Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Ioana Vințeler și Roxana Zafiu
1. Forțele armate din Gambia au fost nevoite să intervină pe străzile din Banjul după ce președintele, Yahya Jammeh, a refuzat să-și accepte înfrângerea, relatează cei de la The Guardian. În ultimii 22 de ani, puterea absolută a fost concentrată în mâna unui singur om: Yahya Jammeh. Alegerile de săptămâna trecută atestau un procentaj de 45,5 % voturi în favoarea coaliției conduse de Adama Barrow. După ce inițial Jammeh și-a acceptat înfrângerea, se pare că amenințările opoziției care vizau în principal prosecuția, l-au îndemnat pe Jammeh să-și reconsidere decizia. Conform celor de la The Guardian, asociațiile ce promovează drepturile omului l-au acuzat pe Jammeh că în timpul guvernării sale ar fi reținut, torturat și ucis numeroși oponenți pro-democratici. Populația Gambiei a sperat la o propagare a principiilor democratice în interiorul unei autocrații ce durează de câteva decenii. Acceptul inițial al lui Jammeh a stârnit un oarecare entuziasm în rândurile populației, care dorește din ce în ce mai mult o perpetuare democratică în perimetrul african. „După o investigație amănunțită, am decis să resping rezultatul recentelor alegeri. Deplâng anomaliile serioase și inacceptabile care s-au petrecut în timpul procesului electoral”, a declarat Jammeh. De asemenea, președintele a declarat că noile alegeri vor fi oficiate de o comisie electorală neutră, independentă și lipsită de influențe străine. Pe fundalul unei crize economice severe, Gambia se confruntă și cu un vizibil conservatorism autocratic. „Oamenii din Gambia au făcut o alegere clară pentru schimbare și un nou început”, a declarat ambasada S.U.A.
2. Cea mai mare instalație de stocare a energiei criogenice se află localizată lângă Manchester, conform celor de la BBC. Highview Power Storage este compania care a reușit să extindă modul în care energia regenerabilă poate fi exploatată prin mijloacele tehnologiei moderne. Stocarea energiei criogenice funcționează în felul următor: energia electrică regenerabilă e folosită pentru a răci aerul la -1900 °C. Această temperatură transformă aerul într-un lichid care mai apoi se transformă într-un gaz în contact cu condițiile atmosferice normale. Aerul lichid se încălzește, iar acest fapt conduce turbina să genereze electricitate. Uzina de 5 MW de lângă Manchester poate alimenta până la 5000 de case timp de aproximativ 3 ore. „Tehnologia noastră seamănă puțin cu versiunea sistemului hidroelectric. Oriunde ar fi nevoie de o stocare de energie de lungă durată, care ar ajuta la integrarea unei ferme eoliene, un sistem ca al nostru ar reprezenta imboldul necesar pentru realizarea acestui lucru”, a declarat Gareth Brett, membră a companiei Highview. Rețeaua națională a mărturisit că este pregătită pentru creșteri dramatice ale cererii, motiv pentru care numeroase centrale electrice sunt deja pregătite.
3. Președintele columbian, Juan Manuel Santos, a acceptat Premiul Nobel pentru pace, spun cei de la CNN. Acest premiu vine în urma unor eforturi depuse de Santos care a reușit să facă un pas important înspre stabilizarea unui conflict destul de puternic cu rebelii ce făceau parte din gruparea revoluționară a forțelor armate din Columbia, cunoscută drept FARC. „După 6 ani de negocieri serioase, dificile, adeseori intense…această înțelegere marchează începutul dezmembrării unei armate și transformarea acesteia într-o mișcare politică legală”, a afirmat Santos la ceremonia de decernare a premiului din Oslo, Norvegia. Privind retrospectiv, referendumul din luna octombrie a arătat destul de clar dorința poporului de a nu semna o asemenea înțelegere cu reprezentanții FARC. „Precum pacea, viața este un proces cu multe surprize”, a declarat Santos după ce a aflat rezultatul referendumului. Lupta pentru dispariția conflictelor continuă și astăzi în zona Columbiei. „E mult mai ușor să porți un război decât să obții pacea”, a declarat Santos la finalul ceremoniei.
