Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Valeria Bortă și Adrian Călugăru
Autoritățile americane au anulat o controversată decizie de interdicție de călătorie pentru persoane din șapte state majoritar musulmane, în urma unei decizii judecătorești de suspendare, relatează BBC. Departamentul de stat american a anunțat că abrogă anularea vizelor care a afectat circa 60.000 de persoane de la semnarea unui ordin prezidențial al administrației Trump. Judecătorul James Robart a constatat că există motive legale pentru a contesta interdicția, în timp ce președintele Trump a criticat verdictul judeătorului din Seattle, pe care l-a catalogat drept ”ridicol” și a promis să reinstaureze interdicția de intrare pe teritoriul SUA a cetățenilor din cele 7 state.
Administrația prezidențială americană a impus sancțiuni Iranului în urma recentului test balistic efectuat de Teheran, informează BBC. Astfel, sancțiunile vizează 13 persoane și 12 companii, inclusiv firme din China, Liban și Emiratele Arabe Unite. Într-o postare pe Twitter, Trump a declarat: ”Iranul se joacă cu focul – nu apreciază cât de ”îngăduitor” a fost președintele Obama cu ei. Eu nu sunt!”. Directorul departamentului trezoreriei americane care se ocupă cu impunerea sancțiunilor, John Smith, a declarat că ”sprijinul continuu pentru terorism și dezvoltarea programului balistic de către Iran reprezintă o amenințare pentru regiune, pentru partenerii noștri de pretutindeni și pentru Statele Unite”. De cealaltă parte, Iranul a catalogat amenințările din partea unei ”persoane neexperimentate” drept inutile și a promis că va recurge la măsuri reciproce similare.
Președintele Filipinelor, Rodrigo Duterte, a declarat că renunță la discuțiile de pace cu rebelii comuniști care ar fi trebuit să aibă loc în cursul lunii februarie, precizează BBC. Liderul de la Manila a declarat că abandonează discuțiile prevăzute a avea loc în Norvegia cu Armata Noului Popor (NPA) și le-a indicat negociatorilor trimiși la Oslo să se întoarcă acasă. Potrivit lui Duterte, cererea rebelilor comuniști de eliberare a 400 de prizonieri a fost una exagerată. ”Am încercat totul. Am mers chiar mai departe decât inițial în concesii, am eliberat prizonierii, le-am eliberat liderii ca să poată merge la Oslo la discuții,” a declarat Duterte. În urmă cu șase luni, guvernul Filipinelor și NPA au semnat un acord de armistițiu între cele două tabere, pentru a putea demara discuțiile privind un acord de pace.
Un important comandant al forțelor pro-ruse din estul Ucrainei, ministrul de facto al apărării din auto-proclamata Republică Populară Lugansk, a fost ucis în uma unui atac cu o mașină-capcană, potrivit rebelilor citați de BBC. Oleg Anașcenko și-a pierdut viața în urma unui ”act terorist”, potrivit rebelilor pro-ruși, care au acuzat guvernul de la Kiev și serviciile secrete ucrainene de asasinarea acestuia. Pe de altă parte, autoritățile ucrainene au negat orice implicare și au sugerat că Anașcenko și-ar fi pierdut viața în urma unei dispute interne pentru controlul puterii în rândul rebelilor. Evenimentul marchează una dintre cele mai sângeroase săptămâni din desfășurarea conflictului din estul Ucrainei, început în primăvara lui 2015. Președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, a avut o discuție telefonică cu omologul său american Donald Trump, în urma căreia cei doi lideri au convenit că este necesară încetarea focului în regiune.
