca fiind Chris Bevington și o femeie de naționalitate belgiană în vârstă de 31 ani. Momentul de reculegere a fost observat în întreaga țară, inclusiv în afara magazinului Åhléns, unde oamenii s-au adunat în ploaie pentru a își prezenta omagiile.

7. Scoția ar fi „cel mai bine venit stat” care ar putea să adere la UE în cazul în care ar vota pentru independență, în conformitate cu declarația făcută de un grup de 50 politicieni, relatează The Independent. Scrisoarea deschisă, semnată de 26 deputați și membri ai parlamentelor naționale și regionale din state precum Germania, Irlanda, Grecia, Spania și Belgia, a declarat că a existat o „cantitate imensa de fond comercial de pe întreg continentul spre aspirațiile europene ale Scoției.” Scrisoarea a fost semnată de către cea mai mare parte a deputaților europeni ai partidului ecologist, același partid care a sprijinit prima propunere pentru independență în 2014. Grupul s-a plâns de forțarea primului-ministru britanic Theresa May în ceea ce privește un proces de negociere greu al Brexit-ului și a recunoscut că Scoția, în ansamblu, a votat să rămână în UE. În scrisoarea adresată parlamentului scoțian a fost declarat că „Prin urmare, dacă Scoția ar deveni o țară independentă și ar decide să încerce să își mențină statutul de membru al UE, oferim sprijinul nostru deplin pentru a asigura că tranziția este la fel de rapidă, netedă, și ordonată pe cât este posibil, Scoția ar fi cel mai bine venit stat membru cu drepturi depline al UE, împreună cu cinci milioane de cetățeni europeni care ar continua să beneficieze de drepturile și protecția de care toți se bucură în prezent.” Scrisoarea poate fi un impuls pentru primul-ministru Nicola Sturgeon al cărui predecesor, Alex Salmond a pierdut prima oferta a Partidului Național Scoțian pentru independență în 2014, mulți politicieni au amenințat că țara ar pierde aderarea la UE, ca rezultat. Sturgeon a propus un alt referendum între toamna anului 2018 și primăvara anului 2019, atunci când termenii de negociere ai ieșirii Londrei din UE sunt necunoscuți.

8. Media din Slovacia care acoperă procesul de Brexit se confruntă cu amenzi de până la 6.600 € pentru utilizarea neoficială a numelui Marea Britanie, mai degrabă decât numele oficial Regatul Unit, relatează The Guardian. Agenții de știri au fost mustrați de către o agenție de stat însărcinată cu aplicarea uniformă a utilizării numelor țărilor oficiale în publicații, pe baza unei legi obscure din 1995, când Slovacia a devenit un stat independent. O scrisoare trimisă tuturor agențiilor mass-media slovace în decursul săptămânii trecute au declarat că au rupt în mod repetat legea folosind numele de Britania și Marea Britanie, în descrierea procesului Brexit, mai degrabă decât Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord. Cele mai multe surse mass-media nu au adus nici o modificare la câteva zile de la primirea scrisorii agenției. „Cred că scrisoarea este absurdă și nu va instrui editorii noștri să folosească termeni diferiți,” a declarat Beata Balogová, redactor-șef al ziarului IMM. O listă cu numele țărilor oficiale de pe site-ul agenției arată că denumirea ,,Regatul Unit” este permisă, precum și numele abreviate ale altor state, cum ar fi Germania și Macedonia. Ambasada Marii Britanii a declarat că nu își amintește să fi fost folosită denumirea ,,Britania” de mass-media slovacă. „Logo-ul oficial al ambasadei spune „ambasada britanică din Bratislava,” dar ne vom conforma cu legea slovacă, dacă este necesar,” a declarat un purtător de cuvânt. Numele oficial al Slovaciei este Republica Slovacă, dar Slovacia este legală în referințele publicate.

9. Rusia și Iran au emis un apel comun pentru o „anchetă imparțială“ în incidentul cu arme chimice provocat de Donald Trump prin care a lansat rachete asupra unei baze aeriane în Siria, relatează The Independent. Ministrul de externe Sergei Lavrov și omologul său iranian Mohammad Javad Zarif au fost de acord să facă apelul luni, în timp ce denunțau atacul SUA asupra bazei aeriene siriene ca fiind „un act de agresiune împotriva unui stat suveran.” Din moment ce Trump a ordonat lansarea a 59 rachete Tomahawk la aerodromul din provincia Homs în Siria, SUA și Marea Britanie, pe de o parte, și Rusia și Iran, pe de altă parte, au făcut amenințări reciproce de acțiune militară în continuare. Un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe rus a declarat: „Lavrov și Zarif au solicitat efectuarea unei investigații amănunțite și imparțiale în incidentul din provincia siriană Idlib, care a dus la numeroase decese în rândul populației civile. [Ei] au discutat despre situația din Siria, după ce SUA a lansat un atac cu rachete asupra bazei aeriene din această țară.” De asemenea, el adăugat: „Ambele părți au subliniat că astfel de acțiuni agresive împotriva unui stat independent suveran reprezintă o încălcare flagrantă a legilor internaționale.”