4. Întâlnirea diplomaților de la Paris s-a sondat cu o decizie luată în unanimitate: actele de violență din Alep trebuie să fie stopate, relatează Al Jazeera. John Kerry, ministrul de externe, și ceilalți miniștri au cerut de asemenea oprirea actelor de violență asupra regiunii Aleppo de către guvernul sirian și rus. „Bombardarea continuă a regimului violează prescripțiile legii, sau în multe alte cazuri, săvârșirea unor crime împotriva umanității”, a declarat John Kerry. Partea de est a regiunii Alep este cea mai expusă în momentul de față. John Kerry a cerut Rusiei să afișeze puțin mai multă grație când vine vorba de deciziile luate, ce vor afecta până la urmă oamenii ce locuiesc în acea regiune. Mohammed bin Abdulrahman Al Thani,ministrul de externe al Qatarului, a acuzat guvernul sirian de genocid, și a pus presiuni pe comunitatea internațională care va urma să găsească o soluție politică pentru acest conflict. Conform Al Jazeera, locatarii au mărturisit că trăiesc un adevărat coșmar. O.N.U. a afirmat că a primit numeroase rapoarte care atestau faptul că numeroși luptători au blocat încercarea multora de a încerca să părăsească Alep. De asemenea, O.N.U. și-a exprimat grija în ceea ce privește dispariția a numeroase persoane care au emigrat în teritoriile deținute de guvern. Războiul civil sirian își are debutul în anul 2011, dar dezvoltarea continuă a conflictelor l-a transformat într-un teribil masacru.
5. Moartea lui John Glenn semnalează sfârșitul eroului american, relatează cei de la Independent. O figură deosebit de importantă pentru America, John Glenn s-a stins din viață săptămâna trecută lăsând în urmă întrebarea: vor mai fi și alți eroi de calibrul lui său? Fiind primul astronaut american care a orbitat în jurul Pământului, John Glenn a devenit o emblemă a statelor americane. Declinul eroilor americani a culminat cu alegerea lui Trump. Atributele unui erou s-au modificat în timp, iar astăzi caracterele excepționale ce au luptat pentru binele omenirii au rămas parcă pierdute într-un timp și-un spațiu trecut. Călătoriile spațiale erau considerate destul de periculoase în acele vremuri, motiv pentru care zborul de 3 ore întreprins de Glenn în încercarea de a orbita în jurul Pământului, a fost receptat ca fiind un vast moment de mândrie și de ușurare. Acordarea statusului de erou național a fost principala recompensă oferită acestuia. John Kennedy chiar a insistat ca viitoarele misiuni să nu mai aibă loc, de teamă ca viața eroului național să nu fie periclitată.
6. O explozie care a avut loc în apropierea Catedralei Ortodoxe Copte Sfântul Marcu din Cairo a provocat moartea a cel puțin 25 de persoane și rănirea altor 31, relatează Le Monde. Acesta este cel mai sângeros atac împotriva minorității religioase creștin ortodoxe din Egipt din ultimii ani (foarte important de menționat perioada de timp când se fac referiri despre ”cel mai”/”cea mai” situație – la fel scria și în sursă, care trebuia citată corespunzător, altfel se înțelege că a fost vorba de cel mai grav atac din toate timpurile). Președintele Egiptului a condamnat acest ”act de terorism” și a declarat trei zile de doliu național. “Musulmanii și creștinii din această țară sunt solidari împotriva terorismului,” a declarat prim-ministrul Ismail Sharif. Imamul celei mai importante instituții a Islamului sunnit din Egipt, Universitatea Al-Azhar, a condamnat acest atac drept un act “infam”. Autoritățile egiptene nu au dat mai multe detalii despre atac. Citând oficialii serviciilor de securitate, Reuters și televiziunea de stat egipteană au spus că dispozitivul exploziv era alcătuit din mai multe kilograme de TNT.