Politicienii din toate partidele sunt intr-o criză de idei pentru a rezolva problemele de inegalitate economică, un eșec care parțial a contribuit și la votul pentru Brexit, a declarat fostul ministru britanic al Finanțelor, Kenneth Clarke, într-o conversație cu The Guardian. Acesta a declarat că ”diferențele dintre mai multe zone din țară, în care Londra și sud-estul cu o economie explozivă se află în contrast cu vechile orașe industriale din nord în care nu se întâmplă aproape nimic” reprezintă una dinte cauzele pentru care inegalitățile economice au condus la Brexit. Clarke, care a lucrat în guvernul Marii Britanii din 1979 până în 2014 și care a fost ministru de finanțe în cabinetul lui John Major, a recunoscut că politicienii au o parte din vină pentru perpetuarea inegalităților economice, însă a subliniat și că până acum nu a fost descoperită o ”rețetă de succes”: ”Cred că oricine crede în politicile economice liberale nu a reușit să rezolve cu adevărat problema distribuției beneficiilor în mod eficient astfel încât întreaga țară să aibă de profitat.”
Numărul victimelor provocate de ninsorile abundente de pe teritoriul Afganistanului a ajuns la 54 și ar putea crește pe măsură ce salvatorii curăță drumurile spre zonele innaccesibile, informează BBC. Avalanșele au distrus mai multe case și au blocat drumuri în provinciile din centrul și nord-estul țării, potrivit lui Omar Mohammadi, membru al ministerului pentru dezastre naturale, citat de AFP: ”Până acum, 54 de persoane și-au pierdut viața și alte 52 au fost rănite ca urmare a avalanșelor și vremii friguroase din 22 de provincii.” Potrivit aceleiași surse, 168 de case au fost distruse, iar 340 de vite au murit din cauza avalanșelor și frigului. Autoritățile afgane se tem că numărul victimelor ar putea crește considerabil deoarece echipele de salvare nu au reușit încă să ajungă în cele mai greu lovite zone de dezastru.
Pentagoul a eșuat să transmită locația în care a efectuat mii de raiduri aeriene pe care armata americană le-a direcționat în ultimii ani asupra militanților din Irak, Siria și Afganistan, potrivit publicației Military Times, citată de Reuters. Anul trecut, SUA a efecuat 456 de raiduri aeriene în Afganistan care nu au fost documentate de către baza de date a Forțelor Aeriene a SUA, potrivit sursei citate. Raidurile aeriene au fost efectuate de elicoptere ale US Army și de către drone. Potrivit Military Times, datele incomplete merg până în octombrie 2011, Pentagonul și Armata SUA refuzând să comenteze asupra acestui subiect.
Poliția din Turcia a reținut 445 de persoane suspectate că ar avea legături cu gruparea Statul Islamic, potrivit agenției de stat Anadolu, citată de BBC. Operațiunile coordonate de forțele de ordine au fost desfășurate în 18 provincii, cei mai mulți dintre cei reținuți fiind cetățeni străini, dintre care 60 au fost luați în custodie în capitala Ankara. Cei mai mulți dintre cei reținuți au fost capturați în provincii din apropierea graniței cu Siria – 150 în Sanliurfa, în sud-estul țării, iar alți 47 în orașul Gaziantep. Acțiunile poliției turce fac parte dintr-o serie de operațiuni lansate după atacul terorist din noaptea de Anul Nou, de la Istanbul, revendicat de ISIS.
François Fillon, candidatul de dreapta pentru președinția Franței, a admis că a fost greșit să-și angajeze soția și copii pe bani colectați din impozite, dar afirmă că aceasta nu a fost o acțiune ilegală, relatează The Guardian. François Fillon a fost văzut drept principalul potențial contracandidat pentru liderul campaniei electorale din acest moment, conducătorul Frontului Național, Marine Le Pen. Se considera că Fillon ar putea reprezenta o concurență decentă pentru Le Pen în ultima rundă a campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale din mai 2017. Cu toate acestea, popularitatea lui Fillon a scăzut după ce procurorii anti-corupție au deschis o investigație pe baza presupunerilor că Fillon și-ar fi angajat soția și copii în poziții false de asistenți parlamentari și i-ar fi plătit din bani adunați din impozite. Într-o conferință de presă de luni, Fillon a refuzat să părăsească campania electorală, declarând că acțiunile sale au fost incorecte, dar nu ilegale.
Teresa May, prim-ministrul Marii Britanii, a refuzat să impună noi sancțiuni Iranului pentru testele nucleare recente, informează The Guardian. În timpul unei întâlniri dintre Teresa May și Benjamin Netanyahu, omologul acesteia din Israel, Netanyahu a încercat să o convingă pe May că ar trebui să urmeze exemplul președintelui SUA, Donald Trump, și să impună noi sancțiuni Iranului. Netanyahu consideră că prin intermediul ultimelor teste nucleare realizate de Iran, statul a violat acordul nuclear încheiat cu cele mai mari țări ale lumii și ar trebui prin urmare să i se impună noi sancțiuni. În urma acestei întâlniri, un purtător de cuvânt al lui May a declarat că prim-ministrul Marii Britanii ”și-a exprimat clar opinia și că noi susținem în continuare acordul nuclear ce a fost încheiat.”
Donald Trump, președintele SUA, încearcă în continuare să salveze actul de interdicție a imigranților musulmani pe teritoriul SUA, în ciuda potențialelor consecințe, potrivit The Guardian. Deși curțile americane au fost avertizate că o interdicție de călătorie asupra țărilor majoritar musulmane ar putea fi percepută drept un război cu Islamismul, Trump continuă să insiste asupra interdicției de călătorie pe teritoriul american a imaginaților din șapte țări predominant musulmane. Trump a discutat la o întâlnire cu liderii armatei SUA, cei ce conduc bombardamentele aeriene anti-ISIS, la baza militară centrală din Florida despre decizia sa de a interzice accesul imigranților din cele șapte țări musulmane. Astfel, avocații care au încercat să oprească prin curțile de judecată intrarea in vigoare a interdicției au declarat că tentativele de a justifica interdicția sunt fictive, iar oficialii de top ai guvernării SUA au declarat că interdicția este ”sub demnitatea” SUA.
Israelul a votat un proiect de lege care legalizează stabilirea evreilor pe teritoriul palestinian, relatează The Guardian. Parlamentul a votat un proiect de lege controversat, prin intermediul căruia sunt ”legalizate” casele construite de evrei pe teritoriul palestinian, astfel provocând un conflict inevitabil între Israel și comunitatea internațională. Așa-zisul proiect de lege are scopul de a crea un cadru legal pentru recunoașterea și acceptarea de către Israel a dreptului evreilor la casele construite pe teritoriul Palestinian, ceea ce oponenții proiectului de lege au numit ”furt.” Legea prevede ca proprietarii inițiali ai terenurilor pe care au fost construite casele să fie răscumpărați în mod retroactiv prin bani sau altă pământuri, indiferent dacă ei sunt de acord sau nu să renunțe la pământul disputat.
Indicii bursieri din SUA au scăzut luni din cauza incertitudinii asupra scăderii prețurilor la petrol, conform Reuters. Din cauza faptului că investitorii au așteptat să vadă care va fi abordarea economică a noului președinte SUA, Donald Trump, bursa de pe Wall Street a cunoscut un recul. Astfel, valoarea indicilor a scăzut astfel: Dow Jones Industrial Average – cu 19.04 puncte sau 0.09%, S&P 500 a scăzut cu 4.86 puncte sau 0.21%. Analiștii financiari de la Goldman Sachs au declarat că o creștere economică provocată de scăderea prețurilor la petrol din ultimele luni are mai mari șanse să se întâmple în 2018 decât în 2017, din cauza faptului că nivelul de risc din prima luna a 2017 este mult mai mare decât ar fi în câteva luni.