7. Locuitorii din Hong Kong au votat pentru a alege viitorul lider al oraşului, conform Al Jazeera. Alegerile de duminică au avut ca miză alegerea unei comisii care are sarcina de a-l desemina pe viitorul lider al metropolei chineze, acest fapt urmând să aibă loc în luna martie a anului viitor. (ce rost are să spui că alegerile ”sunt în curs de desfășurare”, în condițiile în care ele au durat câteva ore, deci valabilitatea timpului verbal expira atât de repede?) Votul de duminică se desfăşoară la numai două zile după ce directorul executiv, Leung Chun-Ying a spus că nu va candida pentru o nouă funcție atunci când mandatul său se va încheia în luna iulie 2017. În ciuda entuziasmului opozanților săi după acest anunț, aceștia sunt în același timp îngrijorați de faptul că Beijingul ar putea desemna o altă figură agreată de Beijing care să fie aleasă de Comisia Electorală pentru a conduce destinele orașului.
8. Ministrul de externe al Italiei, Paolo Gentiloni, a fost numit prim-ministru, potrivit CNN. Gentiloni a declarat jurnaliștilor că a acceptat cererea preşedintelui italian Sergio Mattarella de a forma un nou guvern, după întâlnirea cu președintele de la Palatul Quirinale. Cu toate acestea, el va avea nevoie de aprobarea Parlamentului pentru a-şi asuma în mod oficial funcția de prim-ministru. El îl va înlocui pe prim-ministrul interimar Matteo Renzi, care a demisionat în mod oficial miercuri după o înfrângere zdrobitoare într-un referendum asupra modificărilor constituționale propuse de către el. După întâlnirea de o oră cu Mattarella, Gentiloni a declarat că va continua traiectoria guvernului anterior și va asigura că proiectul de lege electoral va fi aprobat. Legea electorală a fost adoptată în luna iulie, astfel încât partidul care câștigă alegerile și obține un scort de cel puțin 40% primește locuri suplimentare în Camera Inferioară a Parlamentului. Însă validitatea acesteia a intrat în discuție, propunându-se modificări constituționale, inclusiv reducerea numărului de locuri în Camera Superioară, măsuri care au fost respinse în referendumul de săptămâna trecută. Aproape 60% dintre alegători au respins propunerile lui Renzi pentru schimbare Constituţiei.
9. Turcia declară zi de doliu după bombardamentele de sâmbătă care au ucis 38 de oameni și alţi 166 au fost răniţi, potrivit The Guardian. Un dublu atac cu bombă a avut loc în fața unui stadion de fotbal din Istanbul, fiind ucise 38 de persoane majoritatea ofițeri de poliție, și a rănit altele a declarat Ministrul de Interne al Turciei, Süleyman Soylu. Acesta e unul dintre cele mai devastatoare atacuri în ultimele luni din Turcia. Cele două bombe şi o mașină cu 300 kg de explozibili au fost detonate într-o succesiune rapidă, la 22:30, în cartierul din partea europeană, aflat lângă stadionul clubului de fotbal Beșiktaș Istanbul. Oficialii au declarat că în atentatele cu bombă. “Dovezile indică faptul că ar putea fi PKK. Este în mod clar un eveniment planificat. Nu va fi un anunț oficial din moment ce investigațiile nu s-au terminat”, a declarat vicepremierul Numan Kurtulmuș. Tensiunile au crescut în ultimul an și jumătate după renunţarea la discuțiile de pace între guvern și PKK, pe care autoritățile le-a acuzat de reînarmarea în secret.
10. În Siria, organizația Statul Islamic a recâștigat controlul Palmirei, potrivit Le Monde. Intensele bombardamente ale aviaţiei ruseşti nu au împiedicat jihadiștii să intre în oraș. După câteva zile de luptă și în ciuda intervenției ruse din acest weekend, organizația jihadistă, Statul Islamic a recăpătat controlul asupra orașului antic Palmira, situat în estul Siriei și declarat Patrimoniu Mondial. Jihadiștii au lansat pe 8 decembrie o ofensivă împotriva orașului, reușind să-l recucerească sâmbătă. Rusia, un aliat al regimului lui Bashar al-Assad a bombardat continuu convoaiele și grupurile Statului Islamic în noaptea de sâmbătă spre duminică. Această defensivă nu a împiedicat trupele jihadiștilor compuse din aproape 4.000 de oameni care provin din orașul sirian Rakka să pătrundă în Palmira. Observatorul sirian pentru drepturile omului (OSDH) a confimat că în ciuda raidurilor, jihadiștii controlează acum întregul oraș. Guvernul sirian a recunoscut că el nu a reușit să păstreze controlul asupra Palmirei.