Kremlinul a cerut ca Fox News să-și ceară scuze pentru comentariile făcute la adresa președintelui rus Vladimir Putin, informează Reuters. Kremlinul a cerut luni ca portalul american de știri Fox News să-și ceară scuze de la liderul rus Vladimir Putin pentru comentariile ”inacceptabile” pe care le-a făcut la adresa acestuia într-un interviu cu noul președinte SUA, Donald Trump. Prezentatorul Fox News, Bill O’Reilly l-a descris pe Putin drept un ”ucigaș” într-o tentativa de a-l presa pe Donald Trump să motiveze respectul pe care îl oferă președintelui rus. O’Reilly nu a specificat pe cine crede el că Putin a ucis. ”Considerăm că asemenea declarații din partea Fox TV sunt inacceptabile și insultătoare, și sincer vorbind, am prefera să primim scuze din partea unei companii media atât de respectate,” a declarat Dmitry Peskov, purtătorul de cuvânt de la Kremlin. O’Reilly a respins doleanțele Kremlinului.
Oficialii iranieni au declarat luni că testele nucleare realizate recent nu sunt ”un mesaj” pentru președintele SUA, Donald Trump, potrivit Reuters. Iranul a testat o nouă rachetă balistică săptămâna trecută, în ciuda încheierii unui acord nuclear cu marile puteri ale lumii pentru încetarea testelor nucleare în schimbul ridicării sancțiunilor impuse statului iranian. Astfel, Teheran a cauzat impunerea unor noi sancțiuni din partea Washingtonului. Trump a declarat pe Twitter că Iran ”se joacă cu focul.”
Iran is playing with fire – they don’t appreciate how “kind” President Obama was to them. Not me!
— Donald J. Trump (@realDonaldTrump) 3 February 2017
//platform.twitter.com/widgets.js
Forțele guvernamentale siriene au avansat și mai mult în lupta cu ISIS din orașul Alep, oprind accesul grupării jihadiste la provizii, relatează BBC. Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului a declarat că trupele siriene au capturat Tal Uwayshiya, un deal din orașul Alep, situat la 9 km spre sud-est. Acesta este situat pe o rută ce unește al-Bab cu orașul Raqqa, controlat de ISIS, astfel forțele guvernamentale au tăiat ruta de aprovizionare a grupării jihadiste.
Numărul copiilor uciși de armamentul explozibil rămas după conflictul din Afganistan a crescut, informează CNN. Misiunea ONU de Asistență din Afganistan a publicat luni un raport despre numărul copiilor afectați de armamentul explozibil rămas în urma conflictului din Afganistan. Potrivit raportului, numărul copiilor răniți sau uciși de armament a crescut anul trecut față de 2015 cu 24%. ”Copii au fost uciși, orbiți, mutilați – sau au cauzat moartea prietenilor lor – în timp ce se jucau cu armamentul neexploatat, lăsat în urmă în mod neglijent de participanții la conflict,” a declarat Zeid Ra’ad Al Hussein, Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului. Raportul de asemenea a declarat o creștere a ratei totale în 2016 față de 2015 a victimelor provocate de armamentul neexploatat cu 3%.
Președintele nigerian Muhammadu Buhari și-a prelungit concediul medical pentru o perioadă nedefinită după ce protestatarii au ieșit luni în stradă, relatează The Independent. Protestatarii au început revolta împotriva corupției și a sărăciei, întrucât absența prelungită a președintelui de 74 ani a pus la îndoială capacitatea acestuia de a mai guverna statul. ”Nigerienii sunt frustrați și obosiți de absența guvernării,” a declarat activistul Omoyele Sowore, în timpul protestului din Lagos, cel mai mare oraș al Nigeriei. Protestatarii au mărșăluit cu pancarte pe care scria ”Oamenii fără un loc de muncă sunt flămânzi și furioși.” Prețurile la mâncare și alte bunuri au crescut în Nigeria din cauza scăderii prețului la petrol pe piața internațională, de care economia statului nigerian depinde.
